Limba si literatura Romana (LLR)

                                                                       Fişă de lucru                                             Cuvinte cu aceeaşi formă şi înţeles diferit   Găseşte cuvintele cu sens diferit şi aceeaşi formă!(Foloseşte-te de imaginile  de pe fişă!)Alcătuieşte propoziţii şi scrie-le pe spaţiul liniat: Ex. Tata e marinar şi conduce un vas mare.        În acest vas mama a pus fructe.        Un vas de sânge s-a deformat.           Descarca fisa completa de la atasamente      

Numele……………………………………….                                                  Data………………                                                                             FIŞĂ DE LUCRU                                 CUVINTE CU SENS ASEMĂNĂTOR. CUVINTE CU SENS OPUS     1. Găseşte proverbul format din patru cuvinte, folosind codul dat: _________ cuvânt cu acelaşi sens  ;     __________ cuvânt cu sens opus.   Cuvântul este format din silabe. Ce amar e gustul tristeţii! Să fii scriitor nu e puţin lucru! Carul duce pepenii la piaţă.   Formează cuvinte cu sens opus, adăugând în faţa celor date in sau ne.   vinovat_____________________             util________________________ limitat______________________            decent______________________ corect______________________             decis_______________________   Completează tabelul.     Cuvântul Cuvântul cu acelaşi sens Cuvântul cu sens opus a apărea     drept     curaj     izbândă     util       Taie intrusul.   bogăţie, avuţie, sărăcie, avere; uimit, supărat, mirat, uluit; gingaş, delicat, fragil, puternic; inteligent, perspicace, încrezut, isteţ.   Continuă „lanţul cuvintelor” cu cel puţin trei exemple, după model: cuc, car, rod, drum, … pas,______________________________ ger,______________________________        

    Recapitulare   Copiii din crâng după Konstantin D. Ușinski         Doi copii, un frate şi o soră, au pornit într-o zi spre şcoală. Drumul lor trecea pe lângă un crâng cu umbră deasă. Pe drum era cald şi praf, iar în crâng — răcoare şi veselie. — Ştii ce? spuse băiatul surorii sale. Mai avem destul timp să ajungem la şcoală. Acolo e acum cald, plictiseală, pe când în crâng trebuie să fie tare plăcut. Ia ascultă cum cântă păsărelele! Şi ce multe veveriţe sar din creangă în creangă! N-ar fi mai bine să mergem acolo, surioară? Fetiţei îi plăcu îndemnul fratelui ei. Aruncară amândoi abecedarele în iarbă, se luară de mână şi se afundară în desiş, printre tufele verzi, pe sub mestecenii pletoşi. Într-adevăr, în crâng era larmă şi veselie. Păsărelele zburau din loc în loc, ciripind necontenit, veveriţele săreau de pe o creangă pe alta, iar gâzele mişunau prin iarbă. Primul lucru pe care l-au zărit copiii a fost un gândăcel auriu. — Joacă-te cu noi, i-au spus ei gândăcelului. — M-aş juca cu plăcere, răspunse gândăcelul, dar n-am timp : trebuie să-mi adun de mâncare pentru prânz. — Joacă-te cu noi, i-au spus copiii, unei albine galbene şi pufoase. — N-am timp să mă joc cu voi, răspunse albina, trebuie să adun miere. — Dar tu n-ai vrea să te joci cu noi? o întrebară copiii pe furnică. Furnica însă n-avea timp nici să-i asculte ; trăgea un pai de trei ori mai mare decât ea şi se grăbea să-şi clădească locuinţa-i măiastră. Copiii au încercat atunci să intre în vorbă cu veveriţa, îndemnând-o şi pe ea să se joace cu dânşii, dar veveriţa a dat din codiţa ei stufoasă şi le-a răspuns că trebuie să strângă alune pentru iarnă. Porumbelul le-a răspuns şi el : — Eu clădesc un cuib pentru puişorii mei. Iepuraşul cenuşiu alerga spre pârâu să-şi spele botişorul. Nici florile albe de fragă n-aveau vreme de pierdut cu copiii. Se bucurau că timpul e frumos şi se grăbeau să pregătească la vreme fructele gustoase şi zemoase. Copiilor li se făcu urât, fiindcă în jurul lor toţi aveau treabă şi nimeni nu voia să se joace cu ei. Au alergat atunci la pârâu. Clipocind printre pietre, pârâul şerpuia prin crâng. — Tot n-ai tu nicio treabă, îi ziseră copiii, hai, joacă-te cu noi. — Cum? Eu n-am nicio treabă? clipoci supărat pârâul. Copii leneşi ce sunteţi! Uitaţi-vă la mine ; muncesc zi şi noapte şi nu am o clipă de odihnă. Cine dă de băut oamenilor şi animalelor? Cine spală rufele? Cine învârteşte roţile morilor? Cine poartă bărcile şi stinge focurile? Cine, dacă nu eu? Nu-mi văd capul de treabă, mai adaugă pârâul şi prinse să clipocească mai departe printre pietre. Copiilor le era din ce în ce mai urât şi se gîndiră că ar fi făcut mai bine dacă s-ar fi dus întâi la şcoală şi la întoarcerea spre casă ar fi intrat puţin prin crâng. Dar tocmai atunci băiatul zări pe o creangă verde o pitulice mică şi frumoasă. Părea că şade foarte liniştită şi nu are altceva de făcut decât să fluiere un cântec vesel. — Ei, cântăreaţă! îi strigă băiatul. Cred că tu chiar n-ai nici o treabă. Hai joacă-te cu noi ! — Cum? fluieră supărată pitulicea. Eu n-am nici o treabă? Oare n-am prins eu toată ziua musculiţe ca să-mi hrănesc puişorii? Mă simt atât de ostenită, încât nu sunt în stare nici măcar să-mi mişc aripile, şi totuşi chiar în clipa aceasta nu stau degeaba, ci cânt să-mi adorm puişorii mei dragi. Dar voi ce-aţi făcut astăzi leneşilor? La şcoală nu v-aţi dus, n-aţi învăţat nimic. Alergaţi prin crâng, ba încă-i mai împiedicaţi şi pe alţii să lucreze. Duceţi-vă mai bine unde aţi fost trimişi şi nu uitaţi că odihna şi joaca nu sunt plăcute decât pentru acela care a muncit şi a dus până la capăt tot ce a avut de făcut. Pe copii i-a cuprins ruşinea.  S-au dus la şcoală şi, cu toate că au ajuns târziu, au fost sârguincioşi la învăţătură. Raspunde la intrebari: 1. Ce au hotarat cei doi frati? ....................................................... ....................................................... ............................ 2. Cu ce vietuitoare s-au intalnit? ....................................................... ....................................................... ............................ ....................................................... ....................................................... ............................ 3. Ce faceau aceste vietuitoare? ....................................................... ....................................................... ............................ ....................................................... ....................................................... ............................ 4. Ce sfat le-a dat pitulicea? ....................................................... ....................................................... ............................ 5. Copiii au ascultat de sfatul acesteia? ....................................................... ....................................................... ............................ 6. Ce sfat le-ai fi dat celor doi frati, daca te-ai fi intalnit cu ei in crang? ....................................................... ....................................................... ............................ ....................................................... ....................................................... ............................ 7. Gasesti insusiri pentru substantivele de mai jos, asa cum reies din text: gandacel, albine, iepuras, pitulice, fructe, copii, codita, mesteceni, tufe, flori. ....................................................... ............. ....................................................... ............. ....................................................... ............. ....................................................... .............. ....................................................... .............. ....................................................... ............. ....................................................... ............. ....................................................... ............. ....................................................... ............. 8. Cauta in text, dialogul dintre copii si parau, apoi explica folosirea semnelor de punctuatie ....................................................... ....................................................... ............................ ....................................................... ....................................................... .............................9. Transcrie, din text, enunturile in care sunt introduse cuvintele n-ai, sa-i, i-au ....................................................... ....................................................... .....................… Completeaza in tabelul de mai jos, folosind cuvintele (dupa model) Substantiv Adjectiv Numar Gen tufele verzi plural feminin                                                                 Realizeaza o scurta descriere a crangului, folosind substantive si adjective potrivite din text. ….…………………………………………………………………………………… ….…………………………………………………………………………………… ….…………………………………………………………………………………… ….……………………………………………………………………………………   AI AJUNS LA FINAL.  FELICITARI!!!                         

                                                                                         Fisa de lucru 1. Uneste cu o linie cuvintele care au sens asemanator. Descopera cate cuvinte nu pot forma perechi. copac                 rozaliu drac                    viclean creion                 insecta inalt                    micul ecran nătăfleț               bogat rufă                    șiret gânganie            prost avut                    șugubăț televizor              arbore mare                   soldat oștean                aprig haină                  oreion vinețiu                 Aghiuță   2. Citește listele de cuvinte de mai jos. Încercuiește cuvintele care au sens asemănător: - steag, port, eșarfă, drapel, pânză, umbrelă, fleandră, flamură; - a obloji, a ostoi, a omeni, a lega, a lipi, a pansa, a înfofoli; - mașteră, marmură, zână, mamă vitregă, cumnată; - blând, boieros, nebun, bun, dominator, domol, pătrunzător, pașnic.   3. Citește cu atenție cuvintele date. Găsește cuvintele care se înrudesc și alcătuiește familia lor: - flori, grădină, albine, livadă, grădinar, gard, grădiniță, buburuză, zumzet, grădinărit; - deal, pădure, vânător, pădurar, răcoare, verdeață, împădurit, copaci, sălbăticie, pădurice; - copil, rudă, frate, familie, frățește, frăție, soră, prieten, bunic, confrate; - ban, bal, bănuț, bănet, automat, ambalaj, bănos, blănos, bănuială; - lemne, masă, piatră, casă, pietroi, împietri, construcție, pietricică, scânduri, mortar.   4. Alcătuiește două propoziții încare să folosești, cu sens diferit, următoarele cuvinte: bob, broască, toc, cheie, noi, pânză, membru, zmeu, bancă, ochi.   5. Citește cu atenție, textul de mai jos și alcătuiește enunțuri cu sensurile/înțelesurile diferite ale cuvintelor subliniate: „Și încă nu ati văzut totul. Cel mai frumos e portul. În port marea scapă printre pescăruși ca printr-o plasă. Aici sunt fel de fel de vapoare, cum avem și noi pe-acasă. Se suie oamenii în ele, își aprind țigara și se joacă de-a depărtarea. farul acesta - ce înaltă-i e talia - se vede în toată lumea, până la Mangalia”.                                                                                                                        (Marin Sorescu, Marea o apă folositoare)   6. Citește, cu atenție, textul de mai jos și alcătuiește enunțuri cu sensurile/înțelesurile diferite ale cuvintelor subliniate:          „ - Numai singure vă puteți salva - le zise. Pentru aceasta timp de șapte ani învățați să toarceți fir din propriile lacrimi. Apoi, vă veți urca pe vârful cel mai înalt și veți înălța un pod de pânză subțire până la cer.”                                                                                                                       (Bucur Milescu, Povestea curcubeului)

Numele si prenumele................................. Data............................                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Fisa de evaluare                                                                                                                                     Partile de vorbire. Cuvantul. Substantivul   1. Scrie cinci substantive proprii xcare sa denumeasca: orase, fiinte, ape, munti. ....................................................... ....................... ....................................................... .......................   2. Scrie regula pe care o stii despre substantivele proprii. ....................................................... ........................ ....................................................... ........................   3. Citeste cu atentie, sirurile de cuvinte de mai jos. Incercuieste cuvintele care nu se potrivesc.   * cana, banana, zar, merg, merinde:   * para, dovleac, usturoi, noi, doi, maimutoi:   * galben, albastru, eu, teu, cap, crap, corp:   * privirea, privesc, doresc, dovleac, prepeleac, lac, veac:   * ghete, paiete, repede, arde, arte, carte, parte:   * maț, marți, mut, tu, vru, dădu, dură, dună.   4. Citeste lista de cuvinte de mai jos. Indica in dreptul fiecarui substantiv numarul acestuia:   copii,   ariciul,   leii,   sunet,   cantece,   cana,   pix,   litera,   caiet,   scolar.   5. Citeste cu atentie, lista de cuvinte de mai jos. Subliniaza cu o linie substantivele comune si cu doua linii substantivele proprii. Alcatuieste trei propozitii in care sa folosesti cuvintele subliniate.   Alina, prietena, proaspete, coapte, maine, biscuit, joaca, vara, Victoria, timp, merg, munca, fructe, nori, taxi, cand, ele, bloc, legume, cinci, unde, bicicleta, parc, statuie, acum   6. Citeste, cu atentie, urmatoarele enunturi. Noteaza in casete numarul de substantive gasit in fiecare enunt.   * Alexandru, Amalia, Irina si Viorel sunt colegi de clasa   ........... * Am plecat cu tata la pescuit.         .............. * Mama, tata, bunica si matusa Iolanda vor merge la mare pentru cateva zile.         ................ * In vacanta d evara, Virgil a scris trei povesti si doua poezii.         ................... * Marian este un bun alpinist.         ........... * Floare-de-colt, bujorul de munte si papucul-doamnei sunt plante protejate de lege.     ............. * Drobeta-Turnu Severin este un oras la Dunare        .............. * Cu bunica si bunicul merg spre Constanta.             ............... * Ursul, vulpea si ariciul sunt animale salbatice.        ............... * In fiecare vacanta de vara merg la tara impreuna cu verisorii mei din satu Mare.       ...............   7. Gaseste pluralul urmatoarelor substantive: * strada, masa, casa, mahala, ou, numar, ghid, copil; * ghiveci, curier, han, porumbar, porumbel, ceapa; * bacan, manz, portocala, matura, marmelada.   8. Citeste cu atentie, propozitiile d emai jos. Subliniaza substantivele si gaseste forma de plural pentru fiecare substantiv subliniat.   Melcul traieste in gradina. Corpul sau este moale, se termina cu patru antenute cu ajutorul carora poate simti mancarea, primejdia si obstacolele. Melcul este extrem de fricos. La cea mai mica sperietura isi retrage corpul in cochilie. Cochilia este un invelis dur care il protejeaza. Este supranumita si casa melcului. Aceasta cochilie creste pe masurra ce melcul imbatraneste.   9. Taie cu o linie, forma grtesita a urmatoarelor substantive:   * inghetata/inghietata                          conpartiment/compartiment; * grapefruturi?grepfruturi                     tramvai/tranvai; * abtibild/abtipild:                                 ghiuveta/chiuveta: * cearsaf/ciarsaf:                                 gheata/ghiata: * idee/ide                                            giaca/geaca; * izlaz/islaz;                                        cismar/cizmar; * vesmant/vestmant;                          petic/petec; * pulover/pulovar