Recent Posts
Posts
CONCURSUL NAŢIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR VACANTE/REZERVATE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR 21 iulie 2021   Probă scrisă LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ ȘI MATEMATICĂ, ELEMENTE DE PEDAGOGIE ȘCOLARĂ, METODICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII ROMÂNE / COMUNICĂRII ÎN LIMBA ROMÂNĂ ȘI METODICA PREDĂRII MATEMATICII / MATEMATICII ȘI EXPLORĂRII MEDIULUI ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR (ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR ÎN LIMBA ROMÂNĂ) Model     Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de patru ore.     SUBIECTUL I                                                                                                                      (30 de puncte)   Limba și literatura română (30 de puncte)   1. Se dă textul: Cine zice Lache zice Mache și viceversa. Cel dintâi s-a născut la Severin tot în ziua și ceasul în care a văzut cel de-al doilea lumina la Dorohoi: pe amândoi i-a tras ața la București, pentru a îmbrățișa cariera de copist.[...] Lache și Mache sunt tineri cu carte; ei știu de toate câte nimic, așa sunt adevărații enciclopediști. Lache este înalt la închipuire, Mache e adânc. Așa dânșii iau parte cu mult succes la toate discuțiile ce se ivesc la cafeneaua lor obișnuită: poezie, viitorul industriei, neajunsurile sistemei constituționale, progresele electricității, microbii [..]. (I. L. Caragiale, Lache și Mache)   Scrieţi, pe foaia de concurs, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe: Precizați un antonim potrivit sensului din text pentru cuvântul progresele.                       1 punct Scrieți, din primul alineat, cuvântul care conţine atât un hiat, cât și un diftong.                            2 puncte Construiți o propoziție în care cuvântul tineri ( Lache și Mache sunt tineri cu carte...) să aibă o altă valoare morfologică, precizând-o.              2 puncte Precizați valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în enunțul: pe amândoi i-a tras ața la București, pentru a îmbrățișa cariera de copist.             2 puncte e) Transcrieți, din text, un predicat nominal.             2 puncte f) Construiți o frază în care un pronume relativ selectat din textul dat să introducă o propoziție subordonată predicativă.               2 puncte g) Menționați rolul virgulei în enunțul: Lache este înalt la închipuire, Mache e adânc.        2 puncte h) Explicaţi, într-un text de 3-5 rânduri, semnificaţia enunţului: Lache și Mache sunt tineri cu carte; ei știu de toate câte nimic, așa sunt adevărații  enciclopediști.                                                                                                                                                           2 puncte   2. Redactaţi un eseu de minimum 500 de cuvinte în care să prezentaţi particularitățile de realizare a structurii discursului poetic pornind de la două texte poetice aparținând lui Tudor Arghezi. În elaborarea eseului, veţi avea în vedere următoarele repere: numirea a trei trăsături ale poeziei moderne prezente în operele literare alese; prezentarea a trei concepte operaţionale de construcţie a discursului poetic din textele lirice selectate (de exemplu: titlu, motiv literar, idee poetică, instanțele comunicării lirice, elemente de prozodie); prezentarea a câte unei figuri de stil relevante în fiecare dintre cele două texte poetice, semnificative pentru construcția discursului poetic arghezian. Notă: Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conţinutul eseului veţi primi 10 puncte.               Pentru redactarea eseului veţi primi 5 puncte (organizarea ideilor în scris – 1 punct; utilizarea limbii literare – 1 punct; abilităţi de analiză şi de argumentare – 1 punct; ortografie, punctuaţie – 1 punct; aşezare în pagină, lizibilitate – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 500 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.     SUBIECTUL al II-lea                                                                                                          (30 de puncte)   A. Matematică (15 puncte)   Într-un parc dendrologic sunt 1019 arbori din patru specii: brazi, castani, stejari şi tei. Castani sunt cu 55 mai mulți decât stejari. Stejari sunt cu 75 mai puțini decât tei şi cu 95 mai mulți decât brazi. Calculați câți arbori din fiecare specie sunt în acest parc. Rezolvați problema, utilizând metoda grafică (figurativă).       6 puncte   Știind că A x y= − , B=− + +x y 1 și C=− + −x y 1, calculați A B C− +( ) .                           1 punct   Pe latura AB a triunghiului ABC dreptunghic în A, cu AC=8cm şi BC=16cm, se consideră punctul D astfel încât suma măsurilor unghiurilor ADC și ABC să fie 90. Pe latura BC se consideră punctul E astfel încât DE BC⊥ . Determinați aria triunghiului ABC.                                                                                           2 puncte Arătați că unghiul CDE are măsura de 60 .                                                                              3 puncte   4. Un bazin în formă de paralelipiped dreptunghic are volumul de 2500000 de litri. Lungimea bazinului este de 50 m, iar adâncimea lui este de 2 m. Calculați câți metri are lățimea bazinului.        3 puncte    B. Elemente de pedagogie școlară (15 puncte) Redactaţi un text de aproximativ o pagină cu privire la eficiența procesului de învățământ.  În redactarea textului, veţi avea în vedere următoarele repere: precizarea semnificaţiei conceptului de proces de învățământ; enumerarea a trei condiții/factori de creștere a eficienței procesului de învățământ, prezentând totodată în ce constă, la nivelul învăţământului primar, una dintre aceste condiții / unul dintre acești factori. Notă: Se punctează și utilizarea adecvată a limbajului de specialitate (1 punct), organizarea prezentării – introducere, cuprins, concluzie (1 punct), precum şi încadrarea textului în limita de spaţiu precizată (1 punct).     SUBIECTUL al III-lea                                                                                                         (30 de puncte)   A. Metodica predării limbii și literaturii române / comunicării în limba română (20 de puncte)   Următoarea secvenţă face parte din Programa școlară pentru disciplina LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a (OMEN nr. 5003/2014):   Competențe specifice Exemple de activități de învățare 2.4. Participarea la interacțiuni pentru găsirea de soluții la probleme dezvoltarea de proiecte interdisciplinare la clasă, în școală sau în comunitate, în cadrul unui grup mic organizarea unui eveniment (de exemplu, o serbare, o expoziție cu afișe realizate în urma lecturilor)   Conţinuturi: Funcții ale limbii (acte de vorbire) descrierea (de obiecte, ființe din universul imediat) relatarea unei acțiuni/întâmplări cunoscute (trăite, vizionate, citite) oferirea de informații (referitoare la universul apropiat) solicitarea de informații (referitoare la universul apropiat) prezentarea (de persoane, de cărți, a unor activități) inițierea unui schimb verbal   Prezentați valențele formative ale utilizării activității pe grupe, ca formă de organizare a activității didactice, în formarea / dezvoltarea competenței specifice din secvența dată, în cadrul unei activități instructiveducative, astfel: Descrieți modul de integrare a activității pe grupe pentru secvența dată.                                       5 puncte Numiți trei forme de organizare a activității didactice, altele decât activitatea pe grupe.                3 puncte Menționați două metode de instruire utilizate pentru formarea/dezvoltarea competenței specifice din secvența dată.                2 puncte Precizați două mijloace didactice / suporturi tehnice de instruire, specificând totodată rolul acestora în formarea/dezvoltarea competenţei specifice din secvența dată.          4 puncte Argumentați necesitatea corelării activității pe grupe cu celelalte forme de organizare a activității didactice în vederea formării/dezvoltării competenţei specifice din secvența dată.         6 puncte     B. Metodica predării matematicii / matematicii și explorării mediului (10 puncte)   Următoarea secvență face parte din Programa școlară pentru disciplina MATEMATICĂ - clasa a IV-a (OMEN nr. 5003/2014):   Competențe specifice Exemple de activități de învățare 3.2. Explorarea caracteristicilor, relațiilor şi a proprietăților figurilor şi corpurilor geometrice identificate în diferite contexte identificarea şi denumirea figurilor plane estimarea mărimii unor suprafețe desenate pe o rețea, utilizând ca unitate de măsură pătratul cu latura de 1 cm   Conținuturi: Figuri geometrice drepte perpendiculare, paralele poligoane: pătrat, dreptunghi, romb, paralelogram, triunghi - cerc   Precizați două mijloace didactice, două strategii de diferențiere și individualizare și două forme de organizare a colectivului de elevi pe care le puteți utiliza pentru formarea/dezvoltarea competenței specifice date. 6 puncte Elaborați doi itemi de evaluare diferiți, din categoria itemilor obiectivi, și doi itemi de evaluare diferiți, din categoria itemilor semiobiectivi, aplicabili în evaluarea formării/dezvoltării competenței specifice din secvența dată.     4 puncte      
De la cunoștințe la competențe studiu : Noţiunea de competenţă Nu putem înţelege importanţa curriculumului centrat pe competenţe, dacă nu înţelegem termenul de competenţă. Conceptul de competenţă a fost definit în diverse moduri. Într-o accepţiune largă, conceptul de competenţă poate fi definit ca fiind capacitatea unei persoane de a mobiliza un ansamblu integrat de resurse cognitive, afective, gestuale etc. pentru a realiza o serie de sarcini sau de situaţii problemă. În termeni pedagogici, competenţa este capacitatea elevului de a mobiliza un ansamblu integrat de cunoştinţe, deprinderi, atitudini şi valori pentru a realiza familii de sarcini de învăţare. Competenţa este un potenţial care trebuie probat/demonstrat de elev în situaţii concrete. Desprindem concluzia că o competenţă este un potenţial; se poate afirma că un elev deţine o competenţă anume numai dacă acel potenţial este probat/demonstrat/verificat în situaţii concrete ce aparţin unei familii de situaţii; pentru a proba o competenţă, un elev trebuie să mobilizeze resursele necesare. „A mobiliza” resursele înseamnă a le identifica, a le combina şi a le activa în situaţii concrete. Resursele necesare unei competenţe se compun din: cunoştinţe (a şti), deprinderi (a face), atitudini, valori (a deveni). Obiectivele educaţiei centrate pe competenţe:  1. Să pună accentul pe competenţele pe care elevul trebuie să le stăpânească la sfârşitul fiecărui an şcolar şi la sfârşitul şcolarităţii obligatorii. Din această perspectivă, accentul cade pe ceea ce trebuie să ştie, dar mai ales să facă elevul cu ceea ce ştie. Rolul profesorului trebuie să fie acela de a organiza învăţarea într-o manieră cât mai adecvată pentru a duce elevii la nivelul aşteptat. 2. Să dea sens învăţării, să arate elevului la ce-i serveşte ceea ce învaţă el în şcoală. Pentru aceasta trebuie să se depăşească listele de conţinuturi – materii ce trebuie reţinute/învăţate pe dinafară. Din contră, abordarea prin competenţe îl învaţă pe elev să raporteze permanent învăţarea la situaţii care au sens pentru el şi să utilizeze achiziţiile sale în aceste situaţii. 3. Să certifice achiziţiile elevului în termeni de rezolvare de situaţii concrete şi nu în termenii unei sume de cunoştinţe şi de deprinderi pe care elevul le va uita, pe care nu ştie cum să le utilizeze în viaţa activă. Abordarea prin competenţe de bază este un răspuns la problematica analfabetismului funcţional. Competenţe cheie vizate de învăţământul românesc: Competenţa de comunicare în limba română şi în limba maternă în cazul minorităţilor naţionale; Competenţe de comunicare în limbă străină; Competenţe digitale; Competenţe de matematică, ştiinţe şi tehnologie; Competenţe sociale şi civice; Competenţe antreprenoriale; Competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală; Competenţe de a învăţa să înveţi. Avantaje ale curriculum-ului centrat pe competenţe:  • răspunde exigenţelor pieţei muncii, deoarece asigură pregătirea absolvenţilor pentru viaţa socială şi profesională; • instruirea este orientată către rezultatele finale; • se lucrează în echipă pentru actualizarea ofertei educaţionale; • oferta educaţională câştigă în structuralitate, funcţionalitate şi actualizare, răspunzând cerinţelor profesionale; • elevii sunt implicaţi în activitatea de învăţare continuă şi de autoevaluare a competenţelor; • permite valorificarea întregii experienţe didactice a profesorului şi posibilitatea estimării performanţelor elevilor; • asigură flexibilitatea parcursului educaţional prin organizarea sistemuli modular, sistem care debutează şi se finalizează cu evaluarea competenţelor, este orientat către cel care învaţă, respectiv către disponibilităţile sale, urmând să le pună mai bine în valoare; • poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice; • la modulele parcurse pot fi adăugate altele noi pentru formarea continuă, ceea ce răspunde imperativului educaţiei permanente; • profesorii dobândesc competenţe de proiectare didactică în baza modelului centrat pe rezultate – reconstruiesc oferta de curs din perspectiva competenţelor intenţionate, stabilesc nivelurile de complexitate ale competenţelor, asociază teme suport care susţin şi asigură formarea competenţelor, creează situaţii practice de învăţare implicând activ clasa, stabilesc criterii de evaluare privind dobândirea competenţei, evaluează elevii într-un mod complex, precum şi oferta educaţională; • elevii au reprezentarea achiziţiilor finale şi a demersului (teoretic şi practic) de dobândire a acestora. Prin evaluarea pe criterii şi indicatori de performanţă, fiecare elev înţelege cum este evaluat şi de ce are nevoie pentru câştigarea/dobândirea competenţei. Bibliografie: Suport de curs: „Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea competenţelor cheie la şcolarii mici”, elaborat de Universitatea Bucureşti, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Departamentul pentru formarea profesorilor, 2012 prof. înv. primar Bicăjan Elvira-Olga Şcoala Gimnazială Stînceni