ORDIN nr. 3.622 din 27 aprilie 2018 privind aprobarea planurilor-cadru pentru învăţământul special preşcolar, primar şi gimnazial
În baza Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare,
în temeiul art. 65 alin. (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.
ART. 1
Se aprobă Nota de fundamentare a planurilor-cadru pentru învăţământul special, prevăzută în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 2
Se aprobă Lista planurilor-cadru pentru învăţământul special, prevăzută în anexa nr. 2.
ART. 3
Se aprobă Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul special preşcolar, prevăzut în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 4
Se aprobă Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul special preşcolar care şcolarizează elevi cu dizabilităţi intelectuale moderate, severe, profunde şi/sau asociate, pedagogie curativă (alternativă educaţională), prevăzut în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 5
Se aprobă Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul special primar, dizabilităţi intelectuale uşoare şi moderate, prevăzut în anexa nr. 5, care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 6
Se aprobă Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul special primar, dizabilităţi intelectuale uşoare şi moderate, cu predare în limbile minorităţilor naţionale, prevăzut în anexa nr. 6, care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 7
Se aprobă Planul-cadru de învăţământul pentru învăţământul special gimnazial, dizabilităţi intelectuale uşoare şi moderate, prevăzut în anexa nr. 7, care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 8
Se aprobă Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul special gimnazial, dizabilităţi intelectuale uşoare şi moderate, cu predare în limbile minorităţilor naţionale, prevăzut în anexa nr. 8, care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 9
Se aprobă Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul special primar şi gimnazial, dizabilităţi intelectuale grave, severe sau asociate, prevăzut în anexa nr. 9, care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 10
Se aprobă Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul special primar şi gimnazial, dizabilităţi intelectuale grave, severe sau asociate, cu predare în limbile minorităţilor naţionale, prevăzut în anexa nr. 10, care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 11
Se aprobă Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul special primar şi gimnazial, dizabilităţi intelectuale grave, severe şi/sau asociate, pedagogie curativă (alternativă educaţională), prevăzut în anexa nr. 11, care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 12
Se aprobă Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul special primar şi gimnazial, dizabilităţi senzoriale multiple/surdocecitate, prevăzut în anexa nr. 12, care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 13
Se aprobă Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul special primar şi gimnazial, dizabilităţi auditive, prevăzut în anexa nr. 13, care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 14
Se aprobă Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul special primar şi gimnazial, dizabilităţi vizuale, prevăzut în anexa nr. 14, care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 15
Se aprobă Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul special primar şi gimnazial, dizabilităţi locomotorii, prevăzut în anexa nr. 15, care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 16
Se aprobă Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar şi gimnazial din unităţile şcolare şi clasele afiliate din cadrul centrelor de detenţie, centrelor educative şi penitenciarelor, prevăzut în anexa nr. 16, care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 17
Planurile-cadru pentru învăţământul special aprobate prin prezentul ordin se aplică în sistemul de învăţământ începând cu anul şcolar 2018-2019.
ART. 18
Direcţia generală învăţământ secundar superior şi educaţie permanentă, Direcţia generală educaţie timpurie învăţământ primar şi gimnazial, Direcţia generală minorităţi şi relaţia cu Parlamentul, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, inspectoratele şcolare judeţene, respectiv Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 19
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul educaţiei naţionale,
Valentin Popa
Bucureşti, 27 aprilie 2018.
Nr. 3.622
ANEXA 1
NOTĂ DE FUNDAMENTARE a planurilor-cadru pentru învăţământul special
Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precizează că „statul asigură cetăţenilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învăţământ preuniversitar şi superior, precum şi la învăţarea pe tot parcursul vieţii, fără nicio formă de discriminare“ (art. 1).
Învăţământul special, parte a sistemului naţional de învăţământ, utilizează documente şi instrumente specifice (planuri de învăţământ, programe şcolare, programe de intervenţie psihopedagogică, manuale) adaptate tipului de dizabilitate şi nivelului de severitate al acesteia.
Dizabilitatea cuprinde limitări semnificative atât ale funcţionării cognitive, cât şi ale comportamentului adaptativ exprimat prin abilităţile conceptuale, sociale şi practice.
Nivelul de severitate se stabileşte în funcţie de abilitatea funcţională, nu pe baza coeficientului intelectual sau a funcţionării adaptative în comparaţie cu normele aceluiaşi grup de vârstă, şi este necesar să fie evaluat în 3 domenii (DSM5, 2013):
1. deficite conceptuale: limbaj, citit, scris, matematică, raţionament, cunoştinţe şi memorie, planificare, gândire abstractă, confirmate atât prin intermediul evaluării clinice, cât şi prin testarea standardizată a inteligenţei;
2. deficite sociale: deprinderi de comunicare interpersonală, prietenie, judecată socială, empatie;
3. deficite practice: îngrijire personală, organizarea activităţilor şcolare şi de muncă, managementul banilor, responsabilităţile locului de muncă.
Nivelul de severitate pentru fiecare domeniu se bazează pe nivelul de suport cerut: uşor, moderat, sever şi profund.
Conform Clasificării internaţionale a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii, „dizabilitatea este rezultatul sau efectul unor relaţii complexe dintre starea de sănătate a individului, factorii personali şi factorii externi care reprezintă circumstanţele de viaţă ale acestui individ. Datorită acestei relaţii, impactul diverselor medii asupra aceluiaşi individ, cu o stare de sănătate dată, poate fi extrem de diferit“. Din această perspectivă toţi copiii şi elevii trebuie să aibă acces la un curriculum care să faciliteze dezvoltarea cognitivă, socioemoţională şi a comportamentelor adaptative.
Planurile-cadru reprezintă o componentă a curriculumului naţional. Planurile-cadru pentru învăţământul special primar şi gimnazial au fost elaborate în acord cu prevederile specifice de politici educaţionale stabilite la nivel naţional şi internaţional, care promovează accesul la educaţie şi egalitatea de şanse.
Aceste planuri-cadru se aplică, după caz, în:
- unităţile de învăţământ special;
– grupele/clasele speciale integrate în învăţământul de masă.
Planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul special cuprind:
- trunchiul comun (TC) - reprezintă numărul de ore care trebuie parcurse în mod obligatoriu de către toţi elevii cuprinşi într-un anumit program de educaţie, la nivelul fiecărei discipline de studiu. Acest număr de ore asigură egalitatea şanselor la educaţie;
– curriculumul la decizia şcolii (CDS) - reprezintă oferta educaţională propusă de şcoală, în concordanţă cu nevoile şi interesele de învăţare ale elevilor, specificul şcolii, nevoile şi tradiţiile comunităţii locale. La nivelul planurilor-cadru de învăţământ, curriculumul la decizia şcolii se exprimă prin numărul de ore alocate şcolii pentru construirea propriului proiect curricular. Stabilirea CDS se realizează, în mod descentralizat, de către fiecare unitate de învăţământ şi se decide în fiecare an şcolar, pentru anul şcolar următor. CDS este rezultatul unui proces real şi transparent de consultare şi negociere cu elevii şi părinţii acestora, cu alţi actori de la nivelul comunităţii şi valorifică oportunităţi şi nevoi specifice;
– terapiile educaţionale şi activităţile specifice tipurilor de dizabilitate şi nivelelor de severitate ale acestora, grupate în două arii curriculare:
• terapii specifice şi de compensare;
• terapie educaţională complexă şi integrată.
Reperul fundamental de construcţie a planurilor-cadru pentru învăţământul special primar şi gimnazial a constat în stabilirea unui nivel optim de funcţionare cognitivă, socioemoţională şi a comportamentelor adaptative, în raport cu potenţialul psihoindividual şi cu nivelul de severitate al dizabilităţii.
Planurile-cadru pentru învăţământul special sunt un răspuns la nevoile educaţionale ale copiilor/elevilor şi tinerilor cu dizabilităţi, facilitându-le acestora dezvoltarea biopsihosocială, în vederea unei cât mai bune integrări sociale şi a unei inserţii socioprofesionale viabile, care să le asigure o viaţă autonomă şi demnă.
În concluzie, aceste planuri se bazează pe fundamentul teoretic potrivit căruia profilul de competenţe al elevilor cu dizabilităţi este unic, oferind un cadru de referinţă pentru atingerea scopurilor educaţionale şi de reabilitare. Profilul de competenţe şi graficul dezvoltării comportamentelor adaptative (conceptuale, sociale şi practice) reprezintă fundamentul planurilor educaţionale şi de intervenţie personalizată şi a programelor de sprijin şi de recuperare corectiv-compensatorie.
ANEXA 2
LISTA planurilor - cadru pentru învăţământ special
┌────┬───────────────────────────┬─────┐
│Nr. │Denumirea planului-cadru │ │
│crt.│ │ │
├────┼───────────────────────────┼─────┤
│ │Plan-cadru de învăţământ │Anexa│
│1. │pentru învăţământul special│nr. 3│
│ │preşcolar │la │
│ │ │ordin│
├────┼───────────────────────────┼─────┤
│ │Plan-cadru de învăţământ │ │
│ │pentru învăţământul special│ │
│ │preşcolar care şcolarizează│Anexa│
│ │elevi cu dizabilităţi │nr. 4│
│2. │intelectuale moderate, │la │
│ │grave, severe, şi/sau │ordin│
│ │asociate, pedagogie │ │
│ │curativă (alternativă │ │
│ │educaţională) │ │
├────┼───────────────────────────┼─────┤
│ │Plan-cadru de învăţământ │Anexa│
│ │pentru învăţământul special│nr. 5│
│3. │primar, dizabilităţi │la │
│ │intelectuale uşoare şi │ordin│
│ │moderate │ │
├────┼───────────────────────────┼─────┤
│ │Plan-cadru de învăţământ │ │
│ │pentru învăţământul special│Anexa│
│ │primar, dizabilităţi │nr. 6│
│4. │intelectuale uşoare şi │la │
│ │moderate, cu predare în │ordin│
│ │limbile minorităţilor │ │
│ │naţionale │ │
├────┼───────────────────────────┼─────┤
│ │Plan-cadru de învăţământ │Anexa│
│ │pentru învăţământul special│nr. 7│
│5. │gimnazial, dizabilităţi │la │
│ │intelectuale uşoare şi │ordin│
│ │moderate │ │
├────┼───────────────────────────┼─────┤
│ │Plan-cadru de învăţământ │ │
│ │pentru învăţământul special│Anexa│
│ │gimnazial, dizabilităţi │nr. 8│
│6. │intelectuale uşoare şi │la │
│ │moderate, cu predare în │ordin│
│ │limbile minorităţilor │ │
│ │naţionale │ │
├────┼───────────────────────────┼─────┤
│ │Plan-cadru de învăţământ │ │
│ │pentru învăţământul special│Anexa│
│7. │primar şi gimnazial, │nr. 9│
│ │dizabilităţi intelectuale │la │
│ │grave, severe şi/sau │ordin│
│ │asociate │ │
├────┼───────────────────────────┼─────┤
│ │Plan-cadru de învăţământ │ │
│ │pentru învăţământul special│ │
│ │primar şi gimnazial, │Anexa│
│8. │dizabilităţi intelectuale │nr. │
│ │grave, severe şi/sau │10 la│
│ │asociate, cu predare în │ordin│
│ │limbile minorităţilor │ │
│ │naţionale │ │
├────┼───────────────────────────┼─────┤
│ │Plan-cadru de învăţământ │ │
│ │pentru învăţământul special│ │
│ │primar şi gimnazial, │Anexa│
│9. │dizabilităţi intelectuale │nr. │
│ │grave, severe şi/sau │11 la│
│ │asociate, pedagogie │ordin│
│ │curativă (alternativă │ │
│ │educaţională) │ │
├────┼───────────────────────────┼─────┤
│ │Plan-cadru de învăţământ │Anexa│
│ │pentru învăţământul special│nr. │
│10. │primar şi gimnazial, │12 la│
│ │dizabilităţi senzoriale │ordin│
│ │multiple/surdocecitate │ │
├────┼───────────────────────────┼─────┤
│ │Plan-cadru de învăţământ │Anexa│
│11. │pentru învăţământul special│nr. │
│ │primar şi gimnazial, │13 la│
│ │dizabilităţi auditive │ordin│
├────┼───────────────────────────┼─────┤
│ │Plan-cadru de învăţământ │Anexa│
│12. │pentru învăţământul special│nr. │
│ │primar şi gimnazial, │14 la│
│ │dizabilităţi vizuale │ordin│
├────┼───────────────────────────┼─────┤
│ │Plan-cadru de învăţământ │Anexa│
│13. │pentru învăţământul special│nr. │
│ │primar şi gimnazial, │15 la│
│ │dizabilităţi locomotorii │ordin│
├────┼───────────────────────────┼─────┤
│ │Plan-cadru de învăţământ │ │
│ │pentru învăţământul primar │ │
│ │şi gimnazial din unităţile │Anexa│
│14. │şcolare şi clasele afiliate│nr. │
│ │din cadrul centrelor de │16 la│
│ │detenţie, centrelor │ordin│
│ │educative şi │ │
│ │penitenciarelor │ │
└────┴───────────────────────────┴─────┘
ANEXA 3
PLAN - CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂN pentru învăţământul special preşcolar
┌─────────────────────┬─────┬─────┬─────┐
│Domenii/Categorii de │ │ │ │
│activităţi de │I │II │III │
│învăţare/Terapii │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┴─────┴─────┤
│ │Nr. de ore/ │
│ │săptămână │
├─────────────────────┼─────┬─────┬─────┤
│I. Domeniul limbaj şi│6-7 │6-7 │7-8 │
│comunicare │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼─────┼─────┤
│Activităţi de │ │ │ │
│comunicare şi │ │ │ │
│interacţiune în │ │ │ │
│diferite contexte │ │ │ │
├─────────────────────┤ │ │ │
│Activităţi de │ │ │ │
│dezvoltare a │ │ │ │
│limbajului oral │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼─────┼─────┤
│II. Domeniul │5-6 │6-7 │7-8 │
│cognitiv-experienţial│ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼─────┼─────┤
│Activităţi de │ │ │ │
│cunoaştere │ │ │ │
├─────────────────────┤ │ │ │
│Activităţi de │ │ │ │
│explorare a mediului │ │ │ │
├─────────────────────┤ │ │ │
│Activităţi de │ │ │ │
│rezolvare de probleme│ │ │ │
│situaţionale │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼─────┼─────┤
│III. Domeniul │6-7 │6-7 │5-6 │
│socioemoţional │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼─────┼─────┤
│Activităţi ludice │ │ │ │
├─────────────────────┤ │ │ │
│Activităţi de │ │ │ │
│autonomie personală │ │ │ │
│şi socială │ │ │ │
├─────────────────────┤ │ │ │
│Activităţi de │ │ │ │
│dezvoltare a │ │ │ │
│comportamentelor │ │ │ │
│adaptative │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼─────┼─────┤
│IV. Domeniul │6-7 │5-6 │5-6 │
│psihomotric │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼─────┼─────┤
│Activităţi de │ │ │ │
│dezvoltare a │ │ │ │
│motricităţii grosiere│ │ │ │
│şi fine │ │ │ │
├─────────────────────┤ │ │ │
│Activităţi de │ │ │ │
│dezvoltare │ │ │ │
│senzoriomotorie │ │ │ │
├─────────────────────┤ │ │ │
│Activităţi de │ │ │ │
│expresie grafică şi │ │ │ │
│plastică │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼─────┼─────┤
│Număr total de ore │ │ │ │
│copil/număr total de │ │ │ │
│ore normă educatoare │25 │25 │25 │
│sau profesor │ │ │ │
│învăţământ preprimar │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼─────┼─────┤
│V. Terapii specifice │18-19│18-19│18-19│
│şi de compensare │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼─────┼─────┤
│Kinetoterapie* │2-3 │2-3 │2-3 │
├─────────────────────┼─────┼─────┼─────┤
│Evaluare şi │ │ │ │
│consiliere │1 │1 │1 │
│psihopedagogică, │ │ │ │
│psihodiagnoză │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼─────┼─────┤
│Terapii şi programe │15 │15 │15 │
│de intervenţie** │ │ │ │
└─────────────────────┴─────┴─────┴─────┘
NOTĂ:
Prezentul plan-cadru se aplică în toate unităţile de învăţământ special care organizează învăţământ preşcolar, pentru dizabilităţi intelectuale, dizabilităţi senzoriale (de auz şi de văz), dizabilităţi severe, grave, asociate şi dizabilităţi senzoriale multiple/surdocecitate.
În organizarea şi desfăşurarea activităţilor de la nivelul fiecărui domeniu se va ţine cont de particularităţile de vârstă, de dezvoltarea individuală şi de specificul grupului.
Activităţile din cele 4 domenii vor fi realizate de educatoare/profesor pentru învăţământul preprimar (un post pe grupă - program normal; 2 posturi/grupă - program prelungit).
Activităţile de terapii specifice şi de compensare se realizează de către profesorul psihopedagog şi profesorul kinetoterapeut.
* Activităţile din categoria Kinetoterapie se vor realiza individual sau în grup, cu o durată de minimum 15 minute - maximum 45 de minute în funcţie de particularităţile de vârstă, de dezvoltarea individuală şi specificul grupului.
La grupele cu dizabilităţi asociate, la recomandarea Comisiei interne de evaluare continuă, se vor norma 4 ore/săptămână/grupă, cu încadrarea în nr. total de ore pe aria curriculară.
** Activităţile din categoria Terapii şi programe de intervenţie se vor realiza individual sau în grup, cu o durată de minimum 15 minute - maximum 45 de minute în funcţie de particularităţile de vârstă, de dezvoltare individuală şi de specificul grupului:
1. dizabilităţi intelectuale uşoare sau moderate: stimulare multisenzorială, educaţie perceptiv-motrică, terapia tulburărilor de limbaj şi comunicare, dezvoltarea limbajului, stimulare cognitivă etc.;
2. dizabilităţi intelectuale severe, grave şi asociate: stimulare multisenzorială, educaţie psihomotrică, structurarea şi dezvoltarea limbajului, tehnici alternative de comunicare, educaţie ritmică, stimulare cognitivă, tehnici de modelare comportamentală etc.;
3. dizabilităţi auditive: stimulare multisenzorială, educaţie psihomotrică, antrenament auditiv, antrenament verbal, abilitare-reabilitare auditiv-verbală, structurarea şi dezvoltarea limbajului, ortofonie, limbaj mimico-gestual, labiolectură, tehnici alternative de comunicare, educaţie ritmică, tehnici de modelare comportamentală etc.;
4. dizabilităţi vizuale: stimulare multisenzorială, educaţie psihomotrică, educaţie perceptiv-vizuală, orientare spaţială şi mobilitate, dezvoltarea sensibilităţii tactil-kinestezice, formarea reprezentărilor tactil-kinestezice, dezvoltarea limbajului, terapia tulburărilor de limbaj, educaţie pre-Braille, tehnici de modelare comportamentală etc.;
5. dizabilităţi senzoriale multiple/surdocecitate: stimulare multisenzorială, educaţie psihomotrică, educaţie perceptiv-vizuală, orientare spaţială şi mobilitate, antrenament auditiv, antrenament verbal, abilitare-reabilitare auditiv-verbală, terapia tulburărilor de limbaj, dezvoltarea sensibilităţii tactil-kinestezice, formarea reprezentărilor tactil-kinestezice, structurarea şi dezvoltarea limbajului, ortofonie, limbaj mimico-gestual, labiolectură, tehnici alternative de comunicare, educaţie ritmică, educaţie pre-Braille, tehnici de modelare comportamentală etc.
ANEXA 4
PLAN - CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT pentru învăţământul special preşcolar care şcolarizează elevi cu dizabilităţi intelectuale moderate, grave, severe şi/sau asociate, pedagogie curativă (alternativă educaţională)
┌────────────────────┬─────┬─────┬─────┐
│Domenii/Categorii de│ │ │ │
│activităţi de │I │II │III │
│învăţare/Terapii │ │ │ │
├────────────────────┼─────┴─────┴─────┤
│ │Nr. de ore/ │
│ │săptămână │
├────────────────────┼─────┬─────┬─────┤
│I. Domeniul limbaj │8-10 │8-10 │8-10 │
│şi comunicare │ │ │ │
├────────────────────┼─────┼─────┼─────┤
│Stimularea şi │ │ │ │
│dezvoltarea │ │ │ │
│comunicării │ │ │ │
├────────────────────┤ │ │ │
│Basm │ │ │ │
├────────────────────┼─────┼─────┼─────┤
│II. Domeniul │ │ │ │
│cognitiv │6-8 │6-8 │6-8 │
│experienţial │ │ │ │
├────────────────────┼─────┼─────┼─────┤
│Cunoaşterea mediului│ │ │ │
├────────────────────┤ │ │ │
│Activităţi │ │ │ │
│matematice │ │ │ │
├────────────────────┤ │ │ │
│Expresie grafică şi │ │ │ │
│plastică │ │ │ │
├────────────────────┤ │ │ │
│Expresie muzicală │ │ │ │
├────────────────────┼─────┼─────┼─────┤
│III. Domeniul │6-8 │6-8 │6-8 │
│socioemoţional │ │ │ │
├────────────────────┼─────┼─────┼─────┤
│Joc liber │ │ │ │
├────────────────────┤ │ │ │
│Joc în aer liber │ │ │ │
├────────────────────┤ │ │ │
│Autonomie personală │ │ │ │
├────────────────────┤ │ │ │
│Autonomie socială │ │ │ │
├────────────────────┤ │ │ │
│Activităţi de │ │ │ │
│dezvoltare a │ │ │ │
│comportamentelor │ │ │ │
│adaptative │ │ │ │
├────────────────────┼─────┼─────┼─────┤
│IV. Domeniul │3-4 │3-4 │3-4 │
│psihomotric │ │ │ │
├────────────────────┼─────┼─────┼─────┤
│Educaţie │ │ │ │
│psihomotrică │ │ │ │
├────────────────────┤ │ │ │
│Abilitare manuală │ │ │ │
├────────────────────┼─────┼─────┼─────┤
│Număr total de ore │ │ │ │
│copil/număr total de│ │ │ │
│ore normă educatoare│25 │25 │25 │
│sau profesor │ │ │ │
│învăţământ preprimar│ │ │ │
├────────────────────┼─────┼─────┼─────┤
│V. Terapii specifice│18-20│18-20│18-20│
│şi de compensare │ │ │ │
├────────────────────┼─────┼─────┼─────┤
│Kinetoterapie* │2-3 │2-3 │2-3 │
├────────────────────┼─────┼─────┼─────┤
│Euritmie** │0-1 │0-1 │0-1 │
├────────────────────┼─────┼─────┼─────┤
│Evaluare şi │ │ │ │
│consiliere │1 │1 │1 │
│psihopedagogică, │ │ │ │
│psihodiagnoză │ │ │ │
├────────────────────┼─────┼─────┼─────┤
│Terapii şi programe │15 │15 │15 │
│de intervenţie*** │ │ │ │
└────────────────────┴─────┴─────┴─────┘
NOTĂ:
Prezentul plan-cadru se aplică în toate unităţile de învăţământ special care organizează învăţământ preşcolar în alternativa educaţională pedagogie curativă, cu program normal, prelungit sau săptămânal.
În organizarea şi desfăşurarea activităţilor de la nivelul fiecărui domeniu se va ţine cont de particularităţile de vârstă, de dezvoltarea individuală şi de specificul grupului, durata unei activităţi fiind de 15-30 de minute.
Activităţile din cele 4 domenii vor fi realizate de educatoare/profesor pentru învăţământul preprimar (un post/grupă - program normal; 2 posturi/grupă - program prelungit), respectând rutinele şi specificul alternativei educaţionale.
Activităţile de terapii specifice şi de compensare se realizează de către profesorul psihopedagog şi profesorul kinetoterapeut.
* Activităţile din categoria Kinetoterapie se vor realiza individual sau în grup, cu o durată de minimum 15 minute - maximum 45 de minute în funcţie de particularităţile de vârstă, de dezvoltarea individuală şi de specificul grupului. La recomandarea Comisiei interne de evaluare continuă se vor norma 4 ore/săptămână/grupă, cu încadrarea în numărul total de ore pe aria curriculară.
** Activităţile de euritmie se vor realiza individual de către profesorul de euritmie.
***Activităţile din categoria Terapii şi programe de intervenţie se vor realiza individual sau în grup, cu o durată de minimum 15 minute - maximum 45 de minute în funcţie de particularităţile de vârstă, de dezvoltarea individuală şi specificul grupului:
- terapia tulburărilor de limbaj;
– educaţie perceptiv-vizuală, orientare, mobilitate, tehnici alternative de comunicare;
– educaţie perceptiv-auditivă, labiolectură, tehnica vorbirii - audiologie educaţională, kirofonetică;
– terapii artistice: euritmie curativă, pictură, muzică, dinamica formelor prin desen, artă dramatică.
ANEXA 5
PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT pentru învăţământul special primar, dizabilităţi intelectuale uşoare şi moderate
┌────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│Aria curriculară│ │ │ │ │ │
│/Disciplină/ │P │I │II │III │IV │
│Terapii │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│I. Limbă şi │4-6 │4-7 │4-7 │4-8 │4-8 │
│comunicare │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Abilităţi de │4-5 │2-3 │1-2 │1-2 │1-2 │
│comunicare │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Citire - scriere│- │2-3 │3-4 │3-4 │3-4 │
│- comunicare │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Limbă modernă 1*│- │- │- │0-1 │0-1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│II. Matematică │ │ │ │ │ │
│şi ştiinţe ale │2-4 │3-5 │4-6 │4-5 │4-6 │
│naturii │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Matematică şi │ │ │ │ │ │
│explorarea │2-3 │3-4 │3-4 │3-4 │- │
│mediului │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Matematică │- │- │- │- │3-4 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Ştiinţele │- │- │1 │1 │1 │
│naturii │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│III. Om şi │2-3 │2-3 │2-3 │3-4 │5-6 │
│societate │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Abilităţi │1 │1 │1 │1 │1 │
│socioemoţionale │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Educaţie civică │- │- │- │1 │1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Istorie │- │- │- │- │1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Geografie │- │- │- │- │1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Religie │1 │1 │1 │1 │1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│IV. Arte │3-4 │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Educaţie │2 │1 │1 │1 │1 │
│plastică │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Muzică, ritm şi │1 │1 │1 │1 │1 │
│mişcare │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│V. Tehnologii │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Abilităţi │2 │2 │2 │2 │2 │
│practice │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│VI. Educaţie │ │ │ │ │ │
│fizică, sport şi│2-3 │2-3 │2-3 │1-3 │1-3 │
│sănătate │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Educaţie fizică │ │ │ │ │ │
│şi activităţi │- │1 │1 │1 │1 │
│sportive │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Joc şi mişcare │2 │1 │1 │0-1 │0-1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│VII. Consiliere │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │
│şi orientare │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Dezvoltare │ │ │ │ │ │
│personală - │1 │1 │1 │1 │1 │
│Consiliere │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Total ore │16 │16 │17 │17 │19 │
│trunchi comun** │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Curriculum la │1-3 │1-3 │1-3 │1-3 │1-3 │
│decizia şcolii │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Număr minim de │17 │17 │18 │18 │20 │
│ore pe săptămână│ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Număr maxim de │19 │19 │20 │20 │22 │
│ore pe săptămână│ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┴─────┴─────┴─────┴─────┤
│VIII. Terapie │număr de ore stabilit de │
│educaţională │profesorul educator pentru │
│complexă şi │fiecare elev/clasă, în norma │
│integrată*** │de 20 de ore a acestuia │
├────────────────┼─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤
│IX. Terapii │ │ │ │ │ │
│specifice şi de │ │ │ │ │ │
│compensare │10-12│10-12│10-12│10-12│10-12│
│(individuale/de │ │ │ │ │ │
│grup)**** │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Terapii şi │ │ │ │ │ │
│programe de │8 │8 │8 │8 │8 │
│intervenţie │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Kinetoterapie │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Evaluare şi │ │ │ │ │ │
│consiliere │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │
│psihopedagogică,│ │ │ │ │ │
│psihodiagnoză │ │ │ │ │ │
└────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘
* Limba modernă 1 se studiază doar la clasele cu elevi cu dizabilităţi intelectuale uşoare.
** Disciplinele din prezentul plan-cadru de învăţământ fac parte din catedra de educaţie specială şi sunt realizate de profesorul de psihopedagogie specială, cu excepţia disciplinelor Religie, Educaţie fizică şi activităţi sportive şi Limbă modernă.
*** Terapia educaţională complexă şi integrată are alocată o normă de profesor educator/clasă şi cuprinde activităţi de: Formare a autonomiei personale, Socializare, Stimulare cognitivă, Terapie ocupaţională şi Ludoterapie. Aceste activităţi, realizate de profesorul-educator, sprijină şi completează programul de predare-învăţare-evaluare realizat de profesorul de psihopedagogie specială. Numărul orelor de terapie se stabileşte în mod personalizat pentru fiecare elev, în funcţie de particularităţile sale de vârstă şi de dezvoltare individuală.
**** Orele de la Terapiile specifice şi de compensare sunt alocate pe clasă/pe săptămână. Activităţile din categoria Terapii şi programe de intervenţie se stabilesc în funcţie de tipul de dizabilitate şi nivelul de severitate şi se realizează prin planuri de intervenţie personalizată de către profesorul psihopedagog.
Activităţile din cadrul Terapiilor specifice şi de compensare se desfăşoară în şedinţe de aproximativ 15-45 de minute, individual sau cu grupuri de 2-3 elevi, în cabinete specializate sau în clasa în care este înscris elevul, în parteneriat cu profesorul de psihopedagogie specială sau cu profesorul educator.
ANEXA 6
PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT pentru învăţământul special primar, dizabilităţi intelectuale uşoare şi moderate, cu predare în limbile minorităţilor naţionale
┌────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│Aria curriculară│ │ │ │ │ │
│/Disciplina/ │P │I │II │III │IV │
│Terapii │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│I. Limbă şi │5-8 │5-10 │5-10 │6-12 │6-12 │
│comunicare │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Abilităţi de │ │ │ │ │ │
│comunicare în │2-3 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │
│limba română │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Citire - scriere│ │ │ │ │ │
│- comunicare în │- │1-2 │1-2 │2-3 │2-3 │
│limba română │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Abilităţi de │ │ │ │ │ │
│comunicare în │3-4 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │
│limba maternă │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Citire - scriere│ │ │ │ │ │
│- comunicare în │- │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │
│limba maternă │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Limba modernă 1*│- │- │- │0-1 │0-1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│II. Matematică │ │ │ │ │ │
│şi ştiinţe ale │2-4 │3-5 │4-6 │4-6 │4-6 │
│naturii │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Matematică şi │ │ │ │ │ │
│explorarea │2-3 │3-4 │3-4 │3-4 │- │
│mediului │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Matematică │- │- │- │- │3-4 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Ştiinţele │- │- │1 │1 │1 │
│naturii │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│III. Om şi │2-3 │2-3 │2-3 │3-4 │5-6 │
│societate │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Abilităţi │1 │1 │1 │1 │1 │
│socioemoţionale │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Educaţie civică │- │- │- │1 │1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Istorie │- │- │- │- │1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Geografie │- │- │- │- │1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Religie │1 │1 │1 │1 │1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│IV. Arte │3-4 │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Educaţie │2 │1 │1 │1 │1 │
│plastică │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Muzică şi │1 │1 │1 │1 │1 │
│mişcare │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│V. Tehnologii │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Abilităţi │2 │2 │2 │2 │2 │
│practice │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│VI. Educaţie │ │ │ │ │ │
│fizică, sport şi│3-4 │3-4 │3-4 │2-4 │2-4 │
│sănătate │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Educaţie fizică │ │ │ │ │ │
│şi activităţi │2 │2 │2 │2 │2 │
│sportive │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Joc şi mişcare │1 │1 │1 │0-1 │0-1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│VII. Consiliere │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │
│şi orientare │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Dezvoltare │ │ │ │ │ │
│personală - │1 │1 │1 │1 │1 │
│Consiliere │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Total ore │18 │18 │19 │20 │22 │
│trunchi comun** │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Curriculum la │1-3 │1-3 │1-3 │1-3 │1-3 │
│decizia şcolii │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Număr minim de │19 │19 │20 │21 │23 │
│ore pe săptămână│ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Număr maxim de │21 │21 │22 │23 │25 │
│ore pe săptămână│ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┴─────┴─────┴─────┴─────┤
│VIII. Terapie │număr de ore stabilit de │
│educaţională │profesorul educator pentru │
│complexă şi │fiecare elev/clasă, în norma │
│integrată*** │de 20 de ore a acestuia │
├────────────────┼─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤
│IX. Terapii │ │ │ │ │ │
│specifice şi de │ │ │ │ │ │
│compensare │10-12│10-12│10-12│10-12│10-12│
│(individuale/de │ │ │ │ │ │
│grup)**** │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Terapii şi │ │ │ │ │ │
│programe de │8 │8 │8 │8 │8 │
│intervenţie │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Kinetoterapie │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Evaluare şi │ │ │ │ │ │
│consiliere │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │
│psihopedagogică,│ │ │ │ │ │
│psihodiagnoză │ │ │ │ │ │
└────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘
* Limba modernă 1 se aplică doar la clasele cu elevi cu dizabilităţi intelectuale uşoare.
** Disciplinele din prezentul plan-cadru de învăţământ fac parte din catedra de educaţie specială şi sunt realizate de profesorul de psihopedagogie specială, cu excepţia disciplinelor Religie, Educaţie fizică şi activităţi sportive şi Limbă modernă.
*** Terapia educaţională complexă şi integrată are alocată o normă de profesor educator/clasă şi cuprinde activităţi de: Formare a autonomiei personale, Socializare, Stimulare cognitivă, Terapie ocupaţională şi Ludoterapie. Aceste activităţi, realizate de profesorul-educator, sprijină şi completează programul de predare-învăţare-evaluare realizat de profesorul de psihopedagogie specială. Numărul orelor de terapie se stabileşte în mod personalizat pentru fiecare elev, în funcţie de particularităţile sale de vârstă şi de dezvoltare individuală.
**** Orele de la Terapiile specifice şi de compensare sunt alocate pe clasă/pe săptămână. Activităţile din categoria Terapii şi programe de intervenţie se stabilesc în funcţie de tipul de dizabilitate şi nivelul de severitate şi se realizează prin planuri de intervenţie personalizată de către profesorul psihopedagog.
Activităţile din cadrul Terapiilor specifice şi de compensare se desfăşoară în şedinţe de aproximativ 15-45 minute, individual sau cu grupuri de 2-3 elevi, în cabinete specializate sau în clasa în care este înscris elevul, în parteneriat cu profesorul de psihopedagogie specială sau cu profesorul educator.
ANEXA 7
PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT pentru învăţământul special gimnazial, dizabilităţi intelectuale uşoare şi moderate
┌────────────────┬────┬────┬────┬──────┐
│Aria curriculară│ │ │ │ │
│/Disciplină/ │V │VI │VII │VIII │
│Terapii │ │ │ │ │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│I. Limbă şi │6-8 │6-8 │5-7 │5-7 │
│comunicare │ │ │ │ │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│Limba şi │ │ │ │ │
│literatura │5-6 │5-6 │4-5 │4-5 │
│română │ │ │ │ │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│Limba modernă 1*│1 │1 │1 │1 │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│II. Matematică │ │ │ │ │
│şi ştiinţe ale │4-6 │4-6 │5-7 │5-7 │
│naturii │ │ │ │ │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│Matematică │3-4 │3-4 │2-3 │2-3 │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│Fizică │- │- │1 │1 │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│Chimie │- │- │1 │1 │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│Biologie │1 │1 │1 │1 │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│III. Om şi │4-5 │4-5 │4-5 │4-5 │
│societate │ │ │ │ │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│Educaţie socială│1 │1 │1 │1 │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│Istorie │1 │1 │1 │1 │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│Geografie │1 │1 │1 │1 │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│Religie │1 │1 │1 │1 │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│IV. Arte │3-4 │3-4 │3-4 │3-4 │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│Educaţie │2 │2 │2 │2 │
│plastică │ │ │ │ │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│Educaţie │1 │1 │1 │1 │
│muzicală │ │ │ │ │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│V. Educaţie │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │
│fizică şi sport │ │ │ │ │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│Educaţie fizică │ │ │ │ │
│şi activităţi │2 │2 │2 │2 │
│sportive │ │ │ │ │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│VI. Tehnologii │2-4 │2-4 │2-4 │2-4 │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│Educaţie │ │ │ │ │
│tehnologică şi │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │
│aplicaţii │ │ │ │ │
│practice │ │ │ │ │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│Tehnologia │ │ │ │ │
│informaţiilor şi│1 │1 │1 │1 │
│comunicaţiilor │ │ │ │ │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│VII. Consiliere │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │
│şi orientare │ │ │ │ │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│Consiliere şi │ │ │ │ │
│dezvoltare │1 │1 │1 │1 │
│personală │ │ │ │ │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│Total ore │22 │22 │22 │22 │
│trunchi comun** │ │ │ │ │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│Curriculum la │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │
│decizia şcolii │ │ │ │ │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│Număr minim de │23 │23 │23 │23 │
│ore pe săptămână│ │ │ │ │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│Număr maxim de │24 │24 │24 │24 │
│ore pe săptămână│ │ │ │ │
├────────────────┼────┴────┴────┴──────┤
│ │număr de ore stabilit│
│VIII. Terapie │de profesorul │
│educaţională │educator pentru │
│complexă şi │fiecare elev/clasă, │
│integrată*** │în norma de 20 de ore│
│ │a acestuia │
├────────────────┼────┬────┬────┬──────┤
│IX. Terapii │ │ │ │ │
│specifice şi de │ │ │ │ │
│compensare │10 │10 │10 │10 │
│(individuale/de │ │ │ │ │
│grup)**** │ │ │ │ │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│Terapii şi │ │ │ │ │
│programe de │7 │8 │8 │7 │
│intervenţie*** │ │ │ │ │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│Kinetoterapie │1 │1 │1 │1 │
├────────────────┼────┼────┼────┼──────┤
│Evaluare şi │ │ │ │ │
│consiliere │2 │1 │1 │2 │
│psihopedagogică,│ │ │ │ │
│psihodiagnoză │ │ │ │ │
└────────────────┴────┴────┴────┴──────┘
* Limba modernă 1 se aplică doar la clasele cu elevi cu dizabilităţi intelectuale uşoare.
** Disciplinele din prezentul plan-cadru de învăţământ fac parte din catedra de educaţie specială şi sunt realizate de profesorul de psihopedagogie specială, cu excepţia disciplinelor Religie, Educaţie fizică şi activităţi sportive şi Limbă modernă.
*** Terapia educaţională complexă şi integrată are alocată o normă de profesor educator/clasă şi cuprinde activităţi de: Formare a autonomiei personale, Socializare, Stimulare cognitivă, Terapie ocupaţională şi Ludoterapie. Aceste activităţi, realizate de profesorul-educator, sprijină şi completează programul de predare-învăţare-evaluare realizat de profesorul de psihopedagogie specială. Numărul orelor de terapie se stabileşte în mod personalizat pentru fiecare elev, în funcţie de particularităţile sale de vârstă şi de dezvoltare individuală.
**** Orele de la Terapiile specifice şi de compensare sunt alocate pe clasă/pe săptămână. Activităţile din categoria Terapii şi programe de intervenţie se stabilesc în funcţie de tipul de dizabilitate şi nivelul de severitate şi se realizează prin planuri de intervenţie personalizată de către profesorul psihopedagog.
Activităţile din cadrul Terapiilor specifice şi de compensare se desfăşoară în şedinţe de aproximativ 15-45 minute, individual sau cu grupuri de 2-3 elevi, în cabinete specializate sau în clasa în care este înscris elevul, în parteneriat cu profesorul de psihopedagogie specială sau cu profesorul educator.
ANEXA 8
PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT pentru învăţământul special gimnazial, dizabilităţi intelectuale uşoare şi moderate, cu predare în limbile minorităţilor naţionale
┌────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│Aria curriculară│ │ │ │ │
│/Disciplină/ │V │VI │VII │VIII │
│Terapii │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│I. Limbă şi │7-10 │7-10 │7-10 │7-10 │
│comunicare │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Limba şi │ │ │ │ │
│literatura │3-4 │3-4 │3-4 │3-4 │
│română │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Limba şi │ │ │ │ │
│literatura │3-4 │3-4 │3-4 │3-4 │
│maternă │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Limba modernă* │1 │1 │1 │1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│II. Matematică │ │ │ │ │
│şi ştiinţe ale │4-6 │4-6 │5-7 │5-7 │
│naturii │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Matematică │3-4 │3-4 │2-3 │2-3 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Fizică │- │- │1 │1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Chimie │- │- │1 │1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Biologie │1 │1 │1 │1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│III. Om şi │4-5 │5-6 │5-6 │4-5 │
│societate │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Educaţie socială│1 │1 │1 │1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Istorie │1 │1 │1 │1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Istoria şi │ │ │ │ │
│tradiţiile │- │1 │1 │- │
│minorităţilor │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Geografie │1 │1 │1 │1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Religie │1 │1 │1 │1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│IV. Arte │3-4 │3-4 │3-4 │3-4 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Educaţie │2 │2 │2 │2 │
│plastică │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Educaţie │1 │1 │1 │1 │
│muzicală │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│V. Educaţie │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │
│fizică şi sport │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Educaţie fizică │ │ │ │ │
│şi activităţi │2 │2 │2 │2 │
│sportive │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│VI. Tehnologii │2-4 │2-4 │2-4 │2-4 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Educaţie │ │ │ │ │
│tehnologică şi │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │
│aplicaţii │ │ │ │ │
│practice │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Tehnologia │ │ │ │ │
│informaţiilor şi│1 │1 │1 │1 │
│comunicaţiilor │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│VII. Consiliere │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │
│şi orientare │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Consiliere şi │ │ │ │ │
│dezvoltare │1 │1 │1 │1 │
│personală │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Total ore │23 │24 │25 │24 │
│trunchi comun** │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Curriculum la │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │
│decizia şcolii │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Număr minim de │24 │25 │26 │25 │
│ore pe săptămână│ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Număr maxim de │25 │26 │27 │26 │
│ore pe săptămână│ │ │ │ │
├────────────────┼─────┴─────┴─────┴─────┤
│VIII. Terapie │număr de ore stabilit │
│educaţională │de profesorul educator │
│complexă şi │pentru fiecare elev/ │
│integrată*** │clasă, în norma de 20 │
│ │de ore a acestuia │
├────────────────┼─────┬─────┬─────┬─────┤
│IX. Terapii │ │ │ │ │
│specifice şi de │ │ │ │ │
│compensare │10 │10 │10 │10 │
│(individuale/de │ │ │ │ │
│grup)**** │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Terapii şi │ │ │ │ │
│programe de │7 │8 │8 │7 │
│intervenţie │ │ │ │ │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Kinetoterapie │1 │1 │1 │1 │
├────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Evaluare şi │ │ │ │ │
│consiliere │2 │1 │1 │2 │
│psihopedagogică,│ │ │ │ │
│psihodiagnoză │ │ │ │ │
└────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┘
* Limba modernă 1 se studiază doar la clasele cu elevi cu dizabilităţi intelectuale uşoare.
** Disciplinele din prezentul plan-cadru de învăţământ fac parte din catedra de educaţie specială şi sunt realizate de profesorul de psihopedagogie specială, cu excepţia disciplinelor Religie, Educaţie fizică şi activităţi sportive şi Limbă modernă.
*** Terapia educaţională complexă şi integrată are alocată o normă de profesor educator/clasă şi cuprinde activităţi de: Formare a autonomiei personale, Socializare, Stimulare cognitivă, Terapie ocupaţională şi Ludoterapie. Aceste activităţi, realizate de profesorul-educator, sprijină şi completează programul de predare-învăţare-evaluare realizat de profesorul de psihopedagogie specială. Numărul orelor de terapie se stabileşte în mod personalizat pentru fiecare elev, în funcţie de particularităţile sale de vârstă şi de dezvoltare individuală.
**** Orele de la Terapiile specifice şi de compensare sunt alocate pe clasă/pe săptămână. Activităţile din categoria Terapii şi programe de intervenţie se stabilesc în funcţie de tipul de dizabilitate şi nivelul de severitate şi se realizează prin planuri de intervenţie personalizată de către profesorul psihopedagog. Activităţile din cadrul Terapiilor specifice şi de compensare se desfăşoară în şedinţe de aproximativ 15-45 de minute, individual sau cu grupuri de 2-3 elevi, în cabinete specializate sau în clasa în care este înscris elevul, în parteneriat cu profesorul de psihopedagogie specială sau cu profesorul educator.
ANEXA 9
PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT pentru învăţământul special primar şi gimnazial, dizabilităţi intelectuale grave, severe şi/sau asociate
┌─────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬ ────┬───┬───┐
│Aria curriculară/ │P │I │II │III│IV │V │VI │VII│VIII│IX │X │
│Disciplină/Terapii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│I. Limbă şi │4-6│4-6│4-6│4-6│4-6│4-6│4-6│4-6│4-6 │4-6│4-6│
│comunicare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Abilităţi de │4-5│4-5│4-5│4-5│4-5│4-5│4-5│4-5│4-5 │4-5│4-5│
│comunicare şi limbaj │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1 │0-1│0-1│
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│II. Matematică şi │2-3│3-4│3-4│3-4│3-4│4-6│4-6│4-6│4-6 │4-6│4-6│
│ştiinţe ale naturii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Educaţie senzorială │2 │2 │2 │2 │2 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│şi psihomotorie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Elemente de │- │1 │1 │1 │1 │1-2│1-2│1-2│1-2 │1-2│1-2│
│matematică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Cunoaşterea şi igiena│- │- │- │- │- │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│corpului uman │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Explorarea mediului │- │- │- │- │- │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│înconjurător │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1 │0-1│0-1│
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│III. Om şi societate │2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3 │2-3│2-3│
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Abilităţi │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│socioemoţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Religie │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1 │0-1│0-1│
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│IV. Educaţie fizică, │2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3 │2-3│2-3│
│sport şi sănătate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Educaţie fizică şi │1 │1 │1 │1 │1 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │
│activităţi sportive │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Joc şi mişcare │1 │1 │1 │1 │1 │- │- │- │- │- │- │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1 │0-1│0-1│
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│V. Arte │2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3 │2-3│2-3│
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Educaţie plastică │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Muzică, ritm şi │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│mişcare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1 │0-1│0-1│
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│VI. Tehnologii │1-2│1-2│1-2│1-2│1-2│3-4│3-4│4-5│6-7 │7-8│7-8│
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Abilitare manuală │1 │1 │1 │1 │1 │- │- │- │- │- │- │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Activităţi practice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi de │- │- │- │- │- │2 │2 │3 │5 │6 │6 │
│preprofesionalizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Tehnologii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informatice asistive │- │- │- │- │- │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│şi de acces* │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1 │0-1│0-1│
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│VII. Consiliere şi │1-2│1-2│1-2│1-2│1-2│1-2│1-2│1-2│1-2 │1-2│1-2│
│orientare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Consiliere şi │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│dezvoltare personală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1 │0-1│0-1│
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Total ore trunchi │14 │15 │15 │15 │15 │18 │18 │19 │21 │22 │22 │
│comun │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Curriculum la decizia│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│1-2│1-2│1-2│1-2 │1-2│1-2│
│şcolii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Număr minim ore pe │16 │17 │17 │17 │17 │19 │19 │20 │22 │23 │23 │
│săptămână │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Număr maxim ore pe │17 │18 │18 │18 │18 │20 │20 │21 │23 │24 │24 │
│săptămână │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴ ────┴───┴───┤
│VIII. Terapie │număr de ore stabilit de profesorul educator│
│educaţională complexă│pentru fiecare elev/clasă, în norma de 20 de│
│şi integrată** │ore a acestuia │
├─────────────────────┼───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬ ────┬───┬───┤
│IX. Terapii specifice│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi de compensare │11 │11 │11 │11 │11 │11 │11 │11 │11 │11 │11 │
│(individuale/ de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│grup)*** │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Terapii şi programe │8 │8 │8 │8 │8 │8 │8 │8 │8 │8 │8 │
│de intervenţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Kinetoterapie**** │2 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Evaluare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│consiliere │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│psihopedagogică, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│psihodiagnoză │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴ ────┴───┴───┘
NOTĂ:
Prezentul plan-cadru se aplică în toate unităţile de învăţământ special care organizează învăţământ primar şi gimnazial, pentru dizabilităţi intelectuale severe, grave, asociate.
* Disciplina Tehnologii informatice asistive şi de acces presupune utilizarea unor programe informatice specifice, în scopul accesibilizării informaţiilor, utilizării operaţionale a acestora în diverse contexte şi adaptării comunicării receptive şi expresive.
** Terapia educaţională complexă şi integrată are alocată o normă de profesor educator/clasă şi cuprinde activităţi de: Formare a autonomiei personale, Socializare, Stimulare cognitivă, Terapie ocupaţională şi Ludoterapie. Aceste activităţi, realizate de profesorul-educator, sprijină şi completează programul de predare-învăţare-evaluare realizat de profesorul de psihopedagogie specială. Numărul orelor de terapie se stabileşte în mod personalizat pentru fiecare elev, în funcţie de particularităţile sale de vârstă şi de dezvoltare individuală.
*** Orele de la Terapiile specifice şi de compensare sunt alocate pe clasă/pe săptămână. Activităţile din categoria Terapii şi programe de intervenţie se stabilesc în funcţie de tipul de dizabilitate şi de nivelul de severitate. Acestea se realizează prin planuri de intervenţie personalizată de către profesorul psihopedagog şi pot include: stimulare multisenzorială, educaţie psihomotrică, structurarea şi dezvoltarea limbajului, tehnici alternative de comunicare, educaţie ritmică, stimulare cognitivă, tehnici de modelare comportamentală etc.
Activităţile din cadrul Terapiilor specifice şi de compensare se desfăşoară în şedinţe de aproximativ 15-45 de minute, individual sau cu grupuri de 2-3 elevi, în cabinete specializate sau în clasa în care este înscris elevul, în parteneriat cu profesorul de psihopedagogie specială sau cu profesorul educator.
**** Activităţile din categoria Kinetoterapie se vor realiza individual sau în grup, cu o durată de minimum 15 minute şi maximum 45 de minute în funcţie de particularităţile de vârstă, de dezvoltarea individuală şi specificul grupului.
La clasele în care dizabilităţile intelectuale severe, grave sunt asociate cu deficienţe locomotorii se vor norma câte 4 ore de Kinetoterapie pe clasă, cu alocarea în numărul total de ore pe aria curriculară, astfel:
┌────────────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┐
│IX. Terapii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│specifice şi de │11│11│11│11│11│11│11│11│11│11│11│
│compensare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Terapii şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│programe de │6 │6 │6 │6 │6 │6 │6 │6 │6 │6 │6 │
│intervenţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Kinetoterapie │4 │4 │4 │4 │4 │4 │4 │4 │4 │4 │4 │
├────────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Evaluare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│consiliere │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│psihopedagogică,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│psihodiagnoză │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┘
ANEXA 10
PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT pentru învăţământul special primar şi gimnazial, dizabilităţi intelectuale grave, severe şi/sau asociate, cu predare în limbile minorităţilor naţionale
┌─────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬ ────┬───┬───┐
│Aria curriculară/ │P │I │II │III│IV │V │VI │VII│VIII│IX │X │
│Disciplină/Terapii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│I. Limbă şi │5-8│5-8│5-8│5-8│5-8│6-9│6-9│6-9│6-9 │6-9│6-9│
│comunicare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Abilităţi de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunicare şi limbaj │2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│3-4│3-4│3-4│3-4 │3-4│3-4│
│în limba română │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Abilităţi de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunicare şi limbaj │3-4│3-4│3-4│3-4│3-4│3-4│3-4│3-4│3-4 │3-4│3-4│
│în limba maternă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1 │0-1│0-1│
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│II. Matematică şi │2-3│3-4│3-4│3-4│3-4│4-6│4-6│4-6│4-6 │4-6│4-6│
│ştiinţe ale naturii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Educaţie senzorială │2 │2 │2 │2 │2 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│şi psihomotorie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Elemente de │- │1 │1 │1 │1 │1-2│1-2│1-2│1-2 │1-2│1-2│
│matematică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Cunoaşterea şi igiena│- │- │- │- │- │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│corpului uman │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Explorarea mediului │- │- │- │- │- │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│înconjurător │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1 │0-1│0-1│
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│III. Om şi societate │2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3 │2-3│2-3│
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Abilităţi │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│socioemoţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Religie │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1 │0-1│0-1│
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│IV. Educaţie fizică, │2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3 │2-3│2-3│
│sport şi sănătate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Educaţie fizică şi │1 │1 │1 │1 │1 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │
│activităţi sportive │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Joc şi mişcare │1 │1 │1 │1 │1 │- │- │- │- │- │- │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1 │0-1│0-1│
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│V. Arte │3-4│3-4│3-4│3-4│3-4│2-3│2-3│2-3│2-3 │2-3│2-3│
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Educaţie plastică │2 │2 │2 │2 │2 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Muzică, ritm şi │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│mişcare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1 │0-1│0-1│
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│VI. Tehnologii │1-2│1-2│1-2│1-2│1-2│3-4│3-4│4-5│6-7 │7-8│7-8│
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Abilitare manuală │1 │1 │1 │1 │1 │- │- │- │- │- │- │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Activităţi practice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi de │- │- │- │- │- │2 │2 │3 │5 │6 │6 │
│preprofesionalizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Tehnologii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informatice asistive │- │- │- │- │- │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│şi de acces* │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1 │0-1│0-1│
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│VII. Consiliere şi │1-2│1-2│1-2│1-2│1-2│1-2│1-2│1-2│1-2 │1-2│1-2│
│orientare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Consiliere şi │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│dezvoltare personală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1 │0-1│0-1│
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Total ore trunchi │16 │17 │17 │17 │17 │20 │20 │21 │23 │24 │24 │
│comun │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Curriculum la decizia│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│1-2│1-2│1-2│1-2 │1-2│1-2│
│şcolii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Număr minim ore pe │18 │19 │19 │19 │19 │21 │21 │22 │24 │25 │25 │
│săptămână │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Număr maxim ore pe │19 │20 │20 │20 │20 │22 │22 │23 │25 │26 │26 │
│săptămână │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴ ────┴───┴───┤
│VIII. Terapie │număr de ore stabilit de profesorul educator│
│educaţională complexă│pentru fiecare elev/clasă, în norma de 20 de│
│şi integrată** │ore a acestuia │
├─────────────────────┼───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬ ────┬───┬───┤
│IX. Terapii specifice│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi de compensare │11 │11 │11 │11 │11 │11 │11 │11 │11 │11 │11 │
│(individuale/ de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│grup)*** │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Terapii şi programe │8 │8 │8 │8 │8 │8 │8 │8 │8 │8 │8 │
│de intervenţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Kinetoterapie**** │2 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Evaluare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│consiliere │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│psihopedagogică, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│psihodiagnoză │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴ ────┴───┴───┘
NOTĂ:
Prezentul plan-cadru se aplică în toate unităţile de învăţământ special care organizează învăţământ primar şi gimnazial, pentru dizabilităţi intelectuale severe, grave, asociate, în limbile minorităţilor naţionale.
* Disciplina Tehnologii informatice asistive şi de acces presupune utilizarea unor programe informatice specifice, în scopul accesibilizării informaţiilor, utilizării operaţionale a acestora în diverse contexte şi adaptării comunicării receptive şi expresive.
** Terapia educaţională complexă şi integrată are alocată o normă de profesor educator/clasă şi cuprinde activităţi de: Formare a autonomiei personale, Socializare, Stimulare cognitivă, Terapie ocupaţională şi Ludoterapie. Aceste activităţi, realizate de profesorul-educator, sprijină şi completează programul de predare-învăţare-evaluare realizat de profesorul de psihopedagogie specială. Numărul orelor de terapie se stabileşte în mod personalizat pentru fiecare elev, în funcţie de particularităţile sale de vârstă şi de dezvoltare individuală.
*** Orele de la Terapiile specifice şi de compensare sunt alocate pe clasă/pe săptămână. Activităţile din categoria Terapii şi programe de intervenţie se stabilesc în funcţie de tipul de dizabilitate şi de nivelul de severitate. Acestea se realizează prin planuri de intervenţie personalizată de către profesorul psihopedagog şi pot include: stimulare multisenzorială, educaţie psihomotrică, structurarea şi dezvoltarea limbajului, tehnici alternative de comunicare, educaţie ritmică, stimulare cognitivă, tehnici de modelare comportamentală etc.
Activităţile din cadrul Terapiilor specifice şi de compensare se desfăşoară în şedinţe de aproximativ 15-45 de minute, individual sau cu grupuri de 2-3 elevi, în cabinete specializate sau în clasa în care este înscris elevul, în parteneriat cu profesorul de psihopedagogie specială sau cu profesorul educator.
**** Activităţile din categoria Kinetoterapie se vor realiza individual sau în grup, cu o durată de minimum 15 minute - maximum 45 de minute în funcţie de particularităţile de vârstă, de dezvoltarea individuală şi specificul grupului.
La clasele în care dizabilităţile intelectuale severe, grave sunt asociate cu deficienţe locomotorii se vor norma câte 4 ore de Kinetoterapie pe clasă, cu alocarea în numărul total de ore pe aria curriculară, astfel:
┌────────────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┐
│IX. Terapii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│specifice şi de │11│11│11│11│11│11│11│11│11│11│11│
│compensare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Terapii şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│programe de │6 │6 │6 │6 │6 │6 │6 │6 │6 │6 │6 │
│intervenţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Kinetoterapie │4 │4 │4 │4 │4 │4 │4 │4 │4 │4 │4 │
├────────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Evaluare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│consiliere │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│psihopedagogică,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│psihodiagnoză │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┘
ANEXA 11
PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT pentru învăţământul special primar şi gimnazial, dizabilităţi intelectuale grave, severe şi/sau asociate, pedagogie curativă (alternativă educaţională)
┌─────────────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬──── ─┬────┬────┬────┬────┬───┬───┐
│Aria curriculară/ │P │I │II │III │IV │V │VI │VII │VIII│IX │X │
│disciplina │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│I. Limbă şi comunicare │4-6 │5-8 │5-8 │5-8 │5-8 │3-6 │3-6 │3-5 │3-5 │3-5│3-5│
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Abilităţi de comunicare │3-4 │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │1-2 │1-2 │- │- │- │- │
│şi limbaj │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Citire-scriere-comunicare│- │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │3-4 │3-4 │3-4│3-4│
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Desenul formelor │1 │1 │1 │1 │1 │- │- │- │- │- │- │
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1│0-1│
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│II. Matematică şi ştiinţe│3-4 │3-4 │3-4 │4-7 │3-6 │3-6 │3-7 │4-8 │4-8 │5-9│5-9│
│ale naturii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Educaţie senzorială şi │2 │2 │2 │2 │1 │- │- │- │- │- │- │
│psihomotorie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Elemente de matematică şi│1 │- │- │- │- │- │- │- │- │- │- │
│explorarea mediului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Elemente de matematică │- │1 │1 │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │2-3│2-3│
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Cunoştinţe despre om şi │- │- │- │0-1 │0-1 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2│1-2│
│mediu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Elemente de fizică/chimie│- │- │- │- │- │- │0-1 │1-2 │1-2 │2-3│2-3│
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1│0-1│
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│III. Om şi societate │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │3-4 │3-5 │4-5 │4-5 │4-5 │4-6│4-6│
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Abilităţi socioemoţionale│1 │1 │1 │1 │1 │- │- │- │- │- │- │
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Educaţie socială │- │- │- │- │- │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Cunoştinţe despre istorie│- │- │- │- │1 │1-2 │2 │2 │2 │2-3│2-3│
│/geografie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Religie │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1│0-1│
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│IV. Educaţie fizică, │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │2-3│2-3│
│sport şi sănătate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Educaţie fizică şi │2 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │
│activităţi sportive │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1│0-1│
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│V. Arte │2-4 │2-4 │2-4 │2-4 │2-4 │2-4 │2-4 │2-4 │2-4 │2-4│2-4│
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Educaţie plastică │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Muzică şi mişcare │1 │1 │1 │- │- │- │- │- │- │- │- │
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Educaţie muzicală │- │- │- │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Euritmia │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1│0-1│
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1│0-1│
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│VI. Tehnologii │1-2 │1-2 │1-2 │1-3 │1-3 │4-6 │4-6 │5-7 │6-8 │6-8│6-8│
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Abilitare manuală │1 │1 │1 │1-2 │1-2 │- │- │- │- │- │- │
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Activităţi de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│preprofesionalizare şi │- │- │- │- │- │3-4 │3-4 │4-5 │5-6 │5-6│5-6│
│meşteşuguri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Tehnologii informatice │- │- │- │- │- │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│asistive şi de acces │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1│0-1│
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│VII. Consiliere şi │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2│1-2│
│orientare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Consiliere şi dezvoltare │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│personală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Opţionale │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1│0-1│
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Total ore trunchi comun │15 │16 │16 │17 │17 │18 │19 │21 │22 │23 │23 │
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Curriculum la decizia │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2│1-2│
│şcolii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Număr minim de ore pe │16 │17 │17 │18 │18 │19 │20 │22 │23 │24 │24 │
│săptămână │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Număr maxim de ore pe │17 │18 │18 │19 │19 │20 │21 │23 │24 │25 │25 │
│săptămână │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────┴─────┴─────┴─────┴──── ─┴────┴────┴────┴────┴───┴───┤
│VIII. Terapie │număr de ore stabilit de profesorul educator pentru │
│educaţională complexă şi │fiecare elev/clasă, în norma de 20 de ore a acestuia │
│integrată * │ │
├─────────────────────────┼─────┬─────┬─────┬─────┬──── ─┬────┬────┬────┬────┬───┬───┤
│IX. Terapii specifice şi │21-23│18-21│18-21│12-15│12-15│9-12│9-12│9-12│9-12│6-9│ 6-9│
│de compensare ** │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Evaluare şi consiliere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│psihopedagogică, │2 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │
│psihodiagnoză │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Kinetoterapie, elemente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de gimnastică Bothmer, │4 │3-4 │3-4 │2-3 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │0-1 │0-1│2 │
│fricţionări ritmice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│Terapii şi programe de │15-17│13-15│13-15│8-10 │8-10 │6-8 │6-8 │6-8 │6-8 │6-8│4-6│
│intervenţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│1.a.** Terapia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tulburărilor de limbaj │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.b.** Educaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│perceptiv-vizuală, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│orientare, mobilitate, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tehnici alternative de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunicare │14-15│12-13│12-13│7-8 │7-8 │6-7 │6-7 │6-7 │6-7 │4-5│4-5│
├─────────────────────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.c.** Educaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│perceptiv-auditivă, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│labiolectură, tehnica │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│vorbirii - audiologie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│educaţională, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│kirofonetică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──── ─┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│2. Terapii artistice: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│euritmie curativă, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pictură, muzică, dinamica│1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1│0-1│
│formelor prin desen, artă│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│dramatică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴──── ─┴────┴────┴────┴────┴───┴───┘
NOTĂ:
Prezentul plan-cadru se aplică în toate unităţile de învăţământ special care organizează învăţământ primar şi gimnazial, pentru dizabilităţi intelectuale severe, grave, asociate în alternativa educaţională Pedagogie curativă.
În alternativa educaţională de Pedagogie curativă este luat mereu în considerare faptul că un cadru didactic va reuni în predare disciplinele de învăţământ, astfel încât copilul/elevul să nu considere lumea ca fiind scindată în diverse domenii ale cunoaşterii, ci să o resimtă ca pe un context unitar, întreg, ordonat.
1. Predarea disciplinelor de bază se face modular, în etape de 2-4 săptămâni, organizate într-un curs de bază de 90 de minute, plasat la începutul activităţii zilnice. Disciplinele cuprinse în ariile curriculare: Arte, Tehnologii, Educaţie fizică, sport şi sănătate sunt realizate după cursul de bază, nefiind predate modular.
2. Activităţile de predare-învăţare din ariile curriculare I-VII se constituie în catedre de educaţie specială pe clase, nu pe discipline de învăţământ, fiind realizate de profesorul de psihopedagogie specială. Astfel, o catedră de educaţie specială cuprinde disciplinele prevăzute la clasa respectivă, fără a depăşi norma didactică stabilită conform legislaţiei în vigoare. Aceste catedre pot fi ocupate conform legislaţiei în vigoare.
3. Cadrele didactice care predau la clasele din alternativa educaţională Pedagogie curativă necesită obligatoriu aviz de funcţionare eliberat de Federaţia de Pedagogie Curativă din România, care atestă parcurgerea modulului de formare în specificul alternativei.
4. Efectivele de elevi din grupe/clase, precum şi normarea posturilor se fac în conformitate cu legislaţia în vigoare.
5. Disciplinele opţionale se stabilesc de către conducerea Centrului de Pedagogie Curativă cu personalitate juridică sau de către Comisia de profesori avizaţi de Federaţia de Pedagogie Curativă - în cazul claselor/grupelor de pedagogie curativă integrate în alte unităţi de învăţământ, la recomandarea profesorului diriginte, în funcţie de tipul, de gradul şi de asocierea deficienţelor elevilor, luând în considerare şi opţiunile părinţilor acestora.
6. Disciplina Tehnologii informatice asistive şi de acces presupune desfăşurarea de activităţi care vizează utilizarea unor programe informatice specifice, în scopul accesibilizării informaţiilor, utilizării operaţionale a acestora în diverse contexte şi adaptării comunicării receptive şi expresive.
7. Elevii care nu pot desfăşura activitatea specifică unei ore de educaţie fizică şi activităţi sportive vor desfăşura, în timpul alocat acesteia, activităţi de kinetoterapie.
8. Activităţile de euritmie se desfăşoară de către profesorul de euritmie, cu întreaga grupă de elevi sau individual.
9. Disciplinele marcate cu ** din cadrul ariei curriculare Terapii specifice şi de compensare se realizează de către profesorul psihopedagog (care este absolvent al unei instituţii de învăţământ superior, cu specializarea: psihopedagogie specială, pedagogie, psihologie sau pedagogie socială, în conformitate cu legislaţia în vigoare).
10. Activităţile de compensare se concretizează prin programe de intervenţie diferenţiate şi individualizate, specifice particularităţilor fiecărui elev.
11. Activităţile din cadrul ariilor curriculare I-VII se realizează, de regulă, dimineaţa, iar activităţile din cadrul ariilor curriculare VIII şi IX se realizează, de regulă, după-amiaza.
12. Comisia internă de evaluare continuă poate hotărî ca unii elevi să desfăşoare anumite activităţi specifice de recuperare şi compensare, în funcţie de gradul şi de tipul deficienţei.
13. Repartizarea elevilor, precum şi numărul de ore de terapii alocat fiecărui elev se realizează în funcţie de particularităţile de dezvoltare ale acestora. Comisia internă de evaluare continuă realizează o evaluare complexă (fizică, psihologică, intelectuală şi socială), urmând ca profesorul psihopedagog să îşi organizeze activităţile şi modalităţile de realizare a acestora. Activităţile de terapie se desfăşoară în cabinete special amenajate, individual sau cu un grup de 2-3 elevi.
14. Activităţile de Evaluare şi consiliere psihopedagogică, psihodiagnoză se realizează individual, cu fiecare elev care participă la procesul de reabilitare şi de compensare prin programe de intervenţie personalizată realizate după specificul alternativei de pedagogie curativă (tehnici terapeutice umaniste, existenţiale, de psihoterapie pozitivă).
15. La clasele în care dizabilităţile intelectuale severe, grave sunt asociate cu deficienţe locomotorii se vor norma câte 4 ore de Kinetoterapie pe clasă, cu încadrarea în numărul total de ore pe aria curriculară.
16. Activităţile din aria curriculară Terapie educaţională complexă şi integrată, marcată cu *, se normează astfel: un post de învăţător-educator sau de profesor-educator cu norma de 20 de ore pentru fiecare clasă. Activităţile propuse sunt realizate de către învăţătorul-educator sau de către profesorul-educator cu toţi elevii din clasă, în completarea programului de predare-învăţare-evaluare.
17. Centrul de Pedagogie Curativă poate decide ca unele activităţi ale profesorului de psihopedagogie specială să se desfăşoare în parteneriat cu profesorul psihopedagog de la clasă (în cadrul ariilor curriculare Om şi societate, Arte, Tehnologii, Educaţie fizică, sport şi sănătate), cu condiţia respectării programului zilnic de reabilitare, compensare, integrare a elevului.
Curriculumul propus oferă posibilitatea cadrului didactic să respecte ritmurile elevilor cu dizabilităţi intelectuale severe, profunde şi/sau asociate şi să aleagă activităţile accesibile în funcţie de potenţialul acestora. Astfel, unele competenţe specifice nu se pot realiza la anumite nivele de dezvoltare propuse în curriculum, dând posibilitatea de a fi reluate la un alt nivel sau la o altă disciplină.
Nivelele de dezvoltare propuse sunt constituite pe baza ciclurilor curriculare, care grupează mai mulţi ani de studiu, uneori chiar cicluri şcolare diferite, care au în comun realizarea unor finalităţi educaţionale corelate cu dezvoltarea elevilor. Ele se suprapun pe structura sistemului de învăţământ, având ca finalitate focalizarea obiectivului major al fiecărei etape şcolare, determinând reglări ale sistemului prin modificări curriculare ale procesului. Astfel:
• Nivelul IV de dezvoltare cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I şi II, vizând nivelul de introducere, iniţiere şi familiarizare cu sistemul educaţional formal. Este importantă această perioadă pentru că elevul este învăţat să se joace, să citească, să scrie, să vorbească, să se ocupe de propria ţinută, să se comporte, să relaţioneze cu ceilalţi şi să se integreze în mediul din care face parte.
• Nivelul V de dezvoltare cuprinde clasele III-VI, vizând nivelul de formare şi învăţare.
• Nivelul VI de dezvoltare cuprinde clasele VII-X, vizând nivelul de finalizare, consolidare a învăţării, declanşarea elementelor de pregătire vocaţională şi a deprinderilor pentru viaţa independentă.
Prezentele precizări sunt parte integrantă a planului-cadru de învăţământ, sunt valabile pentru clasele din învăţământul special care şcolarizează elevi cu dizabilităţi intelectuale severe, profunde şi/sau asociate în alternativa educaţională Pedagogie curativă.
ANEXA 12
PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT pentru învăţământul special primar şi gimnazial, dizabilităţi senzoriale multiple/surdocecitate
┌─────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬ ────┬───┬───┐
│Aria curriculară/ │P │I │II │III│IV │V │VI │VII│VIII│IX │X │
│Disciplină/Terapii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│I. Limbă şi │4-7│4-7│4-7│4-7│4-7│5-8│5-8│5-8│6-9 │6-9│6-9│
│comunicare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Abilităţi de │4-5│4-5│4-5│4-5│4-5│5-6│5-6│5-6│6-7 │6-7│6-7│
│comunicare şi limbaj │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Limbaj mimico-gestual│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1 │0-1│0-1│
│/Limbaj Braille │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1 │0-1│0-1│
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│II. Matematică şi │2-3│3-4│3-4│3-5│3-5│4-6│4-6│4-6│4-5 │4-5│4-5│
│ştiinţe ale naturii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Educaţie senzorială │2 │2 │2 │2 │2 │1 │1 │0-1│- │- │- │
│şi psihomotorie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Elemente de │- │1 │1 │1 │1 │1-2│1-2│2 │2 │2 │2 │
│matematică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Cunoaşterea şi igiena│- │- │- │0-1│0-1│1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│corpului uman │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Explorarea mediului │- │- │- │- │- │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│înconjurător │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1 │0-1│0-1│
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│III. Om şi societate │2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3 │2-3│2-3│
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Abilităţi │1 │1 │1 │1 │1 │- │- │- │- │- │- │
│socioemoţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Educaţie socială │- │- │- │- │- │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Religie │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1 │0-1│0-1│
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│IV. Educaţie fizică, │2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3 │2-3│2-3│
│sport şi sănătate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Educaţie fizică şi │1 │1 │1 │1 │1 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │
│activităţi sportive │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Joc şi mişcare │1 │1 │1 │1 │1 │- │- │- │- │- │- │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1 │0-1│0-1│
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│V. Arte │2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3 │2-3│2-3│
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Educaţie plastică │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Muzică, ritm şi │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│mişcare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1 │0-1│0-1│
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│VI. Tehnologii │1-2│1-2│1-2│1-2│1-2│3-4│3-4│4-5│6-7 │7-8│7-8│
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Abilitare manuală │1 │1 │1 │1 │1 │- │- │- │- │- │- │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Activităţi practice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi de │- │- │- │- │- │2 │2 │3 │5 │6 │6 │
│preprofesionalizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Tehnologii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informatice asistive │- │- │- │- │- │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│şi de acces* │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1 │0-1│0-1│
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│VII. Consiliere şi │1-2│1-2│1-2│1-2│1-2│1-2│1-2│1-2│1-2 │1-2│1-2│
│orientare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Consiliere şi │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│dezvoltare personală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1 │0-1│0-1│
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Total ore trunchi │14 │15 │15 │15 │15 │19 │19 │20 │23 │24 │24 │
│comun │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Curriculum la decizia│2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│1-2│1-2│1-2│1-2 │1-2│1-2│
│şcolii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Număr minim de ore pe│16 │17 │17 │17 │17 │20 │20 │21 │24 │25 │25 │
│săptămână │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Număr maxim de ore pe│17 │18 │18 │18 │18 │21 │21 │22 │25 │26 │26 │
│săptămână │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴ ────┴───┴───┤
│VIII. Terapie │număr de ore stabilit de profesorul educator│
│educaţională complexă│pentru fiecare elev/clasă, în norma de 20 de│
│şi integrată** │ore a acestuia │
├─────────────────────┼───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬ ────┬───┬───┤
│IX. Terapii specifice│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi de compensare │13 │13 │13 │12 │12 │11 │11 │11 │10 │10 │10 │
│(individuale/ de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│grup) *** │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Terapii şi programe │10 │10 │10 │9 │9 │8 │8 │8 │7 │7 │7 │
│de intervenţie**** │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Kinetoterapie │2 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │
├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼ ────┼───┼───┤
│Evaluare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│consiliere │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│psihopedagogică, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│psihodiagnoză │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴ ────┴───┴───┘
NOTĂ:
Prezentul plan-cadru se aplică în toate unităţile de învăţământ special care organizează învăţământ primar şi gimnazial, pentru dizabilităţi senzoriale multiple/surdocecitate.
* Disciplina Tehnologii informatice asistive şi de acces presupune utilizarea unor programe informatice specifice, în scopul accesibilizării informaţiilor, utilizării operaţionale a acestora în diverse contexte şi adaptării comunicării receptive şi expresive.
** Terapia educaţională complexă şi integrată are alocată o normă de profesor educator/clasă şi cuprinde activităţi de: Formare a autonomiei personale, Socializare, Stimulare cognitivă, Terapie ocupaţională şi Ludoterapie. Aceste activităţi, realizate de profesorul-educator, sprijină şi completează programul de predare-învăţare-evaluare realizat de profesorul de psihopedagogie specială. Numărul orelor de terapie se stabileşte în mod personalizat pentru fiecare elev, în funcţie de particularităţile sale de vârstă şi de dezvoltare individuală.
*** Orele de la Terapiile specifice şi de compensare sunt alocate pe clasă/pe săptămână şi se realizează de către profesorul psihopedagog şi profesorul kinetoterapeut.
Activităţile din cadrul Terapiilor specifice şi de compensare se desfăşoară în şedinţe de aproximativ 15-45 de minute, individual sau cu grupuri de 2-3 elevi, în funcţie de particularităţile de vârstă, de dezvoltarea individuală şi de specificul grupului.
**** Activităţile din categoria Terapii şi programe de intervenţie se stabilesc în funcţie de tipul de dizabilitate şi nivelul de severitate. Acestea se realizează prin planuri de intervenţie personalizată de către profesorul psihopedagog, în funcţie de particularităţile de vârstă, de dezvoltarea individuală şi de specificul grupului. Pot fi: stimulare multisenzorială, educaţie psihomotrică, educaţie perceptiv-vizuală, orientare spaţială şi mobilitate, antrenament auditiv, antrenament verbal, abilitare-reabilitare auditiv-verbală, terapia tulburărilor de limbaj, dezvoltarea sensibilităţii tactil-kinestezice, formarea reprezentărilor tactil-kinestezice, structurarea şi dezvoltarea limbajului, limbaj mimico-gestual, labiolectură, tehnici alternative de comunicare, educaţie ritmică, educaţie pre-Braille, tehnici de modelare comportamentală etc.
ANEXA 13
PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT pentru învăţământul special primar şi gimnazial, dizabilităţi auditive
┌───────────────────┬───┬───┬───┬────┬────┬────┬────┬── ──┬────┐
│Aria curriculară/ │P │I │II │III │IV │V │VI │VII │VIII│
│Disciplină/Terapii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│I. Limbă şi │5-7│5-8│5-8│6-10│6-10│7-10│7-10│8-11│8-11│
│comunicare* │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Abilităţi de │4-5│- │- │- │- │- │- │- │- │
│comunicare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Citire - scriere - │- │4-5│4-5│4-5 │4-5 │- │- │- │- │
│comunicare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Limba şi literatura│- │- │- │- │- │4-5 │4-5 │5-6 │5-6 │
│română │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Limbaj │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mimico-gestual │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│românesc │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Labiolectură │- │0-1│0-1│0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Limba modernă │- │- │- │1-2 │1-2 │2 │2 │2 │2 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│II. Matematică şi │4-5│4-5│4-5│5-6 │5-6 │5-7 │6-9 │7-11│7-11│
│ştiinţele naturii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Matematică şi │4 │4 │4 │- │- │- │- │- │- │
│explorarea mediului│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Matematică │- │- │- │4 │4 │4 │4 │4 │4 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Ştiinţe ale naturii│- │- │- │1 │1 │- │- │- │- │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Fizică │- │- │- │- │- │- │1-2 │1-2 │1-2 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Chimie │- │- │- │- │- │- │- │1-2 │1-2 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Biologie │- │- │- │- │- │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│III. Om şi │2-3│2-3│2-3│2-3 │4-7 │4-7 │4-7 │4-7 │4-7 │
│societate** │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Abilităţi │1 │1 │1 │1 │1 │- │- │- │- │
│socio-emoţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Educaţie socială │- │- │- │- │- │1 │1 │1 │1 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Istorie │- │- │- │- │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Geografie │- │- │- │- │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Religie │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│IV. Educaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fizică, sport şi │2-3│2-3│2-3│2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │
│sănătate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Educaţie fizică şi │1 │1 │1 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │
│activităţi sportive│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Joc şi mişcare │1 │1 │1 │- │- │- │- │- │- │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│V. Arte │2-3│2-3│2-3│2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Educaţie plastică │1 │1 │1 │1 │1 │2 │2 │2 │2 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Muzică, ritm şi │1 │1 │1 │1 │1 │- │- │- │- │
│mişcare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│VI. Tehnologii │1-3│1-3│1-3│1-3 │1-3 │2-4 │2-4 │2-4 │2-4 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Abilităţi practice │1-2│1-2│1-2│1-2 │1-2 │- │- │- │- │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Informatică şi TIC │- │- │- │- │- │1 │1 │1 │1 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Educaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tehnologică şi │- │- │- │- │- │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │
│aplicaţii practice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│VII. Consiliere şi │1-2│1-2│1-2│1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │
│orientare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Consiliere şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│dezvoltare │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│personală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Număr total de ore │17 │17 │17 │19 │21 │23 │24 │26 │26 │
│trunchi comun*** │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Curriculum la │1-2│1-2│1-2│1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │
│decizia şcolii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Număr minim de ore │18 │18 │18 │20 │22 │24 │25 │27 │27 │
│pe săptămână │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Număr maxim de ore │19 │19 │19 │21 │23 │25 │26 │28 │28 │
│pe săptămână │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴── ──┴────┤
│VIII. Terapie │număr de ore stabilit de profesorul │
│educaţională │educator pentru fiecare elev/clasă, în │
│complexă şi │norma de 20 de ore a acestuia │
│integrată**** │ │
├───────────────────┼───┬───┬───┬────┬────┬────┬────┬── ──┬────┤
│IX. Terapii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│specifice şi de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│compensare │14 │13 │11 │11 │11 │11 │10 │9 │9 │
│(individuale/de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│grup)***** │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Terapii şi programe│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de intervenţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(educaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│perceptiv-auditivă,│10 │10 │8 │8 │7 │7 │7 │6 │5 │
│formarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│structurarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│limbajului educaţie│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ritmică etc.) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Audiologie │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│educaţională │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Kinetoterapie │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼── ──┼────┤
│Evaluare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│consiliere │2 │1 │1 │1 │2 │2 │1 │1 │2 │
│psihopedagogică, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│psihodiagnoză │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────────────┴───┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴── ──┴────┘
NOTĂ:
Prezentul plan-cadru se aplică în toate unităţile de învăţământ special care organizează învăţământ primar şi gimnazial, pentru dizabilităţi auditive.
* Pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, disciplina Limba şi literatura maternă are alocat un număr de ore egal cu cele pentru disciplina Limba şi literatura română.
** În cadrul disciplinei Educaţie socială vor fi studiate: la clasa a V-a Gândire critică şi drepturile copilului, la clasa a VI-a Educaţie interculturală, la clasa a VII-a Educaţie pentru cetăţenie democratică şi la clasa a VIII-a Educaţie economico-financiară. În învăţământul gimnazial (clasa a VI-a şi clasa a VII-a) cu predare în limbile minorităţilor naţionale, disciplina Istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale are alocată o oră.
*** Disciplinele din prezentul plan-cadru de învăţământ fac parte din catedra de educaţie specială şi sunt realizate de profesorul de psihopedagogie specială, cu excepţia disciplinelor Religie, Educaţie fizică şi activităţi sportive şi Limbă modernă. În ciclul gimnazial, orele fac parte din catedre constituite pe discipline.
**** Terapia educaţională complexă şi integrată are alocată o normă de profesor educator/clasă şi cuprinde activităţi de: Formare a autonomiei personale, Socializare, Stimulare cognitivă, Terapie ocupaţională şi Ludoterapie. Aceste activităţi, realizate de profesorul-educator, sprijină şi completează programul de predare-învăţare-evaluare realizat de profesorul de psihopedagogie specială. Numărul orelor de terapie se stabileşte în mod personalizat pentru fiecare elev, în funcţie de particularităţile sale de vârstă şi de dezvoltare individuală.
***** Orele de la Terapiile specifice şi de compensare sunt alocate pe clasă/pe săptămână şi se realizează de către profesorul psihopedagog şi profesorul kinetoterapeut.
Activităţile din cadrul Terapiilor specifice şi de compensare se desfăşoară în şedinţe de aproximativ 15-45 de minute, individual sau cu grupuri de 2-3 elevi, în funcţie de particularităţile de vârstă, de dezvoltarea individuală şi de specificul grupului de elevi.
Terapiile şi programele de intervenţie se stabilesc în funcţie de tipul de dizabilitate şi nivelul de severitate. Acestea se realizează prin planuri de intervenţie personalizată de către profesorul psihopedagog, în funcţie de particularităţile de vârstă, de dezvoltarea individuală şi de specificul grupului, şi pot include: stimulare multisenzorială, educaţie psihomotrică, antrenament auditiv, antrenament verbal, abilitare-reabilitare auditiv-verbală, structurarea şi dezvoltarea limbajului, ortofonie, limbaj mimico-gestual, labiolectură, tehnici alternative de comunicare, educaţie ritmică, tehnici de modelare comportamentală etc.
ANEXA 14
PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT pentru învăţământul special primar şi gimnazial, dizabilităţi vizuale
┌──────────────────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬─ ────┬─────┐
│Aria curriculară/ │P │I │II │III │IV │V │VI │VII │VIII │
│disciplina │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│I. Limbă şi │8-9│9-10│9-10│9-10│9-10│9-10│9-10│10-11│9-10 │
│comunicare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Limba şi │5 │6 │6 │5 │5 │4 │4 │4 │4 │
│literatura română*│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Limba modernă 1 │1 │1 │1 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Limbă modernă 2 │- │- │- │- │- │2 │2 │2 │2 │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Limbaj Braille │2 │2 │2 │2 │2 │1 │1 │1 │1 │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Elemente de limba │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│latină şi de │- │- │- │- │- │- │- │1 │- │
│cultură romanică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Opţionale │0-1│0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│II. Matematică şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ştiinţe ale │4-5│4-5 │5-6 │5-6 │5-6 │6-7 │9-10│11-12│10-11│
│naturii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Matematică şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│explorarea │3 │3 │4 │- │- │- │- │- │- │
│mediului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Matematică │- │- │- │4 │4 │5 │5 │5 │5 │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Ştiinţe ale │1 │1 │1 │1 │1 │- │- │- │- │
│naturii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Fizică │- │- │- │- │- │- │2 │2 │2 │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Chimie │- │- │- │- │- │- │- │2 │2 │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Biologie │- │- │- │- │- │1 │2 │2 │1 │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Opţionale │0-1│0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│III. Om şi │2-3│2-3 │2-3 │2-3 │4-5 │4-5 │4-5 │4-5 │6-7 │
│societate** │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Abilităţi │1 │1 │1 │- │- │- │- │- │- │
│socioemoţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Educaţie socială │- │- │- │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Istorie │- │- │- │- │1 │1 │1 │1 │2 │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Geografie │- │- │- │- │1 │1 │1 │1 │2 │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Religie │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Opţionale │0-1│0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│IV. Educaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fizică, sport şi │2-3│2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │
│sănătate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Educaţie fizică şi│1 │1 │1 │1 │1 │2 │2 │2 │2 │
│sport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Joc şi mişcare │1 │1 │1 │1 │1 │- │- │- │- │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Opţionale │0-1│0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│V. Arte │3-5│3-5 │3-5 │2-4 │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Arte vizuale şi │1-2│1-2 │1-2 │1-2 │1 │- │- │- │- │
│abilităţi practice│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Educaţie plastică │- │- │- │- │- │1 │1 │1 │1 │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Muzică şi mişcare │2 │2 │2 │1 │1 │- │- │- │- │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Educaţie muzicală │- │- │- │- │- │1 │1 │1 │1 │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Opţionale │0-1│0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│VI. Tehnologii │1-3│1-3 │1-3 │1-3 │1-3 │2-3 │2-3 │2-3 │2-3 │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Abilităţi practice│1-2│1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │- │- │- │- │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Educaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tehnologică şi │- │- │- │- │- │1 │1 │1 │1 │
│aplicaţii practice│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Informatică şi TIC│- │- │- │- │- │1 │1 │1 │1 │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Opţionale │0-1│0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│VII. Consiliere şi│1-2│1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │
│orientare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Consiliere şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│dezvoltare │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│personală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Opţionale │0-1│0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Total ore trunchi │21 │22 │23 │22 │24 │26 │29 │32 │32 │
│comun │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Curriculum la │1-2│1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │
│decizia şcolii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Număr minim de ore│22 │23 │24 │23 │25 │27 │30 │33 │33 │
│pe săptămână │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Număr maxim de ore│23 │24 │25 │24 │26 │28 │31 │34 │34 │
│pe săptămână │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─ ────┴─────┤
│VIII. Terapie │număr de ore stabilit de profesorul educator │
│educaţională │pentru fiecare elev/clasă, în norma de 20 de │
│complexă şi │ore a acestuia │
│integrată**** │ │
├──────────────────┼───┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬─ ────┬─────┤
│IX. Terapii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│specifice şi de │16 │15 │15 │15 │16 │14 │13 │13 │14 │
│compensare***** │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Terapii şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│programe de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│intervenţie****** │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(Educaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│perceptiv-vizuală,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Orientare spaţială│12 │12 │12 │12 │12 │10 │10 │10 │10 │
│şi mobilitate, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Educaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│psihomotrică, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Logopedie/Terapia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tulburărilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│limbaj etc.) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Kinetoterapie │2 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │
├──────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─ ────┼─────┤
│Evaluare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│consiliere │2 │1 │1 │1 │2 │2 │1 │1 │2 │
│psihopedagogică, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│psihodiagnoză │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─ ────┴─────┤
│Un post de profesor preparator (nevăzător) pentru fiecare clasă │
│- 20 de ore/săptămână.*** │
└────────────────────────────────────────────────────── ──────────┘
NOTĂ:
Prezentul plan-cadru se aplică în toate unităţile de învăţământ special care organizează învăţământ primar şi gimnazial, pentru dizabilităţi vizuale.
* Disciplina Limba şi literatura română la clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a se intitulează Comunicare în limba română. Pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, disciplina Limba şi literatura maternă are alocat un număr de ore egal cu cel pentru disciplina Limba şi literatura română.
** În cadrul disciplinei Educaţie socială vor fi studiate: la clasa a V-a Gândire critică şi drepturile copilului, la clasa a VI-a Educaţie interculturală, la clasa a VII-a Educaţie pentru cetăţenie democratică şi la clasa a VIII-a Educaţie economico-financiară. În învăţământul gimnazial (clasa a VI-a şi clasa VII-a) cu predare în limbile minorităţilor naţionale, disciplina Istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale are alocată o oră.
*** Conform prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se alocă un profesor preparator (nevăzător) - un post la fiecare clasă/grup de elevi nevăzători (8-12 elevi), cu norma didactică de 20 de ore/săptămână.
**** Terapia educaţională complexă şi integrată are alocată o normă de profesor educator/clasă şi cuprinde activităţi de: Formare a autonomiei personale, Socializare, Stimulare cognitivă, Terapie ocupaţională şi Ludoterapie. Aceste activităţi, realizate de profesorul-educator, sprijină şi completează programul de predare-învăţare-evaluare realizat de profesorul de psihopedagogie specială. Numărul orelor de terapie se stabileşte în mod personalizat pentru fiecare elev, în funcţie de particularităţile sale de vârstă şi de dezvoltare individuală.
***** Orele din aria curriculară Terapii specifice şi de compensare sunt alocate pe clasă/pe săptămână şi se realizează de către profesorul psihopedagog şi profesorul kinetoterapeut. Activităţile din cadrul ariei curriculare Terapii specifice şi de compensare se desfăşoară în şedinţe de 15-45 de minute, individual sau cu grupuri de 2-3 elevi, în funcţie de particularităţile de vârstă, de dezvoltarea individuală şi de specificul grupului, în cabinete specializate sau în parteneriat cu profesorul de psihopedagogie specială de la clasa în care este înscris elevul.
****** Activităţile din categoria Terapii şi programe de intervenţie se stabilesc în funcţie de tipul de dizabilitate şi nivelul de severitate. Acestea se realizează prin planuri de intervenţie personalizată de către profesorul psihopedagog, în funcţie de particularităţile de vârstă, de dezvoltarea individuală şi de specificul grupului: stimulare multisenzorială, educaţie psihomotrică, educaţie perceptiv-vizuală, orientare spaţială şi mobilitate, dezvoltarea sensibilităţii tactil-kinestezice, dezvoltarea reprezentărilor tactil-kinestezice, dezvoltarea limbajului, terapia tulburărilor de limbaj, educaţie Braille, tehnici de modelare comportamentală etc.
ANEXA 15
PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT pentru învăţământul special primar şi gimnazial, dizabilităţi locomotorii
┌────────────────┬──┬──┬──┬───┬──┬──┬──┬───┬────┐
│Aria curriculară│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│/Disciplină/ │P │I │II│III│IV│V │VI│VII│VIII│
│Terapii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──┴──┴──┴───┴──┴──┴──┴───┴────┤
│I. Limbă şi │ │
│comunicare │ │
├────────────────┤ │
│II. Matematică │ │
│şi ştiinţele │ │
│naturii │ │
├────────────────┤ │
│III. Om şi │Se respectă prevederile │
│societate │planurilor-cadru specifice │
├────────────────┤fiecărui ciclu de învăţământ, │
│IV. Educaţie │primar şi gimnazial, utilizate│
│fizică, sport şi│în învăţământul de masă*. │
│sănătate │ │
├────────────────┤ │
│V. Arte │ │
├────────────────┤ │
│VI. Tehnologii │ │
├────────────────┤ │
│VII. Consiliere │ │
│şi orientare │ │
├────────────────┼──────────────────────────────┤
│VIII. Terapie │număr de ore stabilit de │
│educaţională │profesorul educator pentru │
│complexă şi │fiecare elev/clasă, în norma │
│integrată** │de 20 de ore a acestuia │
├────────────────┼──┬──┬──┬───┬──┬──┬──┬───┬────┤
│IX. Terapii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│specifice şi de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│compensare │16│15│15│15 │16│14│13│13 │14 │
│(individuale/de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│grup)*** │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──┼──┼──┼───┼──┼──┼──┼───┼────┤
│Terapii şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│programe de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│intervenţie**** │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(stimulare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│multisenzorială,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│educaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│psihomotrică, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│structurarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│limbajului, │10│10│10│10 │10│8 │8 │8 │8 │
│terapia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tulburărilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│limbaj, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│stimulare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cognitivă, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tehnici de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│modelare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comportamentală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│etc.) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──┼──┼──┼───┼──┼──┼──┼───┼────┤
│Kinetoterapie │4 │4 │4 │4 │4 │4 │4 │4 │4 │
├────────────────┼──┼──┼──┼───┼──┼──┼──┼───┼────┤
│Evaluare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│consiliere │2 │1 │1 │1 │2 │2 │1 │1 │2 │
│psihopedagogică,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│psihodiagnoză │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────────┴──┴──┴──┴───┴──┴──┴──┴───┴────┘
NOTĂ:
Prezentul plan-cadru se aplică în toate unităţile de învăţământ special care organizează învăţământ primar şi gimnazial, pentru dizabilităţi locomotorii.
* Pentru disciplinele din ariile curriculare I-VII se respectă prevederile planurilor-cadru specifice fiecărui ciclu de învăţământ, primar şi gimnazial, utilizate în învăţământul de masă.
** Terapia educaţională complexă şi integrată are alocată o normă de profesor educator/clasă şi cuprinde activităţi de: Formare a autonomiei personale, Socializare, Stimulare cognitivă, Terapie ocupaţională şi Ludoterapie. Aceste activităţi, realizate de profesorul-educator, sprijină şi completează programul de predare-învăţare-evaluare realizat de profesorul de psihopedagogie specială. Numărul orelor de terapie se stabileşte în mod personalizat pentru fiecare elev, în funcţie de particularităţile sale de vârstă şi de dezvoltare individuală.
*** Orele de la Terapiile specifice şi de compensare sunt alocate pe clasă/pe săptămână. Activităţile din categoria Terapii şi programe de intervenţie se stabilesc în funcţie de tipul de dizabilitate şi nivelul de severitate şi se realizează prin planuri de intervenţie personalizată, de către profesorul psihopedagog.
Activităţile din cadrul Terapiilor specifice şi de compensare se desfăşoară în şedinţe de aproximativ 15-45 de minute, individual sau cu grupuri de 2-3 elevi, în cabinete specializate sau în clasa în care este înscris elevul, în parteneriat cu profesorul de psihopedagogie specială sau cu profesorul educator.
**** Activităţile din categoria Terapii şi programe de intervenţie se stabilesc în funcţie de tipul de dizabilitate şi nivelul de severitate. Acestea se realizează prin planuri de intervenţie personalizată de către profesorul psihopedagog, în funcţie de particularităţile de vârstă, de dezvoltarea individuală şi de specificul grupului: stimulare multisenzorială, educaţie psihomotrică, structurarea şi dezvoltarea limbajului, terapia tulburărilor de limbaj, stimulare cognitivă, tehnici de modelare comportamentală etc.
ANEXA 16
PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT
pentru învăţământul primar şi gimnazial din unităţile şcolare
şi clasele afiliate din centrele de detenţie, centrele educative şi penitenciare
┌───────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬── ──┐
│Aria curriculară/ │P │I │II │III│IV │V │VI │VII│VIII│
│disciplina │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│I. Limbă şi │4-6│4-5│4-5│4-5│4-5│4-6│4-6│4-6│4-6 │
│comunicare* │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│Limba şi literatura│4-5│3 │3 │3 │3 │2 │2 │2 │2 │
│română │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│Limba modernă 1 │ │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│Limba modernă 2 │ │ │ │ │ │1 │1 │1 │1 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-2│0-2│0-2│0-2 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│II. Matematică şi │2-3│4-5│4-5│4-5│4-5│4-6│4-6│4-6│4-6 │
│ştiinţe ale naturii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│Matematică │2 │3 │3 │3 │3 │2 │2 │2 │2 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│Fizică │ │ │ │ │ │1 │1 │1 │1 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│Chimie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│Ştiinţele naturii/ │ │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│Biologie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-2│0-2│0-2│0-2 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│III. Om şi │3-4│3-4│3-4│3-4│4-5│5-7│5-7│5-7│5-7 │
│societate** │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│Educaţie civică/ │2 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │
│Educaţie socială │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│Istorie │ │ │ │ │1 │1 │1 │1 │1 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│Geografie │ │ │ │ │ │1 │1 │1 │1 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│Religie │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-2│0-2│0-2│0-2 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│IV. Educaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fizică, sport şi │2-3│2-3│2-3│2-3│2-3│1-3│1-3│1-3│1-3 │
│sănătate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│Educaţie fizică şi │2 │2 │2 │2 │2 │1 │1 │1 │1 │
│sport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-2│0-2│0-2│0-2 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│V. Arte │2-3│1-2│1-2│1-2│1-2│2-3│2-3│2-3│2-3 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│Educaţie plastică │2 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│Educaţie muzicală │ │ │ │ │ │1 │1 │1 │1 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│VI. Tehnologii │2-3│3-4│3-4│3-4│3-4│4-6│4-6│4-6│4-6 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│Abilităţi practice/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Educaţie │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│tehnologică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│Activităţi de │1 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │2 │
│preprofesionalizare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│Informatică şi TIC │- │- │- │- │- │1 │1 │1 │1 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-2│0-2│0-2│0-2 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│VII. Consiliere şi │1-2│1-2│1-2│1-2│1-2│1-2│1-2│1-2│1-2 │
│orientare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│Consiliere şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│dezvoltare │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│personală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│Opţionale │0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1│0-1 │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│Total ore trunchi │16 │18 │18 │18 │19 │21 │21 │21 │21 │
│comun │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│Curriculum la │3-4│1-2│1-2│1-2│1-2│1-4│1-5│1-6│1-7 │
│decizia şcolii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│Număr minim de ore │19 │19 │19 │19 │20 │22 │22 │22 │22 │
│pe săptămână │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│Număr maxim de ore │20 │20 │20 │20 │21 │25 │26 │27 │28 │
│pe săptămână │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴── ──┤
│VIII. Terapie │Număr de ore stabilit de profesorul │
│educaţională │educator pentru fiecare elev/clasă, │
│complexă şi │în norma de 20 de ore a acestuia │
│integrată │ │
├───────────────────┼───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬── ──┤
│IX. Terapii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│specifice şi de │4 │4 │4 │4 │4 │4 │4 │4 │4 │
│compensare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│Terapii şi programe│3 │3 │3 │3 │3 │3 │3 │3 │3 │
│de intervenţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼── ──┤
│Evaluare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│consiliere │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │1 │
│psihopedagogică, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│psihodiagnoză │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴── ──┘
NOTĂ:
1. La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, disciplina Limba şi literatura română se intitulează Comunicare în limba română. La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a se studiază integrat disciplina Matematică şi explorarea mediului.
2. Rolul activităţilor de preprofesionalizare este acela de a dezvolta abilităţi menite să faciliteze elevilor inserţia socioprofesională. Aceste activităţi se desfăşoară în ateliere protejate sau în parteneriat cu operatori economici şi sunt realizate de personal didactic specializat, în funcţie de nevoile actuale de pe piaţa muncii.
3. Activităţile de Terapie educaţională complexă şi integrată sunt realizate de către învăţătorul/institutorul/profesorul-educator/profesorul de educaţie specială, cu toţi elevii din clasă, în completarea programului de predare-învăţare-evaluare, la propunerea consiliului pentru curriculum/CIEC al şcolii, în funcţie de nevoile specifice individuale şi de grup, şi pot cuprinde următoarele categorii de activităţi: activităţi de stimulare cognitivă; activităţi recreative; activităţi de dezvoltare a autonomiei personale şi sociale; activităţi de terapie ocupaţională desfăşurate în parteneriat cu serviciul educaţie şi asistenţă psihosocială subordonat Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Activităţile desfăşurate în parteneriat vor fi aprobate de către conducerea instituţiei, la propunerea dirigintelui clasei sau la propunerea comisiei pentru curriculum.
4. Activităţile de Terapii specifice şi de compensare sunt predate de profesori psihopedagogi absolvenţi de psihologie, psihopedagogie, psihopedagogie specială, pedagogie etc., conform centralizatorului pentru învăţământ special, şi cuprind ore de Psihoterapie/Terapie ocupaţională şi orientare profesională/Terapie afectiv-atitudinală şi comportamentală. Aceste activităţi se desfăşoară pe grupe de 2-3 elevi în cabinete specializate.
* Pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, disciplina Limba şi literatura maternă are alocat un număr de ore egal cu cele pentru disciplina Limba şi literatura română.
** În învăţământul gimnazial (clasa a VI-a şi clasa a VII-a) cu predare în limbile minorităţilor naţionale, disciplina Istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale are alocată o oră.
sursa: monitoruljuridic.ro
Posts
Rubiconul este un râu situat între Cesena si Rimini, din Italia. Iulius Cezar în fruntea legiunii a 13-a a traversat Rubiconul, deși, deși pe vremea aceea un păcat de moarte, conform legislatiei romane.
Conform acestei legislatii niciun general roman nu avea dreptul sa-l traverseze si avea ca scop sa protejezeRoma de la o dictatura militară impusă prin preluarea puterii de fortele militare.
La 10 ianuarie 49 î.Hr, Cezar trece raul, si se indrepta spre Roma, strigând : „Alea iacta est!” („Zarurile au fost aruncate”), sau „nu mai există cale de întoarcere”, deschizând ostilităţile cu Pompei şi războiul civil care va dura peste patru ani. Surprins de rapiditatea înaintării lui Cezar, Pompei este obligat să se refugieze (martie 49), de la Brundisium în Grecia, unde începe concentrarea de forţe în vederea recuceririi Italiei.
„Textul original al aforismului
Caesarum XII. vitae (Viața celor 12 Cezari) [XXXII] “Cum stătea la îndoială, el văzu un semn. Dintr-odată i-a apărut o figură de statură foarte mare și puternică stând așezată și jucându-se pe o trestie; și după ce se apropiaseră de el nu numai ciobanii ci și mulți dintre soldați, care își abandonaseră posturile, printre ei erau fiind și trâmbițași, apariția îi smulse unuia dintre ei trâmbița, se repezi în râu și cântând o melodie războinică se îndreptă spre malul opus. Atunci Cesar exclamă: „Să urmăm calea pe care ne-o arată zeii și spre care ne împing acțiunile nedrepte ale dușmanilor noștri. Zarul este aruncat.”
Dat fiind faptul că în anul 50 î. Hr. mandatul de proconsul a lui Caesar expirase, Pompei i-a ordonat să se întoarcă la Roma și i-a cerut să-și demobilizeze armata la intrarea în Cetate.
Caesar era conștient că soarta lui va pusă în primejdie dacă se va întoarce fără putere armată la Roma, așadar pe 10 ianuarie 49 î. Hr. trece râul Rubicon și își atacă propria-i patrie, Roma.
Caesar este triumfător și este numit dictator, dorindu-l pe Marc Antoniu ca prim locotenent. În cele din urmă, Caesar a demisionat din postul de dictator după unsprezece zile și a impus să fie ales pentru a doua oară consul.”
“Toate panzele sus” de Radu Tudoran Volumul I rezumat comentariu literar
Capitolul I
Kir Iani, capitan pe vasul Penelopa, acosteaza la vechiul chei de zid din Galati.
Anton Lupan, un inginer, si-a incarcat cufarul intr-o birja, iar el a plecat sa caute un vechi prieten, dar afla ca intre timp acesta a murit, ceea ce la facut pe Anton Lupan sa mearga ganditor pe Calea Domneasca, deschizandu-se in fata lui un maidan intins unde l-a intalnit pe primul om care-l va insoti in calatoriile sale, Ieremie.
Acestia au mers povestind intamplari din viata lor pana cand au ajuns la portul unde era acostata Penelopa.
Anton Lupan a vorbitcu Kir Iani, care le-a ingaduit sa mearga cu corabia pana la Stambul platind 7 icosari.
Mai tarziu Penelopa acosta la Cheiul secund al Sulinei. Anton Lupan a plecat sa cerceteze imprejurimile pana cand a zarit o corabie care i se parea cunoscuta si care s-a dovedit a fi chiar corabia lui unde se poate sa fi murit vechiul sau prieten pe care l-a cautat si la vechiul chei de zid din Galati.
Capitolul II
Anton Lupan a plecat din Valahia, de langa tatal sau de la o varsta foarte frageda pentru a merge la Paris sa invete. Acolo l-a intalnit pe Pierre Vaillant si au devenit foarte buni prieteni.
Intr-o zi, bunicul lui Pierre Vaillant, Mos Leon a plecat la prietenul sau, Mos Gir, iar Pierre Vaillant cu Anton Lupan, manati de curiozitate deoarece niciodata nu au intrat in camera lui Mos Leon, au reusit sa intre in camera, unde au gasit un jurnal si o carte a lui Charles Darwin pe care au inceput sa le citeasca.
Citind, ei au descoperit ca bunicul lui Pierre Vaillant si cu Charles Darwin au cautat odata un pamant nemaicalcat pana atunci picior de om, dar nu aun reusit sa-l cerceteze. Peste ani, s-a desfasurat aceeasi expeditie in acre s-au dus si tatal lui Pierre Vaillant, Arnold Vaillant cu Mos Gir, dar din nefericire nici ei n-au reusit sa cerceteze pamantul, iar toti au murit, cu exceptia unui singur om, care a fost Mos Gir, dar care niciodata nu a vorbit despre asta.
Atunci cei doi tineri, Anton Lupan si Pierre Vaillant s-au hotarat sa-i scrie lui Charles Darwin si sa-i spuna ca vor merge chiar ei in expeditie. Anton Lupan cu Pierre Vaillant au inceput sa stranga bani pentru a cumpara o corabie si pt.a plati un echipaj, iar din aceasta cauza ei s-au dus la Stambul sa lucreze la constructia unui drum de fier, asta pana cand au cumparat o goeleta olandeza pe care au numit-o L’Esperance.
Atunci ei au decis ca Anton Lupan sa ramna la Stambul si sa astepte sa se termine contractul incheiat cu sultan, iar Pierre sa caute un echipaj, dar cand a venit timpul sa plece in expeditia planuita timp de atatia ani, Anton Lupan afla ca prietenul lui ar putea fi mort.
Capitolul III
In continuarea actiunii, Anton Lupan impreuna cu Gherasim, fostul carmaci al corabiei Penelopa, Iermie, Ismail, fostul bucatar al corabiei Penelopa si Haralamb, au inceput a o dezgropa pe L’Esperance pentru a o repara, dar pentru acest lucru, Anton Lupan l-a trimis pe Ieremie la Galati pentru a cumpara materiale, iar cand s-a intors, a adus un baiat de 16 ani pe nume Mihu si cu cainele sau Negrila, pe care Anton Lupan l-a invitat sa ramana cu ei pe vas, iar Mihu a acceptat indata.
Capitolul IV
Cand Ieremie a plecat la Galati, dupa materiale, el a lasat vorba unui plutas, care era pasionat de corabii, pe nume Cristea Busuioc sa-I aduca pini la Galati, dar acest plutas si-a construit o pluta cu care a venit pana la Sulina. Can Cristea Busuioc a vazut corabia lui Anton Lupan, l-a rugat sa-l lase si pe el sa se alature echipajului, iar din acea seara, Cristea Busuioc a devenit membru al echipajului de peL’Esperance. • Capitolul V
In seara cand Cristea Busuioc a intrat in randul marinarilor, Anton Lupan a vorbit echipajului despre traseul pe care o sa-l parcurga. Gherasim si Ismail nu erau foarte incantati deoarece ei stiau ce periculos este traseul, in schimb Ieremia si Mihu erau foarte bucurosi. In acea seara marinarii au ales si un nou nume corabiei care este asemanator cu cel de pana acum. Corabia se numea din acel moment SPERANTA.
Capitolul VI
Intr-o seara cand Mos Ifrim, care era paznicu farului, s-a imbatat si a inceput sa-si dezvaluie taina pe care a tinut-o timp de mai multi ani. Acesta a zis ca el l-a omorat pe fratele lui Gherasim, si ca cel mai bun prieten al lui Anton Lupan, Pierre Vaillant, s-ar putea totusi sa fie in viata. In urmatoarele zile, corabia Speranta a fost finalizata,iar capitanul impreuna cu echipajul sau se pregatesc de a face o incercare de a iesi in larg.
Capitolul VII
Dupa iesirea in larg a Sperantei, aceasta s-a intors inapoi in port pentru a lua mancare si tot ce avea nevoie pentru drum si pentru a-si lua ramas bun de la Haralamb, Capitanul portului si de la toti cei pe care-i cunosteau.
Exact atunci cand Speranta isi ridica ancora, Haralamb l-a vazut pe fostul lui socru de care ii era teama sa nu-l omoare pentru ca a parasit-o pe fiica acestuia, nemaistand pe ganduri, s-a urcat pe corabie. La 15 iulie 1881, Speranta a pornit la drum cu toate panzele sus spre Tarigrad.
Capitolul IX
Ajunsi in Tarigrad, Ismail s-a dus sa-si vada casa, iar ceilalti au plecat sa se plimbe prin acest oras. Dupa mai mult timp, un armean numit Agop din bazar a venit pe bordul Sperantei rugandu-l pe capitan sa-l duca pana la Atena platind o buna suma de bani.
Dupa aceea Anton Lupan s-a dus la un hotel renumit ptentru vizitatorii straini, pentru a citi ziare sa afle ce s-a mai intamplat prin lume, pana ce a vazut un geamantan ce I se parea cunoscut, dar nu i-a dat importanta. Mai tarziu, Anton Lupan il aude pe portar spunand unui client:”Bon voyage Monsieur Vaillant”, iar el auzind aceste cuvinte, si-a dat seama ca bunul lui prieten Pierre traieste si a inceput sa-l caute peste tot, dar fara nici un folos. Atunci Anton Lupan a hotarat sa plece la Atena, dar inainte sa ridice ancora, un calugar l-a rugat pe capitan sa-l duca si pe el pe insula Skyros.
De cum s-a imbarcat calugarul, Speranta a plecat la drum.
Capitolul XI
In timp ce se indreptau spre Skyros, Mihu il banuia pe acel calugar care incepuse sa se poarte ciudat. Cand Mihu a vrut sa citeasca din Biblie, el a observat ca de fapt calugarul citea de fapt “Contele de Monte Cristo”. Dupa ce calugarul a stat o zi intreaga in cabina, Mihu a reusit sa-i cotrobaie prin lucruri, profitand ca a iesit o clipa din cabina, iar acesta a vazut pasaportul lui pe care scria ca, calugarul era de fapt Pierre Vaillant, dar de fapt Anton Lupan a descoperit ca era Spanu’, piratul care l-a omorat pe Pierre.
Cand capitanul Sperantei si restul echipajului s-au apropiat de el ca sa-l doboare, Spanu’ l-a luat pe Mihu drept ostatic, dar Negrila vazand ca stapanul sau e amenintat, l-a rapus pe presupusul calugar. Putin mai tarziu, echipajul a aflat ca Spanu’ a stat toata ziua in cabina pt a le infunda pustile, iar profitand de o clipa de neatentie a carmaciului, acesta le-a stricat busola, indreptandu-i catre o insula parasita unde ii asteptau oamenii lui Spanu’ pt. a le fura averea pe care o avea Agop.
Dupa catva timp, Speranta a ajuns pe insula pustie pe care se aflau oamenii lui Spanu’.
Capitolul XII
Anton Lupan a coborat impreuna cu ceilalti pe insula ca sa-i prinda pe ceilalti pirati. I-au prins pe unii dintre ei si i-au legat impreuna cu Spanu’.
Dupa aceea au plecat iar sa cerceteze insula si au gasit-o pe Penelopa, cu unii marinari,cu capitanul Kir Iani si cu o fata pe nume Adnana pe care un bun prieten al lui Spanu’, Huseim i-a vandut-o acestuia.
Intre timp, Spanu’ i-a spus lui Agop din bazar sa-i dezlege, iar acesta de frica, i-a dezlegat, iar pe Agop si pe Ismail care ramasese de paza, dar care adormise, i-a inchis in hambar, iar dupa aceea piratii au plecat cu Speranta.
Anton Lupan impreuna cu restul echipajului, dupa ce au descoperit ca Speranta nu mai era ancorata, ei s-au urcat la bordul Penelopei pt a ajunge din urma corabia furata de pirati, numai ca acum capitan pe corabia Penelopa este Anton Lupan.
Prinsi din urma pe malul Africii, capitanul Sperantei s-a hotarat sa-i duca pe Spanu’ si pe Huseim la Pireu sa-i dea pe mana judecatorilor, dar acestia doi s-au aruncat in apa sperand sa ajunga la mal, dar ei au sfarsit prin a fi mancati de rechini.
Speranta se roti spre miazanoapte si a plecat la drum.
Capitolul XIV
Dupa ce au ajuns la Pireu, Agop din bazar a plecat fara sa-si mai ia ramas bun de la echipajul Sperantei, iar ceilalti pirati au fost dusi la judecata.
Anton Lupan cu Adnana si cu Negrila au plecat sa vada Acropolele, iar Haralamb cu Mihu si cu Ieremie s-au dus sa cunoasca orasul, dar mai tarziu ei s-au despartit, Ieremie intorcandu-se sa-i tina de urat lui Ismail care era de veghe, iar Gherasim a plecat sa-si vada familia. Mai pe seara, toti se intorsesera in afara de Haralamb cand deodata apare insotit de o grecoaica durduluie, anuntandu-i pe toti ca au de gand sa se insore. Echipajul Sperantei a incercat sa-l convinga pe Haralamb sa ramana cu ei dar n-au reusit.
Atunci Anton Lupan l-a trimis pe Gherasim sa mai caute un om, dar din nefericere, el n-a mai gasit pe nimeni, si astfel Anton Lupan a hotarat ca Adnana sa faca parte din echipaj pana la Marsilia, dar inainte de aceasta lau luat si pe Kir Nicolachi pana la destinatia lor pentru 120 de icosari. Cand se pregateau sa plece, apare Haralamb foarte frumos imbracat si ii spuse capitanului ca atunci cand vor mai ajunge la Pireu sa treaca pe la cafeneaua lor pe care o detinea viitoarea lui sotie.
Cand Gherasim ridica ancora, Haralamb sari pe schela in ultimul moment, si astfel echipajul ramase acelasi ca pana acum, si astfel Speranta a plecat cu toate panzele sus spre Marsilia.
Aici gasiti filmul integral pe episoade.........https://latimp.eu/?s=toate+panzele+sus
Povestea unui om leneş de Ion Creanga
Cica era odata intr-un sat un om grozav de lenes; de lenes ce era, nici imbucatura din gura nu si-o mesteca. Si satul, vazand ca acest om nu se da la munca nici in ruptul capului, hotari sa-l spanzure, pentru a nu mai da pilda de lenevie si altora. Si asa, se aleg vreo doi oameni din sat si se duc la casa lenesului, il umfla pe sus, il pun intr-un car cu boi, ca pe un butuc nesimtitor, si hai cu dansul la locul de spanzuratoare!
Asa era pe vremea aceea. Pe drum se intalnesc ei cu o trasura in care era o cucoana. Cucoana, vazand in carul cel cu boi un om care semana a fi bolnav, intreba cu mila pe cei doi tarani, zicand:
- Oameni buni! Se vede ca omul cel din car e bolnav, sarmanul, si-l duceti la vro doftoroaie undeva, sa se caute.
- Ba nu, cucoana, raspunse unul dintre tarani; sa ierte cinstita fata dumneavoastra, dar aista e un lenes care nu credem sa fi mai avand pereche in lume, si-l ducem la spanzuratoare, ca sa curatim satul de-un trandav.
- Alei! oameni buni, zise cucoana, infiorandu-se; pacat, sarmanul, sa moara ca un caine, fara de lege! Mai bine duceti-l la mosie la mine; iacata curtea pe costisa ceea. Eu am acolo un hambar plin cu posmagi, ia asa, pentru imprejurari grele, Doamne fereste! A manca la posmagi si-a trai si el pe langa casa mea, ca doar stiu ca nu m-a mai pierde Dumnezeu pentr-o bucatica de paine. Da, suntem datori a ne ajuta unii pe altii.
- I-auzi, mai lenesule, ce spune cucoana: ca te-a pune la cotet, intr-un hambar cu posmagi, zise unul dintre sateni. Iaca peste ce noroc ai dat, bata-te intunericul sa te bata, uraciunea oamenilor! Sai degraba din car si multumeste cucoanei ca te-a scapat de la moarte si-ai dat peste belsug, luandu-te sub aripa dumisale. Noi gandeam sa-ti dam sapun si franghie. Iar cucoana, cu bunatatea dumisale, iti da adapost si posmagi; sa tot traiesti, sa nu mai mori! Sa-si puna cineva obrazul pentru unul ca tine si sa te hraneasca ca pe un trantor, mare minune-i si asta! Dar tot de noroc sa se planga cineva Bine-a mai zis cine-a zis ca "Boii ara si caii mananca". Hai, da raspuns cucoanei, ori asa, ori asa, ca n-are vreme de stat la vorba cu noi.
- Dar muieti-s posmagii? zise atunci lenesul, cu jumatate de gura, fara sa se carneasca din loc.
- Ce-a zis? intreba cucoana pe sateni.
- Ce sa zica, milostiva cucoana, raspunde unul. Ia, intreaba, ca muieti-s posmagii?
- Vai de mine si de mine, zise cucoana cu mirare, inca asta n-am auzit! Da' el nu poate sa si-i moaie?
- Auzi, mai lenesule: te prinzi sa moi posmagii singur, ori ba?
- Ba, raspunse lenesul. Trageti mai bine tot inainte! Ce mai atata grija pentru asta pustie de gura!
Atunci unul din sateni zise cucoanei:
- Bunatatea dumnevoastra, milostiva cucoana, dar degeaba mai voiti a strica orzul pe gaste. Vedeti bine ca nu-l ducem noi la spanzuratoare numai asa, de flori de cuc, sa-i luam naravul. Cum chititi? Un sat intreg n-ar fi pus oare mana de la mana ca sa poata face dintr-insul ceva? Dar ai pe cine ajuta? Doar lenea-i imparateasa mare, ce-ti bati capul!
Cucoana atunci, cu toata bunavointa ce avea, se leha- meteste si de binefacere si de tot, zicand:
- Oameni buni, faceti dar cum v-a lumina Dumnezeu! Iar satenii duc pe lenes la locul cuvenit si-i fac felul. Si iaca asa au scapat si lenesul acela de sateni, si satenii aceia de dansul.
Mai pofteasca de-acum si alti lenesi in satul acela, daca le da mana si-i tine cureaua.
S-am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa.
Iudaismul
Iudaismul este religia poporului evreu. Este totodată istoria, cultura, modul lui de viaţă. Este prima religie care a afirmat existenţa unui Dumnezeu unic. Ea se întemeiază pe textele Bibliei ebraice.
Avraam
Istoria vechilor evrei, aşa cum este ea povestită în Biblie, începe când Avraam pleacă din cetatea Ur, aflată în Caldeea, în ţara Canaanului, pe care Dumnezeu făgăduieşte să o dăruiască urmaşilor lui. Avraam se angajează să se supună Dumnezeului unic şi face cu el un legământ, al cărui semn este circumcizia. Credinţa lui Avraam sporeşte prin încercările pe care i le trimite Dumnezeu, cum ar fi cea a jertfei fiului său Isaac. Iacov, fiul lui Isaac primeşte numele de Israel. Din cauza foametei, urmaşii lui Avraam sunt nevoiţi să se refugieze în Egipt, unde rămân în robie timp de patru veacuri.
Moise
Dumnezeu îl alege pe Moise pentru a-i scoate pe vechii evrei din Egipt şi a-i călăuzi prin deşert până în Ţara Făgăduinţei. Pe muntele Sinai, Moise primeşte de la Dumnezeu „Cele Zece Porunci care vor fi săpate pe două table de piatră. Ele sunt purtate în „Chivotul Legii”. Toţi evreii acceptă „Cele Zece Porunci”. Timp de patruzeci de ani ei supravieţuiesc în pustiu graţie protecţiei divine. Împreună cu Iousua, succesorul lui Moise ei pornesc pentru cucerirea Ţării Făgăduinţei.
Regii şi profeţii
La sfârşitul celui de-al doilea mileniu î. Hr. vefchii evrei hotărăsc să-şi numească un rege. Profetul Samuel îl alege iniţial pe Saul, apoi pe David, care face din Ierusalim capitala regatului. Fiul lui David, Solomon, construieşte aici pentru a adăposti Chivotul Legii, un templu care va fi centrul vieţii religioase din Israel. Regatul este apoi împărţit: la nord, Israel; la sud, Iudeea. Atunci a fost vremea profeţilor, adesea simpli păstori sau agricultori, insuflaţi de Dumnezeu, care îndeamnă regii şi poporul să respecte poruncile.
Biblia este baza întergii gândiri iudaice. Ea este alcătuită din 24 de cărţi scrise în ebraică şi repartizate în trei grupe: Tora, Nebiim şi Ketuvim. Tora este o învăţătură, o cale de urmat. Ea cuprinde 5 părţi: Facerea, Ieşirea, Leviticul, Numerii, şi Deuteronomul. Se găsesc aici povestirea despre originile lumii, evenimentele întemeietoare ale Israelului, apoi încercările poporului lui Israel, călăuzit de Moise. Însă Tora este mai mult decât o istorie şi mai mult decât o Lege, cu numeroasele ei învăţături, care au drept central Cele Zece Porunci şi preceptele iubirii de Dumnezeu şi ale iubirii aproapelui. Tora este partea fundamentală a Bibliei. Este citită la sinagogă, în ebraică, în fiecare dimineaţă de sabat şi de sărbătoare, de pe un sul de pergament pe care afost copiată de mână. În Nebiim se disting „profeţii cei vechi” şi „profeţii cei noi”.
„Profeţii cei vechi” povestesc istori Israelului de la cucerirea Canaanului până la distrugerea primului Templu din Ierusalim.
„Profeţii cei noi” dintre care trei mari(Isaia, Ieremia, Ieziechiel)şi 12 mici(Amos, Iona) insistă asupra conţinutului moral al mesajului divin. Cuvintele lor, ca şi cele din întreaga Biblie sunt destinate în primul rând lui Israel însă prin intermediul lui se adresează tuturor oamenilor. Ketuvim
sau „Scrierile” sunt foarte variate: psalmi, proverbe, cronici, cugetări despre problemele vieţii, ale morţii, suferinţei. Întreaga Biblie este numită de asemenea şi „Tora scrisă”
Talmudul
Acest cuvănt înseamnă “învătătură”. Biblia este un mesaj viu, iar înţelepţii au avut şi au în continuare sarcina de a interpreta ce este scris. În Talmud ei au formulat legi precise care permit aplicarea poruncilor Bibliei în orice împrejurare din viaţă. Aceste învăţături, mai întâi orale au fost apoi aşternute în scris. Ele alcătuiesc o adevărată enciclopedie a legii şi gândirii iudaice.
Unitatea lui Dumnezeu
Dumnezeu este unul. Este afirmaţia fundamentală a Bibliei şi iudaismului, proclamată în pasajul din Tora numit Shema Israel. Este totodată profesiunea de credinţă iudaică, recitată la sculare şi la culcare în fiecare zi din viaţă. Dumnezeu I s-a revelat lui Moise sub numele format din patru litere ebraice IHWH care înseamnă ‘Cel ce este, a fost şi va fi”. Dumnezeu este invocat sub numele de ‘Tatăl Nostru’ sau “Împăratul nostru”. El este Creatorul lumii, Dumnezeu cel milostiv şi drept care intervine în istorie.
Legământul şi alegerea
Dumnezeu i-a dăruit lui Israel Tora pentru ca, dându-I ascultare, acesta să devină’ un popor de preoţi şi o seminţie sfântă’. Israel este ales pentru a mărturisi despre dragostea Creatorului pentru toţi oamenii. Legământul este o responsabilitate şi nu un privilegiu.
Mesia şi mesianismul
Pentru evrei, a crede în venirea Mesiei înseamnă a nădăjdui că va veni o zi când pacea, dreptatea şi fraternitatea vor domni peste toate naţiunile. Poporul lui Israel se va aduna atunci pe pământul strămoşilor lui, iar încercările grele vor lua sfârşit. De aceea viaţa trebuie trăită după învăţăturile Torei iar Dumnezeu va ridica pe un om, Mesia, din neamul lui David, pătruns de spiritul înţelepciunii, al iubirii şi fricii de Dumnezeu.
Tenul – oglinda noastra
Pentru a da o sansa tenului sa fie hidratat, luminos si catifelat putem sa renuntam la saloanele de frumustete si la pierdere de vreme inutila,
facandu-ne acasa la noi propriul nostru salon cosmetic.
Pentru a curata tenul folosim un amestec facut din tarate de grau sau malai (pentru tenul gras) pe care-l aplicam in combinatie cu putin iaurt sau lapte batut. Il lasi sa actioneze 15 minute ne clatim cu apa calduta si ne tamponam cu prosoape de hartie. Pielea fiind curata putem prepara o masca dintr-o lingurita de miere, o lingurita de ulei de masline presat la rece si argila. Amestecati toate cele trei componente pana se face o pasta. Se da pe fata evitand ochii. Dupa 20 de minute indepartati masca si aplicati o crema hidratanta.
Pentru o curatare profunda a tenului pe care e bine s-o repetam la doua saptamani putem sa apelam la o metoda clasica folosita si de mamele noastre. Deasupra unui vas cu apa fierbinte in care punem 2-3 pliculete de ceai de musetel, acoperite cu un prosop, stam circa 10 minute pana se deschid toti porii si ne ajuta la indepartarea punctelor negre. Nu trebuie scoase toate punctele sau sa punem prea multa presiune pentru ca ne vom rani tesutul. Dupa ce terminam, dezinfectam zona si aplicam o masca cu miere pentru a calma si hrani tenul.
Aveti grija de voi !!
Inovarea într-o organizație
Motivaţii ale organizaţiei pentru a inova:
ameliorarea calităţii produselor educaţionale;
creşterea cotei de piaţă/ creşterea imaginii pozitive a şcolii;
cucerirea de noi pieţe/ atragerea populaţiei şcolare de calitate din alte zone ale localităţii;
lărgirea gamei de produse/ activităţi;
înlocuirea produselor învechite.
Caracteristici ale inovaţiei în învăţământ:
Inovaţia propune o ameliorare care poate fi măsurată (creşterea nivelului de educaţie al populaţiei, a ratei de participare şcolară, a rezultatelor, performanţelor educaţionale obţinute de elevi la diferite examene, teste naţionale sau/şi internaţionale etc.);
Inovaţia trebuie să fie durabilă (descentralizarea învăţământului);
Inovaţia trebuie să fie o acţiune deliberată, care să contribuie la reuşita şcolară a unui număr cât mai mare de indivizi (prelungirea duratei obligatorii de şcolarizare, care reuşeşte să menţină în sistem şi populaţia şcolară expusă riscului abandonului şcolar, programe educaţionale de incluziune în sistemul de învăţământ a persoanelor cu dizabilităţi, a celor defavorizaţi din punct de vedere socioeconomic şi familial, a adulţilor etc.).
Procesul de schimbare în educaţie porneşte de la conştientizarea necesităţii schimbării şi continuă cu manifestarea dorinţei de schimbare, acumularea cunoştinţelor necesare, formarea noilor competenţe, stabilizarea sistemului şi dezvoltarea durabilă. Astfel, se modifică concepţia de conducere în învăţământ şi apar noi obiective manageriale.
Reforma managerială la nivelul sistemului de învăţământ presupune trei obiective:
democratizarea conducerii instituţiilor educaţionale;
formarea managerială adecvată;
acces şi reuşită şcolară.
La nivelul instituţiilor educaţionale, aplicarea unui nou management urmăreşte:
valorizarea individului, a capacităţilor sale printrun demers didactic formativ;
guvernarea şcolii cu „instrumente” manageriale adecvate noii filozofii: management bazat pe
obiective, pe rezultate, pe competenţe;
crearea unui climat stimulativ, pozitiv, bazat pe comunicare deschisă, transparenţă în actul
decizional şi încurajarea iniţiativelor.
La nivelul procesului managerial, abordarea inovatoare vizează:
aplicarea stilurilor eficiente de conducere;
asigurarea calităţii educaţiei;
implicarea tuturor actorilor din educaţie, dar şi a comunităţii în conducere.
După Béchard (2001), factorii declanşatori și factori inhibatori ai inovaţiei în învăţământ sunt:
1. Factori care acţionează la nivelul mediului:
- schimbare în general – reeditarea conţinuturilor învăţământului universitar într-o societate aflată în proces de transformare tehnologică şi pedagogică emergentă;
- actorii schimbării – organizaţii profesionale, private, publice, civile etc., care urmăresc schimbarea conţinutului învăţământului;
- strategiile schimbării – strategii legislative, de cooperare, colaborare, competiţie.
2. Factori care acţionează la nivelul instituţiei:
- percepţia actorilor schimbării are o dominantă negativă asupra resurselor financiare alocate învăţământului superior şi a necesităţii schimbării programelor de învăţământ;
- formularea strategiilor – analiza puterii şi slăbiciunii instituţiilor de învăţământ în ceea ce priveşte identificarea soluţiilor, ocaziilor, pistelor de atingere a obiectivelor pe care şi le-au propus;
- implementarea – transpunerea practică a soluţiilor, strategiilor identificate.
3. Factorii care acţionează la nivel de departament:
- climatul de muncă – climat de colaborare între cadrele didactice sau de necolaborare;
- rolul şefului de departament – şeful de departament poate iniţia, incita la colaborare, cooperare sau poate avea o atitudine indiferentă;
- activităţile profesorilor – asumarea riscului, tehnici inovative de predare/ învăţare/ evaluare etc.
4. Factori care acţionează la nivel de clasă (profesori şi elevi/ studenţi):
- atitudine favorabilă schimbării sau rezistenţă la schimbare, la nivelul colectivului didactic;
- motivaţie şi satisfacţie în muncă sau dezinteres;
- cultură organizaţională şcolară.
Locuri în care se produce inovaţia în învăţământ
Inovaţia acţionează în învăţământ la nivelul tuturor componentelor sale: structură şi organizare, conţinutul învăţământului, mediul educaţional. Evoluţia inovaţiei, rezultatele la care se ajunge, depind şi de caracteristicile socio-economice ale societăţii şi de particularităţile sistemului de învăţământ.
Inovaţia la nivel de structură şi organizare a învăţământului
Analiza procesului de inovare în învăţământ este direct legată de structura şi organizarea acestuia: învăţământ centralizat sau învăţământ descentralizat. Descentralizarea învăţământului înseamnă, în linii generale, transferul total sau parţial al unor responsabilităţi (finanţare, recrutare, salarizare personal, curriculum etc.) de la nivel central la nivel local, sau chiar la nivel de instituţie de învăţământ.
Primul efect asupra învăţământului, din perspectiva temei pe care o analizăm aici, este acela că, pentru a fi posibil un astfel de transfer, a fost necesară modificarea legislaţiei învăţământului, ceea ce în opinia unora reprezintă, în sine, un mod de inovare (Conger, 1984, idem 2003).
De asemenea, se apreciază că procesul de inovare are mai multe şanse de reuşită într-un sistem descentralizat decât într-unul centralizat şi datorită faptului că descentralizarea permite, prin transferul de responsabilităţi, implicarea directă a unei diversităţi de actori în procesul educaţional (ONG, asociaţii ale părinţilor, reprezentanţi ai mediului economic etc.), schimbarea modului de lucru, participarea directă în procesul decizional etc.
Pentru a fi posibilă inovaţia solicită un număr mare şi divers de actori, pentru că procesul de inovare presupune achiziţionarea de noi cunoştinţe, noi puncte de vedere, perspective diferite asupra aceluiaşi aspect, negociere, conciliere etc. În procesul de inovare actorii „vor fi prezenţi, după caz, în definirea problemei sau situaţiei de ameliorat, în elaborarea noilor cunoştinţe sau noilor elemente, în identificarea de strategii proprii favorizării schimbării dorite” (Bouchard et al, 1997:3 idem 2003).
În momentul în care indivizii trăiesc experienţe diferite faţă de cele cunoscute deja, când aceste experienţe sunt pozitive, spiritul de iniţiativă, creativitatea, gustul pentru reuşită se dezvoltă şi favorizează inovaţia, indiferent de domeniul de activitate. Organizarea învăţământului la distanţă, a învăţământului privat la toate nivelurile, desfăşurarea unor programe educaţionale specifice (adresate populaţiei defavorizate din punct de vedere socio-economic, minorităţilor, persoanelor cu dizabilităţi etc.) au fost posibile odată cu descentralizarea sistemelor de învăţământ.
Inovaţia la nivel de conţinut al învăţământului
Inovaţiile la nivelul conţinutului învăţământului urmează celor de la nivel de structură şi organizare a sistemului, pentru că, fie şi dacă ne referim doar la prelungirea duratei obligatorii de şcolarizare, constatăm că aceasta presupune o nouă ordonare, succesiune a cunoştinţelor, priceperilor, deprinderilor ce trebuie transmise şi formate la elevi.
Inovaţia la nivelul conţinutului învăţământului este însă necesară şi din alte motive: pe de o parte, totalitatea cunoştinţelor, informaţiilor acumulate la nivelul societăţii este imposibil de cuprins şi transmis prin conţinutul învăţământului, oricât de mult s-ar prelungi perioada de şcolarizare, iar pe de altă parte, cunoştinţele, informaţiile au devenit nu doar foarte numeroase, ci chiar, în unele cazuri, perisabile, astfel că între momentul debutului şcolarizării şi finalizarea acesteia ceea ce şi-a însuşit individul poate să nu mai corespundă exigenţelor societăţii şi economiei.
Susţinătorii inovării conţinutului învăţământului au propus o selecţie a cunoştinţelor, informaţiilor ce urmează a fi transmise elevilor, dar mai cu seamă formarea la aceştia a unor deprinderi, priceperi, abilităţi de a învăţa continuu, pe tot parcursul vieţii, pentru a evita mai ales excluderea de pe piaţa forţei de muncă.
Descentralizarea sistemului de învăţământ a permis introducerea disciplinelor opţionale, a curricumului la decizia şcolii, demers prin care oferta educaţională este adaptată nu numai nevoilor individului, ci şi comunităţii.
Preocupările privind inovarea conţinutului învăţământului s-au manifestat încă din anii ’70, odată cu dezvoltarea accelerată a ştiinţei şi tehnologiei şi introducerea TIC în învăţământ. Cinematograful educativ, presa şcolară, învăţământul programat, învăţământul asistat de un ordinator sunt doar câteva dintre aspectele pe care inovatorii sistemului de învăţământ le-au luat în consideraţie în schimbarea conţinutului învăţământului. Astăzi, influenţa internetului asupra conţinutului învăţământului reprezintă preocuparea majoră a oamenilor şcolii şi nu numai.
Tinerii petrec din ce în ce mai mult timp în faţa calculatorului şi a televizorului decât în şcoală, iar acest lucru trebuie utilizat în favoarea educării populaţiei: organizarea unor cursuri/ ore prin intermediul televiziunii, internetului, utilizarea acestuia ca metodă didactică. Inovaţia în învăţământ poate acţiona şi ca mod de rezolvare a unor probleme la care sunt expuşi tinerii de azi: dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei are atât pentru individ cât şi pentru societate în ansamblu avantaje considerabile, însă şi riscuri majore, precum izolarea indivizilor, dezvoltarea unor relaţii de comunicare artificiale. Introducerea TIC în procesul de învăţare poate atenua parţial aceste probleme. Un alt element supus inovării îl reprezintă tipul de competenţe ce urmează a fi formate la indivizi într-o societate în care frontierele în faţa circulaţiei persoanelor, lucrătorilor nu mai există. Într-o societate bazată pe cunoaştere, sistemele de învăţământ au obligaţia de a-şi proteja cetăţenii, oferindu-le pregătirea şcolară şi profesională de care au nevoie.
Pentru ca inovaţiile la nivel de conţinut şi cele de la nivel de structură şi organizare a învăţământului să poată fi transpuse în practică şi să conducă la rezultate durabile este nevoie de susţinere din partea cadrelor didactice. Un aspect adesea subliniat în lucrările pe tema inovaţiei în învăţământ este acela că mai mult decât structura şi organizarea învăţământului sau conţinutul acestuia, ceea ce trebuie inovat sunt mentalităţile cadrelor didactice.
Inovaţii la nivelul mediului educaţional
Mediul educaţional este format cu precădere din personalul didactic şi din elevi/ sudenţi şi este definit prin relaţiile care se stabilesc între cadrele didactice, între acestea şi elevi/ studenţi şi familiile lor etc. Pentru a ajunge la rezultate durabile, orice inovaţie are nevoie de un mediu educaţional favorabil, adică de relaţii de cooperare, colaborare, încredere şi ajutor reciproc între cei care formeazămediul educaţional. Într-un material în care abordează tema inovaţiei la nivelul învăţării limbilor moderne, Michel Boiron (1999: p. 2) afirmă că „inovaţia se construieşte pe o aparentă contradicţie: ea pune în discuţie, deranjează, aduce schimbări, dar, în acelaşi timp, se înscrie în respectul şi voinţa instituţiei în care se produce”. Altfel spus, inovaţia este cea care aduce noutate, iar continuitatea este reprezentată de mediul, cultura organizaţională. Studiile asupra inovaţiei în învăţământ pun accent deosebit pe rolul personalului didactic în procesul de inovaţie, pe caracteristicile, comportamentele pe care trebuie să le aibă acesta împiedică formarea unei culturi şcolare favorabile inovaţiei.
Învăţământul românesc se caracterizează prin forme incipiente ale inovaţiei, dar care, printr-o intervenţie susţinută atât din interiorul sistemului cât şi din afara acestuia, are şanse să devină o constantă a sistemului.
Bibliografie:
BĂLOIU, L.M., Managementul inovaţiei, Ed. Eficient, 1995.
DRUKER, PETER, Inovaţia şi sistemul antreprenorial, Ed. Enciclopedică Bucureşti,1993.
NEAGU GABRIELA, Inovație în învățământ, Revista Calitatea vieții, 2009.
POPESCU MARIA, Managementul inovării, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2016.
Învățătorul nostru (fragment) de Edmondo de Amicis
De azi dimineaţă îmi place şi profesorul nostru de acum. Pe când intram în clasă, unde el se şi afla pe catedră, şcolari de-ai lui, de acum un an, trecând pe la uşa clasei noastre, se opreau puţin, ca să-l salute.
— Bună ziua, domnule profesor!
— Bună ziua, domnule Perboni! Unii chiar intrau, îi strangeau mâna şi fugeau repede.
Se vede că ei îl iubesc şi că s-ar întoarce bucuroși la dânsul. El le răspundea:
— Bună ziua! Strângea mâinile ce i se întindeau, dar nu se uita la nimeni, şi rămânea serios dupa fiecare salutare; dunga de pe frunte i se adâncea şi mai tare; sta întors spre fereastră, uitându-se la acoperişul casei din faţa; în loc de a se bucura de acele saluturi, părea că se simţea mâhnit.
După aceea se uita cu băgare de seamă la fiecare din noi. Se pogorî de pe catedră şi ne dicta plimbându-se printre bănci.
Văzând pe un copil roşu la faţa şi cu chipul plin de bubuliţe, încetă îndată de a mai dicta, se opri, apucă obrazul băiatului cu mâinile, îl privi adanc, îl întreba ce are şi-i pipai fruntea, ca să vadă dacă arde.
În timpul acesta, un baiat, care stătea la spatele lui, se ridică şi începu să se strâmbe la el. El se întoarse fără de veste, baiatul se opri repede şi-şi pleca uşor capul, aşteptandu-şi pedeapsa. Profesorul îi puse o mana pe cap şi îi zise numai atat:
— Să nu mai faci aşa! Apoi se sui iar pe catedra şi începu să dicteze. Când sfârşi de dictat, se uită catva timp la noi fără a vorbi şi apoi ne zise încetinel cu glasul lui cel gros, dar bland:
— Ascultaţi, copii! O să petrecem un an împreună, să ne silim în toate chipurile, ca să-l petrecem bine. Învaţaţi şi fiţi buni! Eu n-am familie! Voi sunteţi familia mea! Acum un an trăia încă biata mea mamă: a murit şi ea. Am rămas singur! Vă am numai pe voi pe lumea aceasta! Nu mai am altă dragoste, alt gând, decât al vostru! Fiţi voi copiii mei! Eu vă iubesc; iubiţi-mă şi voi pe mine! N-aş dori să mă văd silit ca să vă pedepsesc nici macar pe unul din voi. Arătaţi-mi că sunteţi băieţi de inimă. Şcoala noastră să fie o familie; voi să fiţi mângâierea şi fala mea.
Nu vă cer să-mi făgăduiţi acestea prin vorbe; sunt sigur ca în inima voastră fiecare din voi a şi raspuns „da”; de aceea vă şi mulţumesc!
Tocmai atunci intră portarul, ca să sune sfârşitul orei. Ieşiră cu toţii în linişte. Băiatul care se strâmbase la spatele profesorului, se apropie de el şi îi zise cu sfială:
— Iertaţi-mă, domnule profesor! Profesorul îl sărută pe frunte şi-i răspunse:
— Du-te, fătul meu!
Relatia dintre Vitoria Lipan si Gheorghita de Mihail Sadoveanu din romanul Baltagul
Mihail Sadoveanu este unul dintre cei mai recunoscuti scriitori romani ai secolului trecut, opera sa vasta cuprinzand romane cu diverse tematici: istorica (“Fratii Jderi”, “Neamul Soimarestilor”), mitica (“Creanga de aur”) sau scrieri despre natura (“Tara de dincolo de negura”).
Publicat in anul 1930, romanul “Baltagul” este considerat de majoritatea criticilor literare o capodopera a literaturii romane, fiind un roman traditional ce recompune imaginea unei societati arhaice, pastratoare a traditiilor si credintelor aproape milenare ale poporului roman, ale carei legi nescrise sunt puse in lumina prin prezentarea destinului Vitoriei Lipan.
De altfel, de-a lungul timpului, criticii literari au remarcat profunzimea romanului, mai exact generozitatea acestuia in diversitatea interpretarilor; “Baltagul” poate beneficia de o lectura de tip mitic, de o lectura de tip realist sau de o lectura de tipul romanelor politiste.
Romanul este cea mai complexa si mai cuprinzatoare specie a genului epic in proza, de mari dimensiuni, surprinzand conflicte puternice, cu o desfasurare pe mai multe planuri narative.
Titlul romanului este simbolic, intrucat baltagul reprezinta in economia romanului atat arma uciderii lui Nechifor Lipan, cat si arma razbunarii acestuia. Baltagul poate fi catalogat si ca insemn al barbatiei, a maturizarii lui Gheorghita, insa poate fi si un motiv ornamental, asa cum este in Palatul din Knossos, pus in relatie cu labirintul mitic (drumul parcurs de Vitoria Lipan in cautarea sotului ei poate fi asimilat parcurgerii unui labirint).
Tema romanului este centrata pe civilizatia arhaica, bazata pe validitatea traditiilor si credintelor populare care au un rol semnificativ in orientarea vietii locuitorilor lumii respective. Totusi, criticul Nicolae Manolescu considera ca romanul ne propune nu o lume arhaica, ci o societatea de contact, aflata la interferenta arhaicului cu modernul. Vitoria calatoreste printr-o lume in care progresul tehnic se face simtit (telegraful, trenul), ocupatia de pastor a lui Nechifor este dublata de cea de negustor. Insa, lumea moderna apare in roman ca element de contrast, validata fiind doar lumea arhaica.
Vitoria Lipan, sotia pastorului si negustorului Nechifor Lipan, este personajul central al romanului, fiind surprinsa in momentele in care isi astepta sotul sa se intoarca cu oile de la munte. Constienta de faptul ca nereintoarcerea sotului ei pana la inceputul lui decembrie este atipica, Vitoria Lipan incearca sa-si mentina verticalitatea in jurul celorlalti, chiar daca viata ei interioara era puternic afectata de lipsa sotului. Semnele naturii, apelul la cele sfinte si deplasarea la vrajitoarea satului o vor face pe aceasta sa se convinga ca Nechifor nu mai este in viata. Vizionara, Vitoria isi cheama fiul, Gheorghita, acasa, respecta cu mare rigurozitate datinile crestinesti si pregateste o calatorie in cautarea lui Nechifor dupa trecerea iernii, fiind insotita chiar de catre propriul fiu . In ciuda unui traseu labirintic greu de parcurs, Vitoria reuseste sa-si mentina cumpatul si va descoperi trupul lui Nechifor intr-o rapa; dand dovada de o buna cunoastere a psihologiei oamenilor si fiind inteligenta, la praznicul dedicat sotului ei reuseste sa dovedeasca vinovatia lui Ilie Cutui si a lui Calistrat Bogza, ucigasii lui Nechifor. Asadar, Vitoria poate fi incadrata in tipologia muntencei, a sotiei devotate, fiind o gospodina si o mama desavarsita, care constientizeaza importanta valorilor traditionale ale lumii din care face parte si care accepta sa se puna in slujba dreptatii.
Gheorghita este fiul Vitoriei si a lui Nechifor Lipan. Crescut de mic in spiritul pastoral, lipsa lui Nechifor o determina pe Vitoria sa preia initiava initierii lui Gheorghita. Pentru el, calatoria labirintica in cautarea adevarului legat de moartea tatalui sau impreuna cu Vitoria constituie cel mai important proces in vederea maturizarii. Coborat in rapa unde se afla trupul lui Nechifor, Gheorghita face pasul final spre capatarea barbatiei, de acum inainte el luand locul tatalui sau in gospodarie. La nivel simbolic, baltagul comandat de mama sa, pe care il va folosi pentru imobilizarea lui Calistrat Bogza, care incerca sa se sustraga de la acuzele Vitoriei din timpul praznicului, reprezinta nu doar arma razbunarii mortii lui Nechifor, ci si un insemn al barbatiei pe care Gheorghita o capatase acum. De asemenea, Gheorgita poarta numele tatalui sau (rebotezat in timpul copilariei) si care sugereaza continuitate; de altfel, numele are si semnificatia de “purtator de biruinta”, Gheorghita ajutandu-si mama sa desluseasca misterul mortii lui Nechifor Lipan. Drept urmare, Gheorghita poate fi incadrat in tipologia flacaului care se afla in procesul de maturizare.
Relatia dintre cei doi este pusa in evidenta imediat dupa ce Gheorghita revine acasa, la cererea mamei sale. Traseul parcurs de cei doi poate fi asimilat cu cel al parcurgerii unui labirint geografic si spiritual. Respectand datinile si traditiile populare si religioase, Vitoria porneste la drum cu hotararea de a dezlega misterul mortii sotului ei, trupul acestuia fiind gasit intr-o rapa. Scena este dramatica, insa Vitoria nu-si pierde cumpatul si incearca sa indeplineasca datinile religioase, aceasta fiind prima obligatie fata de sufletul celui mort. Ramas in prapastie sa pazeasca trupul cat timp Vitoria chema ajutoare, Gheorghita face pasul cel mai important, si anume pasul maturizarii. Asadar, Gheorghita va fi cel care va prelua rolul tatalui sau in gospodarie. O alta scena plina de semnificatii este cea a parastasului, scena in care Vitoria ii demasca pe criminalii sotului ei, Calistrat Bogza si Ilie Cutui. Scena este demna unui proces de tribunal: Vitoria se transforma pe rand in martor, acuzator si judecator si ii demasca pe cei doi ucigasi fara nicio teama, dovedindu-se un fin psiholog si o femeie apriga: “Gheorghita, mi se pare ca pe baltag e scris sange si acesta-i omul care l-a lovit pe tatal tau.” Vitoria da dovada ca este un adevarat “Sherlock Holmes”, reusind o reconstituire exacta a scenei crimei si cantarindu-si foarte bine argumentele folosite in fata “auditoriului” aflat la praznic, in vreme ce Gheorghita face pasul definitiv in ceea ce priveste procesul sau de maturizare, fiind de acum inainte, alaturi de mama sa, stalpul gospodariei Lipan.
Fiind personaje carora autorul le surprinde cu mare precizie destinul, Vitoria Lipan si Gheorghita vor fi personaje ale caror caracteristici pot fi observate atat prin intermediul caracterizarii directe (realizata de autor sau de alte personaje), cat si prin caracterizarea indirecta (rezultata din fapte, atitudini, ganduri).
Asadar, Vitoria este introdusa prin intermediul unui portret realizat in maniera iconica, respectiv prin surprinderea contrastului dintre caracterul exterior, static si dinamica vietii interioare: “Vitoria, nevasta lui Nichifor Lipan, isi aducea aminte stand singura pe prispa, in lumina de toamna si torcand. Ochii ei caprii, in care parca se rasfrangea lumina castanie a parului, erau dusi departe.” Prin intermediul caracterizarii directe, Gheorghita observa ca mama sa este un bun psiholog: “Mama asta trebuie sa fie farmacatoare; cunoaste gandu omului…”. Prin intermediul limbajului, Vitoria dovedeste inca o data ca este o buna cunoscatoare a comportamentelor oamenilor din jurul ei, in ciuda faptului ca ea este o munteanca fara educatie, marturisindu-i fiului sau “Eu te cetesc pe tine, macar ca nu stiu carte.” In relatia cu Minodora, Vitoria este transanta in ceea ce priveste influentele moderne exercitate asupra fetei sale (“N-ai mai invatat randuiala ? Nu mai stii ce-i curat, ce-i sfant si ce-i bun de cand iti umbla gargauni prin cap si te chiama domnisoara !”). Astfel, nu coc si valt ii trebuie Minodorei, a carei simpatie pentru Ghita C. Topor, perceput drept promotor al modernitati, nu este vazuta sub nicio forma cu ochi buni de Vitoria.
Gheorghita, personaj care va iesi din roman maturizat, este introdus de catre autor ca fiind un “flacau sprancenat (…) intorcea un zambet frumos ca de fata si abia incepea sa-i infiereze”, sugerand ca procesul de maturizare al baiatului Vitoriei inca nu se incheiase. Prin caracterizarea indirecta, rezultata din limbaj, Gheorghita parea temator si neincrezator in succesul calatoriei pe care o va intreprinde alaturi de mama sa (“D-apoi om putea razbi, mamuca ?”). Batalia cu troianul reprezinta pentru tanar primul examen de forta (“Incepand batalia cu troianul, deodata simti in el putere si indarjire si nu se opri pana ce nu-l birui ca pe-o fiinta”). Purtarea instrumentului magic (“Gheorghita purta aninat in lat, in dosul coapsei drepte, baltagul”) sugereaza capatarea barbatiei de cel care nu cu foarte mult timp inainte era temator in ceea ce privea soarta proiectului mamei sale.
Promotoare a modelului civilizational arhaic si doritoare sa dezlege misterul mortii lui Nechifor Lipan, munteanca se pregateste si reuseste sa traverseze un adevarat labirint. Conform criticului Alexandru Paleologu, romanului lui Sadoveanu ii poate fi aplicata o lectura mitica, opera literara fiind construita pe mitul complotului uneltit impotriva lui Osiris. Calatoria Vitoriei poate fi asimilata calatoriei lui Isis in cautarea sotului ei, iar Gheorghita poate fi analizat in analogie cu Horus, rezultat in urma recuperarii a treisprezece din cele paisprezece parti ale corpului lui Osiris.
Relatia dintre doua personaje in nuvela Alexandru Lapusneanul
În literatura română, numeroşi scriitori au abordat nuvela, începând cu secolul XIX. Prima operă aparţinând acestei specii literare este “Alexandru Lăpuşneanul” de Costache Negruzzi, care a rămas o adevărată capodoperă.
Apărută în anul 1840, în primul număr al revistei “Dacia literară”,nuvela “Alexandru Lăpuşneanul” este romantică prin temă (prezentarea unui episod din istoria Moldovei, cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lăpuşneanul), prin construcţia personajelor, prin sursele de inspiraţie utilizate.
Fiind o nuvelă, accentul este pus pe conturarea unor ersonaje complexe. Cele două personaje care se constituie într-un cuplu în acestă nuvelă sunt domnitorul şi soţia sa, doamna Ruxanda, personaje romantice construite pe baza antitezei. Alexandru Lăpuşneanu evoluează liniar şi are un destin tragic; el s-a căsătorit cu fiica lui Petru Rareş, domniţa Ruxanda, pentru a-şi legitima pretenţiile la tron şi pentru a atrage asupra sa ceva din faima bunicului acestuia, neuitatul Ştefan cel Mare.
Domniţei i se face un portret remarcabil, cu amanunte biografice şi trăsături fizice; personajul feminin dă dovadă de blândeţe, bunătate, evlavie, în antiteză cu soţul ei crud, nemilos şi tiran.
Domnitorul intră în acţiune încă din incipit, când se evidenţiază şi motivaţia acestuia de a-şi recăpăta tronul, pierdut prin trădarea boierilor săi, faţă de care se arătase ataşat şi generos în prima domnie.
Personalitatea protagonistului se dezvăluie treptat căci, după ce îşi exprimă voinţa de neclintit, tenacitatea, fermitatea şi energia în realizarea scopului propus, dovedeşte şi o capacitate de disimulare (evidenţiată în scena de la mitropolie, când reuşeşte să-i convingă pe boieri că remuşcările sale sunt sincere şi să vină la curte), o inteligenţă politică desăvârşită prin spiitul vindicativ, un umor macabru când îi promite soţiei sale un “leac de frică”, concretizat ulterior într-o piramidă din capete de boieri. Lăpuşneanul este şi viclean, când îşi propune să se folosească de cei care îl înconjoară pentru a-şi atinge obiectivul.
Doamna Ruxanda are, în structura administrativă şi politică a Moldovei de odinioară, statutul insignifiant pe care orice femeie îl avea în acea epocă în societate. Rugămintea ei nu devine poruncă pentru un soţ precum Alexandru Lăpuşneanul, dar nici nu e respinsă brutal de acesta, promisiunea de a nu mai ucide boierii fiind făcută pentru a caştiga credibilitatea. Totuşi, aceasta e relativ respectată, căci Doamnei supuse şi evlavioase i se promite un “leac de frică”.
Domnitorul e dispreţuitor faţă de soţia sa cand o întreabă ce a determinat-o să îşi “lase fusele” într-o zi oarecare şi o lasă pe aceasta să se umilească profund:”Ruxanda căzu la picioarele lui”. Respectul, încrederea şi admiraţia pe care ea i le poartă soţului reies din apelativele :”bunul meu domn!”, “viteazul meu soţ, măria-ta esti prea puternic” şi din declaraţii “Dumnezeu ştie căt te iubesc!”, la care Lăpuşneanul rămâne complet insensibil, rostind cu aroganţă “muiere nesocotită!” şi fiind pregătit să pună mâna pe jungherul de la brâu. De asemenea, în scena în care “leacul de frică” îi provoacă lesinul domniţei, domnitorul este sarcastic:”Femeia tot femeie, zise Lăpuşneanul zâmbind; în loc să se bucure, ea se sparie”.
Scena finală a nuvelei dă posibilitatea personajului feminin să se afirme: retrasă în cetatea Hotinului să-l îngrijească pe Lăpuşneanul, răpus de o boală teribilă, constată că soţul ei s-a hotărât să se călugărească dacă Dumnezeu îl va salva; dar domnitorul se dovedeşte la fel de cinic şi uită repede promisiunea facută, ameninţând cu moartea pe cei care l-au călugărit.
Doamna Ruxanda, oprită din drumul ei la ieşirea din încăperea unde se afla soţul bolnav de către cei doi boieri fugari, Spancioc şi Stroici, este îndemnată să-şi otrăvească soţul fiindu-i sugerat faptul că viaţa fiului ei, proclamat deja domn, e în primejdie. Aceasta nu are forţa necesară pentru a comite un asemenea păcat capital şi cere sprijin moral de la mitropolitul Teofan, care îi spune că aşa “crud şi cumplit” cum “e omul acesta” ar putea face mult rău şi de acum înainte. În cele din urmă, doamna Ruxanda îi duce apa otrăvită domnitorului, care moare în chinuri groaznice.
Prin urmare, autorul a evidenţiat prin cele două personaje un cuplu romantic: dacă domnitorul e dur, tiranic, crud, ipocrit, impulsiv şi vindicativ, doamna Ruxanda este o fire angelică, suavă, delicată, sensibilă, sinceră, evlavioasă şi supusă. Astfel, cele doua personaje sunt prezentate în antiteză şi formează un cuplu devenit celebru în literatură.