Subiecte rezolvate Titularizare și Definitivat educatori

                                                      REZOLVARE SUBIECT DEFINITIVAT EDUCATORI 2018   SUBIECTUL I B. Literatura pentru copii (30 puncte) Redactați un eseu, de 300 - 600 de cuvinte, în care să prezentați tema copilăriei, așa cum este reflectată într-un text liric, inclus în programa de examen. În elaborarea eseului, veţi avea în vedere următoarele repere:  - prezentarea viziunii asupra temei copilăriei în textul liric selectat;  - prezentarea a două imagini artistice/idei poetice din textul liric ales, relevante pentru tema copilăriei; - ilustrarea a două elemente de compoziție și de limbaj existente în textul liric selectat, semnificative pentru tema copilăriei (de exemplu: imaginar poetic, titlu, motive literare, figuri de stil, elemente de versificație etc.); - susţinerea unei opinii cu privire la modul în care tema copilăriei se reflectă în textul liric ales.     Textul ales este “Iarna pe ulita” de George Cosbuc                Din varietatea tematica a literaturii pentru copii, copilaria este tema cea mai apropiata de micii cititori, deoarece trateaza problemele variate si preocuparile multiple ale varstei lor.              Copilul ca personaj al unei opere si copilaria ca tema predilecta a scriitorilor nostri isi fac aparitia la inceputul literaturii moderne. Copilul este prezent la inceput in amintirile scriitorilor romani in sec. al XIX-lea. Aceasta tema este ilustrata atat in versuri cat si in proza , scriitorii reusind sa surprinda copilaria, numita si “varsta de aur”, apropiindu-se cu dragoste si intelegere, retraind fiecare clipa alaturi de micuti, creionand fiecare secventa si insufletind-o.              Poetii au fost inspirati de aceasta tema, s-au aplecat cu dragoste asupara ei, realizand un univers cu bogate rezonante afective si morale.              Poeziile despre copilarie au ca tema atat copilaria din trecut, cat si noua copilarie, fericita si fara apasari, din zilele noastre.              Literatura roamna contemporana evoca o noua copilarie fericita reflectata in operele unor mari scriitori: Nina Cassian- “Intre noi copiii”, C.Teodorescu- “Faurari de frumusete”, Victor Tulbure- “Vatra fericirii”, Elena Farago- “Sfatul degetelor”, Tudor Arghezi-“Fa-te, suflete copil”.              Imaginea delicata a sufletului copilului cu multiplele sale manifestari transpare din imaginile plastice si convingatoare ale poeziilor lui George Cosbuc “Iarna pe ulita”, “La oglinda”, unde au coborat culorile , zugravind paradisul miniaturizat al copilariei.              In poezia “Iarna pe ulita” alaturi de tema copilariei, George Cosbuc reda si tema naturii, mult mai dinamica si mai insufletita, ea fiind doar cadrul desfasurarii plenare a vietii copiilor lipsiti de orice grija.             Textul poetic mentionat reflecta viziunea optimista a autorului , aceasta fiind reflectata prin bucuria, incandescenta si atmosfera de basm creata in note vii.             Pe tot parcursul textului se remarca o permanenta miscare, o voiciune si o coordonare in interactiunea copiilor ce animeaza totul in jurul lor, zugravind un tablou din lumina povestilor.              Incipitul surprinde natura static ce este animata inca din a doua strofa de zgomotele micutilor “Dar navalnic voiet vine/De pe drum”. Zapada este prietena copiilor , care nu mai prididesc ( nu se mai opresc) bucurandu-se la sanius, in ciuda norilor care “stau gramada peste sat”, fiind evidentiata ca figura de stil personificarea. Veselia si fericirea acestora se observa in versurile urmatoare, deoarece locul este prielnic pentru sanius “De pe coasta vin tipand/ Si se-mping si sar razand;” , fiind surprinse imagini vizuale si auditive. Se observa enumeratia ce subliniaza trairile copiilor, de exaltare si fericire.             Este asa de multa veselie si animatie la sanius ca se rascolesc si cainii de prin curti, pe la garduri ies femei, din bordeie ies batranii intrebandu-se “Ce-i pe drum atata gura?”. Ne dam seama ca zgomotul infernal este provocat de copiii care se jucau in zapada si se bucurau de venirea iernii, fiind evidentiat de epitetul personificator si comparatia: “gura fac ca roata morii.”. Sentimentul transmis este cel de fericire, bucurie si veselie. De aici reiese imaginea auditiva.              Autorul ne da de inteles ca acei copii erau impartiti in diferite grupuri dupa varsta lor “cei mai mari acum din sfada,/Stau pe-ncaierate pusi” fiind subliniata o imagine vizuala. Aparitia unui baietel “Un copil, al nu stiu cui”, din amizeaza si retine atentia celor din jur, reliefand o serie de imaginia rtistice care insuletesc si contureaza cadrul natural, accentuand sentimentele de bucurie, totodata starnesc rasul prin seriozitatea micutului “Haina-i maturand pamantul”- imagine vizuala, “Cade-n branci si se ridica”- imagine motorie.             Strengari cum sunt, specific varstei, il sicaneaza pe micut. In ajutorul lui sare o baba care venea incet pe strada, ii cearta pe cei mari, dar “multimea navaleste iarasi stol”.             Tematica literara mai sus mentionata si viziunea poetului se reflecta in particularitatile de compozitie si de limbaj ale textului.              Titlul este alcatuit din doua substantive “iarna”, “ulita” si o prepozitie simpla “pe”.              Primul substantiv denumeste un anotimp, iarna, cel mai indragit anotimp  de copii, al doilea substantiv este un regionalism care prezinta si indicile spatial “ulita”. Din punct de vedere conotativ titlul accentueaza sentimentele de bucurie la varsta copilariei si zugraveste un tablou de poveste.              Elementele de versificatie sunt identificate in text: poezia este structurata pe 23 de strofe, a cate 5 versuri, rima este imbratisata, masura este de 3-8 silabe, iar ritmul este trohaic.              In opinia mea, in aceasta poezie, tema literara abordata, copilaria, transmite cele mai frumoase si inaltatoare sentimente: fericirea, exaltarea si bucuria copiilor si ne aminteste fiecaruia de clipele unice din copilarie, prin modul de prezentare a imaginilor artistice si a elementelor de compozitie .       SUBIECTUL al II-lea 1. Prezentati trei etape ale unei activitati de invatare, avand ca forma de realizare jocul didactic, pentru domeniul experiential Limba si comunicare, nivel de studiu: 5-6 ani, in care sa apelati la cunostintele copiilor despre povestiri invatate, tinand cont de urmatoarele repere: - mentionarea a trei dintre etapele activitatii precizate; - descrierea continuturilor etapelor mentionate.   Rezolvare: Etapele alese pentru activitatea de invatare : -captarea atentiei( la prescolari capata un loc important ) -reactualizarea cunostintelor -fixarea  cunostintelor   Pentru realizarea activitatii de invatare copiii vor fi asezati in semicerc, in jurul proiectiei unui videoproiectot . Captarea atentiei o voi face cu ajutorul unei ghicitori, le arat coiilor pe videoproiector niste imagini reperzentative dintr-o poveste , iar ei trebuie sa ghiceasca povestea, “Scufita Rosie”.(pot sa povestesc si ce imagini le arat) Pentru reactualizarea cunostintelor copiii vor primi cartonase cu personajele din povesta “Scufita Rosie”, pe care trebuie sa le recunoasca, vor primi si imagini cu scene din poveste , pe care trebuie sa le povesteasca (aici dam si cateva exemple). Pentru fixarea cunostintelor le voi comunica copiilor ca o sa jucam un joc numit “recunoaste personajul sau  obiectul”, in care ei trebuie sa mimeze un personaj sau un lucru folosit de personaje(ex: lupul, vanatorul, bunica, pusca etc.), iar colegii trebuie sa-l ghiceasca. Le comunic regulile jocului: trebuie sa extraga un cartonas din cele oferite de mine , in care gasesc personaje sau obiecte din poveste; trebuie sa mimeze ce vad in imagini pentru a ghici colegii din clasa; nu au voie sa vorbeasca sau sa indice lucruri din sala de clasa, trebuie sa mimeze doar  un personaj sau un obiect din povestea “Scufita rosie”; copilul care ghiceste ce s-a mimat este castigaturul rundei si este invitat sa mimeze urmatorul personaj sau obiect, etc.) Pentru intelegerea jocului aleg un personaj pe care o sa-l mimez in fata grupei si le cer copiilor  sa-l ghiceasca. Dupa ce ma asigur ca au inteles regulile jocului si cum se mimeaza, rog un copil sa extraga primul cartonas. Jocul continua pana la terminarea cartonaselor. La sfarsitul activitatii  se fac observatii, se trag concluzii si se fac aprecieri generale si individuale.   2. Realizati un eseu argumentativ, de 300-600 de cuvinte, avand ca tema rolul jocului motric in dezvoltarea psiho-motrica a prescolarilor.   In elaborarea eseului, veti avea in vedere urmatoarele aspecte:  - prezentarea valentelor formative ale jocului motric, din perspectiva dezvoltarii psiho-motrice a prescolarilor;  - exprimarea unui punct de vedere argumentat, cu privire la rolul jocului motric in dezvoltarea psiho-motrica a prescolarilor.       In conceptia piagetiana , jocul de miscare reprezinta punctul de start al procesului de socializare progresiva a copilului. Debutand pe parcursul stadiului gandirii preoperatorii, jocul de miscare cu reguli faciliteaza depasirea egocentrismului initial al copilului si-l obisnuieste pe acesta cu activitatile de grup prin respectarea unor norme comune de conduita. Jocul de miscare este un exercitiu fizic si un mijloc principal de dezvoltare armonioasa a copilului de varsta prescolara, este o actiune preponderent corporala, efectuata sistematic si constient in vederea perfectionarii dezvoltarii fizice si a capacitatilor motrice. Jocul este un mijloc ideal de educatie si satisface in cel mai inalt grad  nevoia de miscare si de actiune. Prin joc copilul isi satisface imediat, dupa posibilitati, propriile dorinte, actionand constient si liber in lumea imaginara ce si-o creeaza singur.   Prin joc se dezvolta activitatea voluntara, isi dezvolta insusirile vointei: rabdare, perseverenta, stapanire de sine. Tot in joc sunt modelate insusirile si trasaturile de personalitate: respectul fata de ceilalti, responsabilitatea, cinstea, curajul, corectitudinea etc. Jocurile de miscare utilizate in activitatea de educatie fizica au continuturi si orientari multiple si imbraca forme de organizare si desfasurare foarte variate. Numite si dinamice, jocurile de miscare se clasifica dupa deprinderea motrica pe care o formeaza: mers, alergare, saritura, aruncare si prindere, echilibru, catarare-coborare, tractiuni, impingeri si transport de greutati. Ele au urmatoarele valente formative: -permit manifestarea complexa si favorizeaza dezvoltarea simultana a deprinderilor motrice de baza; -dezvolta spiritul de  colaborare, cooperare cu colegii de joaca, armonizarea intereselor, asumarea unor responsabilitati; -dezvolta emotiile si sentimentele, starile afective traite si alte procese psihice; -impun colectivului respectarea disciplinei, a regulilor de intrecere; -permit manifestarea initiativei, independentei in actiune, a spiritului de observatie; -educa competitivitatea.   Sistemul de deprinderi motrice format la această varstă creste posibilitatea de integrare a copilului intr-o  gama variata de activitati, îi faciliteaza interrelatia cu mediul natural, cu adultii şi cu ceilalti copii, il fereste de “incidente” si “accidente”, sporindu-i increderea in propriile forte.   Explicarea si demonstrarea jocului Explicarea trebuie sa fie clara, succinta, facuta pe un ton potrivit, sa fie accesibila, evitandu-se deplasarile celui care explica. Se va spune: denumirea jocului, continutul, pe scurt, principalele reguli, precizari cu privire la stabilirea invingatorului, urmarirea fiecarui participant, comenzile pentru incepere, desfasurare si final. Explicatia va fi insotita de demonstratie. In timpul explicatiei si demonstratiei, grupa va fi astfel asezata, incat sa poata urmari demonstratia. Pentru a vedea gradul de intelegere a regulilor, educatoarea poate intreba cativa copii, sau le poate cere sa efectueze o parte din actiuni ( jocul de proba). Desfasurarea jocului incepe la un anumit semnal dat de educatoare, dupa ce aceasta s-a convins ca toti copiii sunt pe locurile lor si au inteles jocul. In continuare va urmari desfasurarea jocului, avand grija sa fie respectate regulile acestuia, stimuland spiritul de initiativa, atentionand pe cei care incearca sa incalce regulile.   Terminarea jocului se face prin anuntarea incheierii acestuia, prin aprecieri generale si individuale si  comunicand rezultatul intrecerii, in cazul in care jocul s-a desfasurat sub forma de concurs. Stabilirea rezultatului trebuie facuta obiectiv, evitandu-se aprecierile care ar putea descurajape cei invinsi. (asta este obtional, trebuie sa cunosteti acesti pasi in cazul in care se cere sa realizam o activitate didactica in care sa folosim un joc de miscare) In opinia mea, jocurile motrice sunt cele mai  eficiente modalitati de a educa prescolarul pentru a se dezvolta armonios atat fizic cat si psihic.   In primul rand, miscarea reprezinta un factor important in dezvoltarea copilului. In timp ce se misca castiga experienta, se dezvolta sistemul muscular, scheletul si coordonarea miscarilor si abilitatilor fizice. Datorita exercitiilor fizice creste schimbul de substante in organism, metabolimul se intensifica, asimilarea hranei se imbunatateste. Activitatea plamanilor si a inimii este influentata favorabil, asadar respiratia devine mai ampla.   In al doilea rand, jocul este modalitatea fireasca de manifestare a copilului.  Copiii  se joaca pentru ca se simt bine. Acest lucru este important pentru    dezvoltarea lor cognitiva , pregatindu-i si pentru  rezolvarea altor  sarcini pe care le rezerva viata. Abilitatile de viata, optim dezvoltate, permit unei persoane sa-si dezvolte potentialul la nivel maxim, sa se cunoasca pe sine, sa faca fata cu succes provocarilor, sa poata gestiona eficient situatii de orice natura. In concluzie, jocurile motrice sunt complemetare si la fel de importante ca oricare alt joc sau activitate de didactica in dezvoltarea armonioasa a prescolarului. Invatarea deprinderilor motrice si aplicarea lor in forme complexe atrage o ampla participare psihica a copilului conducand la educarea unor trasaturi si calitati, care se pot transforma in caracteristici stabilite pe toata durata vietii.

    Subiectul al III-lea (30 de puncte)   1. Prezentați specificul jocului didactic la vârsta preșcolară, având în vedere următoarele repere:      - definirea conceptului de joc didactic la vârsta preșcolară;      - prezentarea a două dintre funcțiile jocului didactic la vârsta preșcolară;      - exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind specificul jocului didactic la vârsta preșcolară:   2. a) Definiți conceptul de metodă de învățământ.     b) Prezentați specificul metodelor de învățământ, ținând cont de următoarele repere:     - prezentarea a două criterii de clasificare a metodelor de învățământ;    - descrierea a două metode de învățământ utilizate în învățământul preșcolar.     REZOLVARE   1. Jocul didactic reprezintă un ansamblu de acțiuni și operații care vizează atingerea unor obiective educaționale specifice domeniului cognitiv, afectiv-motivațional sau psiho-motor și relațional. faptul că educatoarea se folosește de jocul didactic în interiorul activității instructiv-educative și o dispoziție generală foarte bună, eliminând astfel posibilitatea de instalare,a monotoniei sau a oboselii.     Putem afirma că, la vârsta preșcolarității, jocul oferă cadrul pentru efort și depășire a unor obstacole, iar „moralitatea ludică” contribuie la geneza comportamentului socio-moral, la asimilarea unor elemnte de disciplină în ansamblul expresiilor comportamentale ale copiilor. Important este că jocul le oferă copiilor posibilitatea dezvăluirii naturii autentice, a forțelor sale, observându-se o ultimă cerință spre afirmare.    J.Piaget stabilește următoarele funcții ale jocului: alegeți oricare două funcții, depinde după ce autor învățați)   1. funcția de adoptare realizată pe cele două coordonate: asimilarea realului la „eu” și acomodarea, transformarea „eu-lui” în funcție de modelele exterioare;   2. funcția cataractică, de descărcare energetică și rezolvare a conflictelor;   3. funcția de socializare, constând în acomodarea copilului cu ceilalți, asimilarea relațiilor cu cei din jur la propriul „eu”;   4. funcția de extindere a „eu-lui”, de satisfacere a mutiplelor trebuințe ale copilului, de la trebuințele cognitive de explorare a mediului la cele de valorificare a potențialului de care dispune, de la trebuințele perceptive și motorii la cele de autoexprimare în plan comportamental.     În opinia mea, jocul este important, deoarece așa cum afirma Piaget, copiii au nevoie de activități ludice în învățare, jocul fiind activitatea lor fundamentală. Prin acesta, preșcolarii înțeleg noțiunile abstracte, își formează reprezentări, socializează, sunt puși în diverse situații, similare cu cele din viața lor.     2.a) Metodele de învățământ („odos” = cale, drum; „metha” = către, spre) reprezintă căile folosite în școlaă de către profesor în a-i sprijini pe elevi să descopere viața, natura, lumea, lucrurile, știința. Ele sunt totodată mijloace prin care se formează și se dezvoltă priceperile,deprinderile și capacitățile elevilor de a acționa asupra naturii, de a folosi roadele cunoașterii transformând exteriorul în facilități interioare, formându-și caracterul și dezvoltându-și personalitatea.       „Calitatea pedagogică a metodei didactice presupune transformarea acesteia dintr-o cale de cunoaștere propusă de profesor, într-o cale de învățare realizată efectiv de preșcolar, elev, student, în cadrul instruirii formale și nonformale, cu deschideri spre educația permanentă” (Sorin Cristea, 1998, p.303)     b) metodele de învățământ se pot clasifica după diverse criterii. Există metode de predare, de evaluare, metode moderne, tradiționale, orale, scrise etc.     Promovarea metodelor moderne de învățământ a devenit o reală necesitate. este important ca elevul să ajungă să se identifice cu sarcina de învățare. Accentul nu mai cade pe cantitatea informațiilor pe care un elev poate s-o asimileze, ci pe valoarea informației pentru acel elev.     Printre criteriile de clasificare a metodelor se numără:     a) după tipul activității/lecției, există:    - metode de predare învățare;    - metode de fixare, consolidare și evaluare     b) după izvorul cunoașterii sau sursa generatoare de învățare (experiența social-istorică a omenirii, experiența individuală sau experiența practică) (Ioan Cerghit):    - Metode de transmitere și insușire a cunoștințelor;     - Metode de explorare și descoperire;    - Metode bazate pe acțiune;     - Metode de raționalizare a predării și învățării.     c) după forma comunicării:   - metode orale și scrise.              În învățământul preșcolar, există numeroase metode de învățământ utilizate. Printre acestea se numără: Cubul, Diagrama Venn, Explicația, Brainstormingul, Conversația, Piramida, Floarea de nufăr etc.     BRAINSTORMING          În traducere directă „furtună în creier” sau „asalt de idei”, metoda constă în enunțarea spontană a mai multor idei pentru soluționarea unei prebleme. Obiectivul urmărit prin aplicarea acesteia presupune exersarea creativității copiilor prin diferite tipuri de activitate.

SUBIECT TITULARIZARE EDUCATORI 2018     LITERATURA ROMÂNĂ - 15 puncte Redactați un eseu de 300 - 400 de cuvinte, în care să prezentați particularităţile unei specii dramatice (comedie sau dramă), specificate în programa de concurs În elaborarea eseului, veţi avea în vedere o specie dramatică specificată în programa de concurs, ținând cont de următoarele repere: - precizarea a două trăsături ale speciei dramatice selectate; - exemplificarea celor două trăsături precizate, prin raportare la conflictul/conflictele speciei dramatice alese;  - ilustrarea a două elemente de structură a discursului dramatic (de exemplu: intrigă, repere spațio-temporale, acte, scene, tipologii, tehnici de caracterizare, dialog, monolog etc.); - prezentarea relației dintre două personaje ale speciei dramatice selectate;  - exprimarea argumentată a unui punct de vedere cu privire la particularitățile speciei dramatice alese. Genul dramatic cuprinde operele literare destinate reprezentarii scenice. În operele dramatice locul naratorului este luat de autor, cel care realizeza indicatiile scenice, iar acestea contin informatii despre decor, vestimentatie, miscare scenica, gesturi si mimica. Personajele trasmit direct mesajul operei prin intermediul replicilor. Textul dramatic este prezentat sub forma de acte si scene.Modalitatea de expunere este dialogul care are si rolul de a caracteriza personajele. În caracterizare personajelor pe lânga modalitatile clasice exista si modalitati specifice genului dramatic: dialogul, monologul si indicatiile scenice. Subiectul operelor dramatice este construit pe momentele subiectului literar, iar a celor moderne se bazeaza pe analiza unor idei, pasiuni. Comedia este o specie a genului dramatic, care starneste rasul prin surprinderea unor situatii neasteptate cu un final fericit. Conflictul comic este realizat prin contrastul dintre esenta si aparenta. Sunt prezentebformele comicului: umorul si ironia si diferite tipuri de comic: de situatie, de caracter, de limbaj si de nume.  Comedia „ O scrisoare pierduta”, scrisa de I L Caragiale, ilustreaza moravuri ale societatii burgheze, dezvaluind viata publica si de familie a unor politicieni ajunsi la putere si rosi de ambitie. Titlul pune in evidenta contrastul comic dintre aparenta si esenta. Pretinsa lupta pentru putere politica se realizeaza, de fapt, prin lupta de culise, avand ca instrument al santajului politic “o scrisoare pierduta” – pretextul dramatic al comediei. Articolul nehotarat indica atat banalitatea intamplarii, cat si repetabilitatea ei (pierderile succesive ale scrisorii, aplificate prin repetarea intamplarii in alt context, dar cu acelasi efect).   Tema operei o constituie satirizarea societatii burheze si a lumii politice de la mijlocul secolului al 19-lea. Opera are un caracter de generalitate prin tema, fapt evidentiat si de reperele spatio-temporale “In capitala unui judet de munte, in zilele noastre.” Opera cuprinde 4 acte in care conflictul dramatic se cumuleaza prin tehnica bulgarelui de zapada, conflicte secundare acumulandu-se in cel principal, scotandu-se astfel in evidenta amplificarea treptata a conflictului.   Actiunea comediei este plasata in “capitala unui judet de munte, in zilele noastre.” adica la sfarsitul secolului al 19-lea, in perioada campaniei electorale, intr-un interval de trei zile. Actiunea este plasata in actele 1 si 2, in anticamera lui Stefan Tipatescu, actul al treilea in sala cea mare a Primariei, iar ultimul act in gradina lui Zaharia Trahanache. Scena initiala din actul 1 (expozitiunea) prezinta personajele Stefan Tipatescu si Pristanda, care citesc ziarul lui Nae Catavencu “Racnetul Carpatilor”, si numara steagurile. Venirea lui Trahanache cu vestea detinerii scrisorii de amor de catre adversarul politic declanseaza conflictul dramatic principal si constituie intriga comediei. Convingerea sotului inselat ca scrisoarea este o plastografie si temerea acestuia ca Zoe ar putea afla de “machiaverlacul” lui Catavencu sunt de un comic savuros. Naivitatea (aparenta sau reala) a lui Zaharia Trahanache si calmul sau contrasteaza cu zbuciumul amorezilor Tipatescu SI zoe Trahanache, care actioneaza impulsiv si contradictoriu pentru a smulge scrisoarea santajistului. Actul 2 prezinta in prima scena o alta numratoare: a voturilor, dar cu o zi inaintea alegerilor. Se declanseaaza conflictul secundar, reprezentat de grupul Farfuridi-Branzovenescu, care se teme de tradarea prefectului. Daca Tipatescu ii ceruse lui Pristanda arestarea lui Catavencu si perchezitia locuintei pentru a gasi scrisoarea, Zoe dimpotriva, ordona eliberarea lui si uzeaza mijloace de convingere feminine pentru a-l determina pe Tipatescu sa sustina candidatura avocatului din opozitie, in schimbul scrisorii. Cum prefectul nu accepta compromisul politic, Zoe ii promite santajistului sprijinul sau. Depesa primita de la centru solicita alegerea altui candidat pentru colegiul al II-lea. In actul 3 (punctul culminant), actiunea se muta in sala mare a primariei unde au loc discursurile candidatilor Farfuridi si Catavencu, in cadrul intrunirii electorale. Intre timp, Trahanache gaseste o polita falsificata de Catavencu, pe care intentioneaza s-o foloseasca pentru contrasantaj. Apoi anunta in sedinta numele candidatului sustinut de comitet: Agamita Dandanache. Incercarea lui Catavencu de a vorbi in public despre scrisoare esueaza din cauza scandalului iscat in sala de Pristanda. In incaierare, Catavencu pierde palaria cu scrisoarea, gasita pentru a doua oara de Cetateanul turmentat, care o duce destinatarei. Actul 4 (deznodamantul) aduce rezolvarea conflictului initial, pentru ca scrisoarea ajunge iar la Zoe, iar Catavencu se supune conditiilor ei. Intervine un alt personaj, Dandanache, care intrece prostia si lipsa de onestitate a candidatilor locali. Propulsarea lui politica este cauzata de o poveste asemanatoare: si el gasise o scrisoare compromitatoare. Este ales in unanimitate si totul se incheie cu festivitatea condusa de Catavencu, unde adversarii se impaca.   Intriga piesei (elementul care declanseaza desfasurarea actiunii si efectul de ansamblu al textului) porneste de la o intamplare banala: pierdea unei scrisori intime, compromitatoare pentru reprezentantii locali ai partidului aflat la putere si gasirea ei de catre adversarul politic, care o foloseste ca arma de santaj. Acest fapt ridicol starneste o agitatie nejustificata si se rezolva printr-o impacare generala si neasteptata. Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea politica a doua forte opuse: reprezentantii partidului aflat la putere (prefectul Stefan Tipatescu, Zaharia Trahanache – presedintele gruparii locale a partidului si Zoe, sotia acestuia) si gruparea independenta constituita in jurul lui Nae Catavencu ambitios avocat si proprietar al ziarului “Racnetul Carpatilor”. Conflictul secundar este reprezentat de grupul Farfuridi-Branzovenescu, care se teme de tradarea prefectului. Tensiunea dramatica este sustinuta gradat prin lantul de evenimente care conduc spre rezolvarea conflictului, in finalul fericit al piesei: scrisoarea revine la destinatar, Zoe, iar trimisul de la centru, Agamita Dandanache, este ales deputat. Este utilizata tehnica amplificarii treptate a conflictului. O serie de procedee compozitionale (modificarea raporturilor dintre personaje, rastunari bruste de situatie, introducerea unor elemente surpriza, anticipari, amanari), mentin tensiunea dramatica la un nivel ridicat, prin complicarea si multiplicarea situatiilor conflictuale. Doua personaje secundare au un rol aparte in constructia subiectului si mentinerea tensiunii dramatice. In fiecare act, in momentele de maxima tensiune, Cetateanul turmentat intra in scena, avand interventii decisive in derularea intrigii. El apare ca un instrument al hazardului, fiind cel care gaseste, din intamplare, in doua randuri scrisoarea, face sa-i parvina mai intai lui Catavencu si o duce in final ändrisantului”, coana Joitica. Dandanache este elementul surpriza prin care se realizeaaza deznodamantul; el rezolva ezitarea scriitorului intre a da mandatul de deputat prostului Farfuridi sau canaliei Catavencu. Personajul intareste semnificatia piesei, prin generalizare si ingrosare a trasaturilor, candidatul trimis de la centru fiind “mai prost ca Farfuridi si mai canalie decat Catavencu”.   In opinia mea  , această operă aparţine genului dramatic deoarece într-o creaţie aparţinând acestui gen apare structurarea în acte şi scene , predomină dialogul şi monologul dramatic , apare descrierea în indicaţiile scenice şi de decor , spre exemplu "TIPĂTESCU (terminînd de citit o frază din jurnal)" , apare dramaturgul , avem la începutul operei o listă cu numele personajelor , putem povesti cu momentele subiectului , iar la începutul fiecărei replici apare numele personajului , urmat de două puncte , "PRISTANDA : ".   SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Redactati un eseu structurat, de maximum doua pagini, in care sa prezentati importanta colaborarii gradinitei cu ceilalti factori educationali. In elaborarea eseului, veti avea in vedere urmatoarele aspecte: - prezentarea importantei colaborarii dintre gradinita si ceilalti factori educationali; - indicarea a trei tipuri de activitati care sa reflecte colaborarea gradinitei cu ceilalti factori educationali; - descrierea unuia dintre cele trei tipuri de activitati indicate mai sus.   Conceptul de parteneriat (provenit din engl.partnership), in sens etimologic desemneaza relatiile stabilite intre asociati din institutii diferite. Termenul parteneriat se bazeaza pe premisa ca partenerii au un fundament comun de actiune si un principiu al reciprocitatii, ceea ce le permite sa-si uneasca eforturile spre atingerea unui tel comun. Colaborarea partenerilor implicati in educatie presupune construirea unei relatii cladite pe unificarea unui sistem de valori si cerinte adresate copilului. Conceptul de parteneriat  educational constituie o atitudine in campul educational, si presupune colaborare, cooperare, comunicare eficienta, acces egal, acceptarea diferentelor si interactiuni indreptate in scopul optimizarii rezultatelor educatiei.      Parteneriatul gradinita  – familie poate lua forma unor servicii dezvoltate de catre gradinita si de care familiile copiilor sa beneficieze. Acestea pot fi organizate exclusiv de catre gradinita sau in parteneriat cu alte organizatii/institutii. Aceste servicii pot fi: centre de consiliere, centre de sanatate, de practicare a diverselor sporturi, centre pentru supravegherea copiilor la teme dupa orele de curs (after-school) care pot avea si alte servicii incluse: predarea limbilor straine, sport, miniexcursii, teatre, spectacole, vizite in diverse locuri etc.; centre de  voluntariat; cluburi; cantine; seminternate etc. Oferta de servicii pentru familii prin intermediul gradinitei  reprezinta o strategie de intarire a relatiilor gradinita- familie. Parintii capata incredere in gradinita, institutie care devine mai transparenta si mai apropiata de nevoile comunitatii. Un punct castigat este coerenta serviciilor, parintii nu mai sunt nevoiti sa caute prin mijloace proprii sa beneficieze de diverse servicii, ei le gasesc in gradinita. Gradinita ca furnizor de servicii complexe va face trecerea de la educatia institutionala, cu accent pe institutie (care are un program, curriculum la care elevii trebuie sa se adapteze) la scoala centrata pe elev. In comunitate, Politia reprezinta o institutie de referinta pentru locuitorii sai. Rolurile Politiei in domeniul educational pot fi impartite in doua mari categorii: -           preventive; -           de interventie in situatii speciale. Parteneriatul dintre scoala/gradinita si politie are la baza indeplinirea obiectivelor comune. In comunitati, intalnim practici ale parteneriatului diferite de la o scoala la alta. In esenta, domeniile in care intalnim parteneriatul scoala – politie sunt urmatoarele: -           Asigurarea integritatii personale a elevilor, cadrelor didactice, a locuitorilor comunitatii in general; Violenta in familie, stradala, in cadrul scolii;Educatia rutiera; Prevenirea exploatarii prin munca a copiilor; Promovarea respectului fata de lege; Promovarea drepturilor omului si ale copilului; Promovarea unui comportamnet civilizat in societate si pe ale comunitatii, etc. La nivelul comunitatilor locale, un rol important il au unitatile sanitare. Scolile/gradinitele pot desfasura parteneriate impreuna cu acestea in vederea asigurarii sanatatii mentale si fizice a copiilor si a familiilor acestora. Parteneriatul scoala/gradinita – unitati sanitare   Rolul unitatilor sanitare este in principal acela de asigura sanatatea populatiei. Fiecare tip de unitate sanitara are insa responsabilitati diferite. Cel mai important rol educativ il au medicii de familie si cabinetele medicale scolare. Medicul de familie este acela care, cunoaste pacientul in complexitatea sa, cunoaste familia de provenienta, eventualele probleme genetice, evolutia fizica si psihica a copilui. Acesta poate recomanda familiei si copilului un anumit tip de activitati, sau pot informa asupra activitatilor nerecomandate (ex. activitate sportiva), poate informa, respectand confidentilitatea datelor si drepturile pacientului, cadrele didactice despre problemele copiilor.    Activitati educative si de preventie pot fi desfasurate in unitatile sanitare, in cabinetele medicale dar si in scoli sau in alte medii nonformale. In toate informatiile si serviciile oferite copiilor trebuie sa se tina seama de varsta copiilor, de nivelul acestora de intelelegere, de nivelul cunostintelor acestora. Temele care pot fi abordate in programele educative pot fi multiple: -           igiena personala, a locuintei, a spatiului scolii, a mediului inconjurator; -           acordarea de prim ajutor in cazuri de urgenta; -           educatia pentru prevenirea imbolnavirilor si a accidentelor; -           educatia pentru practicarea sporturilor; -           educatia pentru organizarea timpului liber Biserica si religia au rol important in formare competentelor si atitudinilor moral – sociale ale copiilor. Acestea promoveaza valori precum: binele, responsabilitatea fata de ei si fata de altii, toleranta, diversitatea si acceptarea sa, respectarea drepturilor omului, umanismul, solidaritatea, libertatea, promovarea bogatiei si identitatii spirituale, binele comun, etc. Cele mai frecvente manifestari ale parteneriatului le intalnim in: -           organizarea unor manifestari cultural artistice comune   -           participarea reprezentantilor bisericii la manifestari organizate de catre scoala: deschiderea/inchiderea anului scolar, sfintirea lacasului scolii, lectorate cu parintii, intalniri ale reprezentantilor bisericii cu elevii; -           organizarea de excursii, pelerinaje la diverse asezaminte bisericesti. Activitati care sa reflecte colaborarea gradinitei cu ceilalti factori educationali: - Educatie rutiera - Serbare cu parintii - Participare la slujba de sarbatori   Educatie rutiera – copiii sunt asezati in semicerc si  primesc informatii despre activitatea care urmeaza sa se desfasoare. Este chemat invitatul, un politist din localitate, care urmeaza sa explice copiilor regulile de circulatie pentru pietoni (trebuie sa mearga pe partea dreapta, sa traverseze pe la trecerea de pietoni, sa se asigure inainte sa traverseze, etc.) Educatoarea le arata copiilor imagini si filmulete pentru a le prezenta o conduita corecta ca pietoni. Copiii primesc cartonase cu imagini in care gasesc comportamente corecte si incorecte cu actiunile pietonilor si sunt rugati sa le lipeasca pe cele corecte pe o plansa. La final toate plansele vor fi afisate pe pereti si se discuta cu toata grupa, se fac observatii si se trag conluzii.   SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) 1. Prezentati valoarea educativa a jocului logic la varsta prescolara, avand in vedere urmatoarele repere: - definirea conceptului de joc logic la varsta prescolara;        - descrierea unui joc logic pentru grupa de varsta 3-4 ani, Domeniul Stiinte.   2. a) Definiti conceptul de mijloc de invatamant, ca element component al strategiilor didactice, in educatia timpurie.             b) Prezentati specificul mijloacelor de invatamant utilizate in educatia timpurie, tinand cont de urmatoarele repere: - precizarea a doua mijloace de invatamant;         - descrierea unui mijloc de invatamant care se utilizeaza in educatia timpurie.      Jocul este activitatea de baza in gradinita si cuprinde toate ariile de activitate, realizand procesul de invatare intr-un mod atractiv, antrenant si usor asimilabil de catre copil. Prin caracterul, continutul si structura lor, jocurile sunt foarte numeroase si variate. Jocul logic ca modalitate de educare si instruire intelectuala a prescolarului realizeaza o imbinare optima intre obiectivele urmarite, continutul activitatii si particularitatile psihice ale varstei prescolare prin transpunerea sarcinilor de invatare in joc. Prin jocurile logice se urmareste dezvoltarea gandirii cu operatiile, efectuarea in practica jocului a unor operatii matematice specifice. Se desfascoara cu ajutorul Trusei Dienes, materialul fiind astfel conceput, incat conduce copiii catre o intelegere intuitiva si concreta a matematicii (Aseaza-ma la casuta mea, Ghiceste cine sunt etc.) Exemplu joc: lipeste corect si fii rapid Activitatea se desfasoara cu intreaga grupa, copiii sunt asezati in semicerc, fiecare dintre ei avand pe masa o trusa Dienes si o tablita magnetica. Se reactualizeaza cunostintele copiilor referitoare la atributele pieselor geometrice din trusa Dienes ( forma, marime, culoare, grosime). Se prezinta copiilor tema jocului: pe masa gasiti trusa Dienes cu toate formele geometrice si o tablita magnetica pe care trebuie sa lipiti formele comunicate de mine , dupa ce bat din palme, iar in momentul in care terminati, ridicat tablita in sus pentru a fi cel mai rapid. Se comunica prima sarcina: lipiti toate triunghiurile pe tablita (si bat din palme), copiii arata tablitele, se fac observatii si comentarii. Se comunica a doua sarcina:lipiti toate piesele rosii Se comunica a treia sarcina: lipiti un patrat mic si un patrat mare ................etc. Voi face aprecieri generale si individuale asupra modului cum au  participat si cum s-au comportat la activitate . Le voi pune recompense in  piept cate o figura geometrica din hartie colorata   2.a) Strategia didactica este un sistem complex si coerent de mijloace, metode, materiale si alte resurse educationale care vizeaza atingerea unor obiective. Mijloacele de învățământ reprezinta  un ansamblu de instrumente,material,produse,adaptate și selecționate in mod intentional pentru a servi nevoilor organizarii și desfasurarii procesului instructiv-educativ din școala ( I. Cerghit);                                                                                                                                                                               -Mijloacele de învățământ reprezinta  totalitatea materialelor, dispozitivelor și aparatelor, cu ajutorul carora se realizeaza transmiterea și asimilarea informației didactice, inregistrarea și evaluarea rezultatelor obținute' (I. Nicola), in cadrul activitatilor de invatare, pe baza unor strategii didactice stabilite anterior.   Fiecare mijloc de invatamant in parte, poseda anumite virtuti, dar poate fi eficient numai atunci cand este folosit corect in ansamblul strategiei didactice. Exemple :        audio-vizuale: casetofon, calculator,videoproiector, filme didactice, discuri; -teste, fise de lucru , planse,  microscop, jocuri didactice, aparate pentru educatie fizica, instrumente muzicale, plante, etc.   Mijloacele audio-vizuale(filmuletele cu povesti) trezesc interesul si curiozitatea copiilor, imbogatesc viata afectiv-emotionala a acestora. Copiii sunt impresionati si manifesta simpatie fata de personajele pozitive, manifestand ura, dispret sau dezaprobare fata de cele negative. Prin declansarea unor impresii, stari afective, mijloacele de invatamant audio-vizuale indeplinesc functia stimulativa, contribuie la dezvoltarea gustului estetic, la imbogatirea culturii artistice a copiilor.       Mijloacele audio-vizuale(filmuletele stiintifice) au rolul  de a comunica informatii despre obiectele si fenomenele studiate, pot reproduce si transmite intr-o anumita unitate de timp o cantitate sporita de informatie comparativ cu alte mijloace de invatamant. Folosite rational, condenseaza simtitor expunerea, o fac mai atragatoare, dinamica si interesanta.

REZOLVARE SUBIECT DEFINITIVAT EDUCATORI 2018   SUBIECTUL I B. Literatura pentru copii (30 puncte) Redactați un eseu, de 300 - 600 de cuvinte, în care să prezentați tema copilăriei, așa cum este reflectată într-un text liric, inclus în programa de examen. În elaborarea eseului, veţi avea în vedere următoarele repere:  - prezentarea viziunii asupra temei copilăriei în textul liric selectat;  - prezentarea a două imagini artistice/idei poetice din textul liric ales, relevante pentru tema copilăriei; - ilustrarea a două elemente de compoziție și de limbaj existente în textul liric selectat, semnificative pentru tema copilăriei (de exemplu: imaginar poetic, titlu, motive literare, figuri de stil, elemente de versificație etc.); - susţinerea unei opinii cu privire la modul în care tema copilăriei se reflectă în textul liric ales.    Textul ales este “Iarna pe ulita” de George Cosbuc               Din varietatea tematica a literaturii pentru copii, copilaria este tema cea mai apropiata de micii cititori, deoarece trateaza problemele variate si preocuparile multiple ale varstei lor.             Copilul ca personaj al unei opere si copilaria ca tema predilecta a scriitorilor nostri isi fac aparitia la inceputul literaturii moderne. Copilul este prezent la inceput in amintirile scriitorilor romani in sec. al XIX-lea. Aceasta tema este ilustrata atat in versuri cat si in proza , scriitorii reusind sa surprinda copilaria, numita si “varsta de aur”, apropiindu-se cu dragoste si intelegere, retraind fiecare clipa alaturi de micuti, creionand fiecare secventa si insufletind-o.              Poetii au fost inspirati de aceasta tema, s-au aplecat cu dragoste asupara ei, realizand un univers cu bogate rezonante afective si morale.             Poeziile despre copilarie au ca tema atat copilaria din trecut, cat si noua copilarie, fericita si fara apasari, din zilele noastre.             Literatura roamna contemporana evoca o noua copilarie fericita reflectata in operele unor mari scriitori: Nina Cassian- “Intre noi copiii”, C.Teodorescu- “Faurari de frumusete”, Victor Tulbure- “Vatra fericirii”, Elena Farago- “Sfatul degetelor”, Tudor Arghezi-“Fa-te, suflete copil”.             Imaginea delicata a sufletului copilului cu multiplele sale manifestari transpare din imaginile plastice si convingatoare ale poeziilor lui George Cosbuc “Iarna pe ulita”, “La oglinda”, unde au coborat culorile , zugravind paradisul miniaturizat al copilariei.             In poezia “Iarna pe ulita” alaturi de tema copilariei, George Cosbuc reda si tema naturii, mult mai dinamica si mai insufletita, ea fiind doar cadrul desfasurarii plenare a vietii copiilor lipsiti de orice grija.             Textul poetic mentionat reflecta viziunea optimista a autorului , aceasta fiind reflectata prin bucuria, incandescenta si atmosfera de basm creata in note vii.             Pe tot parcursul textului se remarca o permanenta miscare, o voiciune si o coordonare in interactiunea copiilor ce animeaza totul in jurul lor, zugravind un tablou din lumina povestilor.             Incipitul surprinde natura static ce este animata inca din a doua strofa de zgomotele micutilor “Dar navalnic voiet vine/De pe drum”. Zapada este prietena copiilor , care nu mai prididesc ( nu se mai opresc) bucurandu-se la sanius, in ciuda norilor care “stau gramada peste sat”, fiind evidentiata ca figura de stil personificarea. Veselia si fericirea acestora se observa in versurile urmatoare, deoarece locul este prielnic pentru sanius “De pe coasta vin tipand/ Si se-mping si sar razand;” , fiind surprinse imagini vizuale si auditive. Se observa enumeratia ce subliniaza trairile copiilor, de exaltare si fericire.             Este asa de multa veselie si animatie la sanius ca se rascolesc si cainii de prin curti, pe la garduri ies femei, din bordeie ies batranii intrebandu-se “Ce-i pe drum atata gura?”. Ne dam seama ca zgomotul infernal este provocat de copiii care se jucau in zapada si se bucurau de venirea iernii, fiind evidentiat de epitetul personificator si comparatia: “gura fac ca roata morii.”. Sentimentul transmis este cel de fericire, bucurie si veselie. De aici reiese imaginea auditiva.             Autorul ne da de inteles ca acei copii erau impartiti in diferite grupuri dupa varsta lor “cei mai mari acum din sfada,/Stau pe-ncaierate pusi” fiind subliniata o imagine vizuala. Aparitia unui baietel “Un copil, al nu stiu cui”, din amizeaza si retine atentia celor din jur, reliefand o serie de imaginia rtistice care insuletesc si contureaza cadrul natural, accentuand sentimentele de bucurie, totodata starnesc rasul prin seriozitatea micutului “Haina-i maturand pamantul”- imagine vizuala, “Cade-n branci si se ridica”- imagine motorie.             Strengari cum sunt, specific varstei, il sicaneaza pe micut. In ajutorul lui sare o baba care venea incet pe strada, ii cearta pe cei mari, dar “multimea navaleste iarasi stol”.             Tematica literara mai sus mentionata si viziunea poetului se reflecta in particularitatile de compozitie si de limbaj ale textului.             Titlul este alcatuit din doua substantive “iarna”, “ulita” si o prepozitie simpla “pe”.             Primul substantiv denumeste un anotimp, iarna, cel mai indragit anotimp  de copii, al doilea substantiv este un regionalism care prezinta si indicile spatial “ulita”. Din punct de vedere conotativ titlul accentueaza sentimentele de bucurie la varsta copilariei si zugraveste un tablou de poveste.             Elementele de versificatie sunt identificate in text: poezia este structurata pe 23 de strofe, a cate 5 versuri, rima este imbratisata, masura este de 3-8 silabe, iar ritmul este trohaic.              In opinia mea, in aceasta poezie, tema literara abordata, copilaria, transmite cele mai frumoase si inaltatoare sentimente: fericirea, exaltarea si bucuria copiilor si ne aminteste fiecaruia de clipele unice din copilarie, prin modul de prezentare a imaginilor artistice si a elementelor de compozitie .       SUBIECTUL al II-lea 1. Prezentati trei etape ale unei activitati de invatare, avand ca forma de realizare jocul didactic, pentru domeniul experiential Limba si comunicare, nivel de studiu: 5-6 ani, in care sa apelati la cunostintele copiilor despre povestiri invatate, tinand cont de urmatoarele repere: - mentionarea a trei dintre etapele activitatii precizate; - descrierea continuturilor etapelor mentionate.   Rezolvare: Etapele alese pentru activitatea de invatare : -captarea atentiei( la prescolari capata un loc important ) -reactualizarea cunostintelor -fixarea  cunostintelor   Pentru realizarea activitatii de invatare copiii vor fi asezati in semicerc, in jurul proiectiei unui videoproiectot . Captarea atentiei o voi face cu ajutorul unei ghicitori, le arat coiilor pe videoproiector niste imagini reperzentative dintr-o poveste , iar ei trebuie sa ghiceasca povestea, “Scufita Rosie”.(pot sa povestesc si ce imagini le arat) Pentru reactualizarea cunostintelor copiii vor primi cartonase cu personajele din povesta “Scufita Rosie”, pe care trebuie sa le recunoasca, vor primi si imagini cu scene din poveste , pe care trebuie sa le povesteasca (aici dam si cateva exemple). Pentru fixarea cunostintelor le voi comunica copiilor ca o sa jucam un joc numit “recunoaste personajul sau  obiectul”, in care ei trebuie sa mimeze un personaj sau un lucru folosit de personaje(ex: lupul, vanatorul, bunica, pusca etc.), iar colegii trebuie sa-l ghiceasca. Le comunic regulile jocului: trebuie sa extraga un cartonas din cele oferite de mine , in care gasesc personaje sau obiecte din poveste; trebuie sa mimeze ce vad in imagini pentru a ghici colegii din clasa; nu au voie sa vorbeasca sau sa indice lucruri din sala de clasa, trebuie sa mimeze doar  un personaj sau un obiect din povestea “Scufita rosie”; copilul care ghiceste ce s-a mimat este castigaturul rundei si este invitat sa mimeze urmatorul personaj sau obiect, etc.) Pentru intelegerea jocului aleg un personaj pe care o sa-l mimez in fata grupei si le cer copiilor  sa-l ghiceasca. Dupa ce ma asigur ca au inteles regulile jocului si cum se mimeaza, rog un copil sa extraga primul cartonas. Jocul continua pana la terminarea cartonaselor. La sfarsitul activitatii  se fac observatii, se trag concluzii si se fac aprecieri generale si individuale.   2. Realizati un eseu argumentativ, de 300-600 de cuvinte, avand ca tema rolul jocului motric in dezvoltarea psiho-motrica a prescolarilor.   In elaborarea eseului, veti avea in vedere urmatoarele aspecte:  - prezentarea valentelor formative ale jocului motric, din perspectiva dezvoltarii psiho-motrice a prescolarilor;  - exprimarea unui punct de vedere argumentat, cu privire la rolul jocului motric in dezvoltarea psiho-motrica a prescolarilor.       In conceptia piagetiana , jocul de miscare reprezinta punctul de start al procesului de socializare progresiva a copilului. Debutand pe parcursul stadiului gandirii preoperatorii, jocul de miscare cu reguli faciliteaza depasirea egocentrismului initial al copilului si-l obisnuieste pe acesta cu activitatile de grup prin respectarea unor norme comune de conduita. Jocul de miscare este un exercitiu fizic si un mijloc principal de dezvoltare armonioasa a copilului de varsta prescolara, este o actiune preponderent corporala, efectuata sistematic si constient in vederea perfectionarii dezvoltarii fizice si a capacitatilor motrice. Jocul este un mijloc ideal de educatie si satisface in cel mai inalt grad  nevoia de miscare si de actiune. Prin joc copilul isi satisface imediat, dupa posibilitati, propriile dorinte, actionand constient si liber in lumea imaginara ce si-o creeaza singur.   Prin joc se dezvolta activitatea voluntara, isi dezvolta insusirile vointei: rabdare, perseverenta, stapanire de sine. Tot in joc sunt modelate insusirile si trasaturile de personalitate: respectul fata de ceilalti, responsabilitatea, cinstea, curajul, corectitudinea etc. Jocurile de miscare utilizate in activitatea de educatie fizica au continuturi si orientari multiple si imbraca forme de organizare si desfasurare foarte variate. Numite si dinamice, jocurile de miscare se clasifica dupa deprinderea motrica pe care o formeaza: mers, alergare, saritura, aruncare si prindere, echilibru, catarare-coborare, tractiuni, impingeri si transport de greutati. Ele au urmatoarele valente formative: -permit manifestarea complexa si favorizeaza dezvoltarea simultana a deprinderilor motrice de baza; -dezvolta spiritul de  colaborare, cooperare cu colegii de joaca, armonizarea intereselor, asumarea unor responsabilitati; -dezvolta emotiile si sentimentele, starile afective traite si alte procese psihice; -impun colectivului respectarea disciplinei, a regulilor de intrecere; -permit manifestarea initiativei, independentei in actiune, a spiritului de observatie; -educa competitivitatea.   Sistemul de deprinderi motrice format la această varstă creste posibilitatea de integrare a copilului intr-o  gama variata de activitati, îi faciliteaza interrelatia cu mediul natural, cu adultii şi cu ceilalti copii, il fereste de “incidente” si “accidente”, sporindu-i increderea in propriile forte.   Explicarea si demonstrarea jocului Explicarea trebuie sa fie clara, succinta, facuta pe un ton potrivit, sa fie accesibila, evitandu-se deplasarile celui care explica. Se va spune: denumirea jocului, continutul, pe scurt, principalele reguli, precizari cu privire la stabilirea invingatorului, urmarirea fiecarui participant, comenzile pentru incepere, desfasurare si final. Explicatia va fi insotita de demonstratie. In timpul explicatiei si demonstratiei, grupa va fi astfel asezata, incat sa poata urmari demonstratia. Pentru a vedea gradul de intelegere a regulilor, educatoarea poate intreba cativa copii, sau le poate cere sa efectueze o parte din actiuni ( jocul de proba). Desfasurarea jocului incepe la un anumit semnal dat de educatoare, dupa ce aceasta s-a convins ca toti copiii sunt pe locurile lor si au inteles jocul. In continuare va urmari desfasurarea jocului, avand grija sa fie respectate regulile acestuia, stimuland spiritul de initiativa, atentionand pe cei care incearca sa incalce regulile.   Terminarea jocului se face prin anuntarea incheierii acestuia, prin aprecieri generale si individuale si  comunicand rezultatul intrecerii, in cazul in care jocul s-a desfasurat sub forma de concurs. Stabilirea rezultatului trebuie facuta obiectiv, evitandu-se aprecierile care ar putea descurajape cei invinsi. (asta este obtional, trebuie sa cunosteti acesti pasi in cazul in care se cere sa realizam o activitate didactica in care sa folosim un joc de miscare) In opinia mea, jocurile motrice sunt cele mai  eficiente modalitati de a educa prescolarul pentru a se dezvolta armonios atat fizic cat si psihic.   In primul rand, miscarea reprezinta un factor important in dezvoltarea copilului. In timp ce se misca castiga experienta, se dezvolta sistemul muscular, scheletul si coordonarea miscarilor si abilitatilor fizice. Datorita exercitiilor fizice creste schimbul de substante in organism, metabolimul se intensifica, asimilarea hranei se imbunatateste. Activitatea plamanilor si a inimii este influentata favorabil, asadar respiratia devine mai ampla.   In al doilea rand, jocul este modalitatea fireasca de manifestare a copilului.  Copiii  se joaca pentru ca se simt bine. Acest lucru este important pentru    dezvoltarea lor cognitiva , pregatindu-i si pentru  rezolvarea altor  sarcini pe care le rezerva viata. Abilitatile de viata, optim dezvoltate, permit unei persoane sa-si dezvolte potentialul la nivel maxim, sa se cunoasca pe sine, sa faca fata cu succes provocarilor, sa poata gestiona eficient situatii de orice natura. In concluzie, jocurile motrice sunt complemetare si la fel de importante ca oricare alt joc sau activitate de didactica in dezvoltarea armonioasa a prescolarului. Invatarea deprinderilor motrice si aplicarea lor in forme complexe atrage o ampla participare psihica a copilului conducand la educarea unor trasaturi si calitati, care se pot transforma in caracteristici stabilite pe toata durata vietii.

Rezolvare subiecte educatori 2013 Subiectul I Pentru realizarea celor doua obiective am ales  tema “Craciunul” , iar ca metode povestirea si turul galeriei. Povestirea este o metoda de învatamant ce poate fi folosita cu foarte mare succes in invatamantul prescolar si care consta în expunerea orala, vie, plastica, sub forma de naratiune sau descriere prin intermediul careia sunt infatisate fapte, evenimente, intamplari indepartate în spatiu si timp, fenomene ale naturii etc. pe care copiii nu le pot cunoaste altfel. Scopul folosirii acestei metode consta în asigurarea unui bagaj de imagini intuitive, reprezentari care pot ajuta la anumite generalizari. Faptele,iantamplarile alese în acest sens trebuie să fie edificatoare, cu profunde semnificatii, iar limbajul expresiv sa contribuie la trezirea de emotii, sentimente, sa le dezvolte imaginatia, creativitatea.   Povestirea o voi folosi pentru a le prezenta copiilor informatiile despre obiceiurile si traditiile de Craciun sub forma de poveste in jurul bradului pe baza unor imagini cu anotimpul iarna, cu nasterea Domnului, cu bradul impodobit, cu Mos Craciun si cu colindatori, astefl copiii reusind sa inteleaga mai usor textul care li se povesteste (prin crearea unei atmosferi de poveste). Metoda turul galeriei o voi folosi in a doua etapa a lectie, pentru a lucre in grupe si pentru a lua parte la activitati de joc, fiecare grupa avand un nume specific sarbatorii (bradutul alb, bradutul verde, bradutul auriu etc.) si aceasi plansa de realizat, care la sfarsit va fi expusa pe pereti ca intr-o galerie de arta, pentru a fi prezentata si comentata de copii in timp ce se plimba prin fata lor.   In prima etapa a lectiei, povestirea se va realiza  frontal,deoarece  aceasta forma presupune   relatia educatoarei cu intreaga grupa de copii,lucrandu-se in acelasi timp cu toti copii, astfel avand toti acces la aceleasi informatii sub indrumarea si dirijarea acesteia pe tot parcursul prezentari obiceiurilor si traditiilor de Craciun.Alt avantaj consta în faptul ca, din punct de vedere intelectual, se realizeaza o omogenitate a grupei, cu care se lucreaza, deci continutul si metodele vor fi adecvate particularitatilor tuturor copiilor din grupa.   Cea de-a doua activitate se va realizea pe grupe. Se vor forma grupe de cate 5 copii pentru a colabora la realizarea  unei planse cu imagini specifice de craciun. Aceasta forma de organizare are mai multe avantaje: pune  copiii in situatii concrete de munca in echipa, dezvolta abilitatea copiilor de a coopera cu colegii in realizarea mai rapida a sarcilor de lucru ,pot invata unii de la altii, dezvolta abilitatea de a comunica si de a se integra in grupa.    Mijloacele folosite pentru realizarea povestirii in prima etapa sunt imagini de iarna, pentru a identifica anotimul in care se sarbatoreste Craciunul, imagini cu nasterea Domnului pt a constientiza ce se sarbatoreste, imagini cu bradul impodobit, colindatori si Mos Craciun pentru a afla care sunt obiceiurile si traditiile de Craciun.Pentru activitatea pe grupe se va folosi o plansa sub forma de brad in care copiii vor lipi imaginile representative pentru aceasta sarbatoare, alese dint-o multime cu imagini representative si pentru alte sarbatori(Paste, Martisor etc.) cu scopul de  a constientiza care sunt imaginile, obiceiurile si traditiile specifice aceastei sarbatori si pentru a realiza un bradut impodobit cu aceste imagini.   Pentru realizarea activitatii, intreaga clasa va fi impodobita specific  acestei sarbatori, in clasa se va afla si un bard de Craciun in jurul caruia se vor aseza toti copiii pentru a le fi prezentate informatiile referitoare la tema, cu scopul de a le insufla spiritual sarbatorilor si atmosfera de poveste cu ajutorul metodei ‘povestirea’. In urmatoarea etapa a lectiei, copiii vor trece la cate un atelier de lucru , unde vor lucra pe grupe petru impodobirea unei planse taiata sub forma de brad, cu imagini reprezentative pentru aceasta sarbatoare, la final, copiii isi vor expune lucrarile pe pereti pt a fi admirate si comentate de colegi, pentru a se trage concluzii si pentru a se face lamuriri cu privire la alegerea imaginilor corecte, doar celor specific Craciunului. Argumetarea unui punct de vedere referitor la o afirmatie din curriculul pt invatamant prescolar: se exprima parearea, adica suntem de acord cu afirmatia conforma careia………, in primul rand pt ca(un argument) …….si in al doi-lea rant pt ca………(argument 2), iar la final o concluzie.   Subiectul II    Activitatea de invatare face parte din DLC, activitate de educare a limbajului, care se va face pe baza imaginilor cu fructe si lugume, pronuntand corect cuvintele si distingand sunetele ce le compun. Forma de evaluare adecvata pentru secventa data este evaluarea continua, iar functia ei principal este cea de ameliorare si reglare a procesului instructiv-educativ.   Metoda de evaluare potrivita pentru secventa data, tinand cont de comportamentele vizata,  este cea scrisa. Evaluarea scrisa apeleaza la suporturi concretizate în fise de munca independenta. Functia principală a evaluarii prin probe scrise   este aceea de a oferi educatoarei  informatii privind calitatea activitatii realizate si efectele acesteia exprimate în nivelul de pregatire al copiilor. Ea semnaleaza situatiile în care unii copii nu au dobandit capacitatile, subcapacitatile, abilitatile etc. preconizate la un nivel corespunzator si, in consecinta, este necesara aplicarea unor masuri recuperatorii. Ca avantaje majore: permite raportarea rezultatelor la un criteriu unic de validare; permite examinarea unui număr mai mare de copii pe unitatea de timp;face posibila compararea rezultatelor, data fiind identitatea temei pentru toti copii;    Dezavantaje majore: Implică un feedback mai slab, eventualele erori sau raspunsuri incomplete neputand fi operativ eliminate/corectate prin interventia educatoarei;nu este posibila orientarea/ ghidarea copiilor prin intrebari suplimentare catre un raspuns corect si complet;   O metoda alternative de evaluare care poate fi  folosita la prescolari, este metoda RAI( Raspunde-Arunca-Interogheaz), care presupune ca prescolarii sa se evalueze intre ei prin intermediul unui joc, ajutati de o minge.Copiii arunca o minge de la unul la altul cu scopul de a se interoga intre ei, iar cei care nu stiu raspunsul la o intrebare, sunt eliminati din joc, revenindu-i celui care a intrebat sarcina de a raspunde .Jocul poate continua pana sunt eliminati toti copiii sau pana se termina intrebarile.   O prima diferenta intre evaluarea traditionala si cea alternative, este aceea ca una este facuta de educatoare , iar cea lalta este facuta de copii. Un avantaj al metodei este acela ca este perceputa de copii ca un joc, spre deosebire de cea traditional, unde copiii simt ca este vorba de evaluare, un alt avantaj ar fi ca erorile se pot corecta pe loc, fiind vorba de o evaluare orala, spre deosebire de cea scrisa. Copiii sunt responsabilizati, deoarece au rolul de a alege singuri intrebarile, spre deosebire de evaluarea traditional scrisa. Dar si aceasta are o multime de avantaje in compartie cu cea alternative: intrebarile au acelasi grad de dificultate si sunt formulate corect si corespunzator cu tema data, fiind formulate de educatoare, sunt avantajati copiii emotive care se exprima mai greu in public, spre deosebire de metoda RAI care presupune o evaluare orala. Instrumentul de evaluare este testul scris, copiii primind fiecare o fisa cu imagini in care sunt legume si fructe si  sarcinile de lucru pe care le va citi educatoarea. Exemple de itemi : Din ce sunete este format cuvantul ilustrat in imagine ?(cirese , visine .) Traseaza linii  de la sunetul ‘m’ la fructele din imagini care incep cu acest sunet.(mar, para) Incercuieste  sunetul initial al cuvantului din imagine (nuca / alune) Subliniaza cu o linie   sunetul final al cuvantului din imagine? (rosie / ardei) Marcheaza sunetul interior al cuvantului din imagine ( cartof / morcov)