Threads tagged with: geografie

                                                                  Harta adminsitrativă a României și harta râurilor din România.                    Pe aceaste hărți se pot vedea judetele, împărțirea județelor, reședinta fiecărui județ și principalele orașe din judet, precum si o hartă a configurației râurilor, necesară pentru teste la geografie.                                                                                                                            

Proiect didactic                                                                                                  Data: 31.05.2022 Clasa: a IV – a Propunător:   Aria curriculară: Om și societate Disciplina: Geografie Unitatea de învăţare: România în Europa și în lume Subiectul:  Terra – planeta noastră. Continente și oceane Tipul lecţiei: predare – învăţare – evaluare Forma de realizare꞉ predare Scopul lecției: Formarea priceperii de a observa, identifica şi descrie caracteristicile geografice ale continentelor si oceanelor din diferite surse de informare. Competențe specifice: 1.3.Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte cunoscute. 3.3. Raportarea corectă a poziției unor elemente pe reprezentări cartografice. 4.3.Dezvoltarea intereseului pentru cunoașterea și înțelegerea diversității naturale și umane.     Obiective operaționale:   Pe parcursul și la finalul lecției, elevii vor fi capabili :   O1 – să utilizeze corect termenii geografici simpli, precum: continente și oceane; obiectivul se consideră realizat dacă fiecare elev va numi cel puțin un termen nou-învățat; O2 – să reprezinte corect pe hărțile oarbe ale planetei Terra continentele și oceanele; obiectivul se consideră atins dacă fiecare elev va realiza corespondența a cel puțin două poziții corecte a unor continente numite de învățător; O3– să argumenteze corespunzător condițiile care favorizează viața pe Pământ.                  Strategii didactice: Metode şi procedee: descrierea, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire; Resurse materiale: planșe cu Globul pământesc,  ilustraţii,  film didactic, fișe, manual; caiete. Forme de organizare: individual, frontal, pe grupe Forme si tehnici de evaluare: observarea sistematică, aprecieri verbale; Resurse temporale: 50 minute Resurse umane:  elevi   Bibliografie: Programa şcolară pentru disciplina  Geografie, clasa a IV-a, Bucureşti, 2014 Mariana Marinescu, ,,Metodica predării geografiei în învățământul primar”, editura Paralela 45, Pitești, 2016 Marius Cristian Neacșu, Veronica Reh, editura CD-Press, 2014     Etapele lecţiei Ob. vizate Desfășurarea activității Metode şi procedee Material didactic Forme de organizare Evaluare Activitatea propunătoarei           1. 2. 3.   6. 7. 8.   Captarea atenţiei       O Propun elevilor un brainstorming pe tema "Terra"   Brainstorming     Frontal     Anunţarea  subiectului şi a obiectivelor      Anunţ titlul lecţiei noi şi obiectivele operaţionale, într-un limbaj accesibil elevilor.       Frontal     Actualizarea cunostintelor anterioare   Răspuns: Planeta Pământ este a treia planetă de la Soare 3.Cum se numește planeta noastră? Răspuns: Planeta noastra se numește Terra 4.Ce formă are planeta noastră? Răspuns:Planeta noastra are formă de sferă 5.Cum i se mai spune planetei Pământ? Răspuns: Planetei Pământ i se mai spune planeta albastră.   Conversația Harta   planetei   Pământ Frontal Apreciere verbală   Prezentarea optima a continutului               O1     O   O         Anunț titlul lecției de azi si elevii notează în caiete data si titlul lecției de azi Terra planeta noastră: Continente si oceane.   Pe parcursul acestei lecții vom învăța lucruri noi despre continentele si oceanele planetei.   Propun elevilor să deschidă manualul la pagina 114, invitându-i să descoperim împreună, intinderile de uscat și de apă de pe planeta noastră. Conversatia euristica         Explicatia           Manual digital CD Press   Calculator   Videopro- iector   Frontal   Individual                   Observare sistema-tică       Evaluare orală             Dirijarea învăţării                           -Continentele sunt mari întinderi de uscat și acestea sunt:   America de Nord America de Sud Africa Asia Europa Antarctica Australia   -Oceanele sunt întinderi mari de ape,acestea sunt în număr de 4 după cum urmează: Oceanul Pacific Oceanul Atlantic Oceanul Arctic Oceanul Indian   Concomitent cu învățarea prin descoperire, se realizeaza si schema lectiei pe caiete.   Punctez informațiile-ancoră din materialul prezentat și le notăm pe caiete: -continentele sunt mari întinderi de uscat; -oceanele sunt întinderi de ape -numărul și denumirea continentelor - numărul si denumirea oceanelor   Observarea dirijată             Glob pământesc     Harta Fişă de lucru             Frontal   Individual         Observare sistematică     Obţinerea performanţei                   exerciţiul         Fişe de lucru         Pe grupe         Analiza produselor activității     Feedback          Analizez modul de rezolvare a fișelor de lucru, venind cu explicații suplimentare acolo unde este cazul. conversația explicația   Fise de lucru Pe grupe Apreciere reciprocă   Evaluarea activitatii   Se fac aprecieri generale si individuale pe tot parcursul activitatii, elevii fiind motivati si stimulati verbal. exercițiul Fișe le lucru     Pe grupe Autoevaluare   Retentia                  Se va viziona un filmuleț despre formarea continentelor intr-o formă de desen animat, pentru consolidarea cunoștințelor într-o manieră apropiată vârstei lor            Conversația euristică Explicația Video-proiectorul Frontal    Apreciere verbală   Transferul cunostintelor           Se vor adresa întrebări din lecţia prezentată pentru a urmări consolidarea cunoştinţelor proaspăt dobândite Conversația   Frontal                                            

Marea Neagră este situată în partea de sud-est a Europei, la limita cu Asia, fiind străbătută, în partea nordică, de paralela de 45 ̊lat. N. Este o mare de tip continental fiind dominată de suprafețe continentale, dar comunică cu Marea Mediterană prin strâmtorile Bosfor și Dardanele.           Marea Neagră este o mare din bazinul atlantic, situată între Europa şi Asia, care se învecinează cu Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Turcia şi Georgia. Prin Strâmtoarea Cherci se ajunge în Marea Azov, prin Bosfor în Marea Marmara, iar prin strâmtoarea Dardanele în Marea Egee şi deci în Mediterană. Ea este un rest al Mării Sarmatice şi prezintă o serie de aspecte unice în lume. Marea se întinde pe o suprafaţă de 413.000 km². Cel mai adânc punct se află la 2206 m sub nivelul mării în apropierea de Ialta. Mareele sunt în general de mică amploare (cca. 12 cm). Salinitatea apei este în larg de 17-18 la mie, faţă de 24-34 la mie în alte mări şi oceane. În zona litoralului românesc salinitatea scade şi mai mult, în mod obişnuit fiind între 7 şi 12 la mie.                     Cultură generală și legende despre Marea Neagră     1. De ce a fost numită marea „Neagră“   Istoria numelui Mării Negre    De-a lungul istoriei, Marea Neagră a avut foarte multe nume până când să ajungă la actuala denumire. Primii care au botezat-o au fost cimerienii, un popor de origine geto-tracică, care a trăit la nordul și la nord-vestul Mării Negre spre apus și spre Dunăre între secolele XVI și XI î.Hr.  Aceștia au numit-o „Axaina”, adică „albastru închis“. Au urmat sciţii, popoare migratoare de păstori şi buni luptători ce au ocupat în secolul al VIII-lea î.Hr. nordul Mării Negre. De altfel, conform unor scrieri ale vremii, des citate în sursele anglo-saxone, cuvântul „neagră” din actuala denumire a mării noastre ar fi o traducere a cuvântului scitic „Axaina”.  Mai târziu, grecii antici au denumit-o „Marea Inospitalieră” din cauza faptului că era dificil de navigat, dar și a triburilor ostile care locuiau pe malurile sale. Începând cu secolul VIII î.Hr., după dezvoltarea cu succes a coastei de către coloniștii din Halikarnas (Bodrum-ul de azi), foști colonişti fondatori ai cetăţii Histria, marea a primit denumirea de „Pontus Euxinus” sau „Mare Scythicum, care însemna „Marea primitoare”.  Grecii îi spuneau astfel deoarece furtunile care se produceau în apropierea țărmului erau o raritate, iar în locul unde Dunărea se vărsa în mare apa era bună de băut. Apa dulce adusă de Dunăre era mult mai puţin densă decât apa sărată, astfel că se menţinea la suprafaţă. Astfel, la suprafaţa Mării Negre, pe întinderi mari în zona gurilor de vărsare, apa se putea bea.   2. Potopul a crescut salinitatea mării   Apa are o salinitate relativ scăzută, mai ales în straturile superioare, de 17 la mie. Dar la origini, Marea Neagră avea un nivel de salinitate mult mai scăzut decât în prezent. Atunci când furia apelor a rupt limba de pământ ce despărţea marea de oceanul planetar şi s-au format strâmtorile Bosfor şi Dardanele, apa foarte sărată din vechea mare Tetis au pătruns în apele Mării Negre, odată cu multe specii noi.   3. Sunt două mări suprapuse: una vie şi una moartă   După ce salinitatea mării a crescut, cele mai rezistente specii autohtone s-au menţinut lângă gurile de vărsare ale fluviilor, acolo unde apa era mai dulce. Altele nu s-au putut adapta şi au murit. „Toată această masă de vieţuitoare, nefiind curenţi verticali, s-a aşezat pe fundul mării şi a început să se descompună, ceea ce a presupus un consum de oxigen. Aşa se face că astăzi, în adâncuri, nu există oxigen, ci doar hidrogen sulfurat şi, neexistând curenţi verticali, acele ape rămân aproape moarte“, explică cercetătorul Răzvan Popescu- Mirceni. Acolo trăiesc doar bacteriile anaerobe. Tocmai de aceea consideră că există de fapt două mări: una vie oxigenată şi alta moartă. În lipsa curenţilor verticali, cele două lumi nu interacţionează. „Tocmai de aceea Grigore Antipa considera că Marea Neagră este unică“, spune Popescu-Mirceni.   4. Muzeul din adâncuri   Fundul Mării Negre este considerat un loc de fosilizare extrem de interesant, tocmai pentru că, neexistând oxigen la adâncimi mai mari de 200 de metri, toate epavele care au ajuns acolo de-a lungul timpului au fost perfect conservate.   5. Invadată continuu de specii   Marea Neagră este supusă încontinuu procesului invaziv. Navele ce tranzitează apele aduc cu ele şi specii din alte colţuri ale lumii, ce se adaptează imediat. Aşa s-a întâmplat cu melcul Rapana Venosa. Unele specii, care seamănă foarte bine cu meduzele, cu invadat apele şi au dezechilibrat ecosistemul, hrana lor fiind constituită din icre de peşte. Până şi scoicile pe care le găsim pe plajele litoralului românesc sunt „importate“ din alte mări. „Scoicile albe au ajuns în apele Mării Negre în urmă cu 40-50 de ani“, spune Răzvan Popescu – Mirceni.   6. Are rechini!   Răpitorul ce se găseşte în apele Mării Negre este cunoscut sub denumirea populară de „câine de mare“ şi măsoară aproximativ un metru. „Este foarte rar şi foarte sperios. Din aceeaşi familie ar mai fi pisica de mare şi vulpea de mare, întâlnite mai frecvent“, a adăugat Răzvan Popescu-Mirceni.   7. Fertilă pentru alge   De ce pe litoralul românesc sunt mai multe alge decât la ţărmul vecinilor bulgari? În zona ţării noastre, algele anuale se dezvoltă foarte bine, fiindcă găsesc hrana de care au nevoie. Litoralul nostru este mult mai apropiat de locul de vărsare a Dunării în mare, iar fluviul aduce nutrienţii cu care algele se hrănesc. „În plus, Capul Kaliakra, din Bulgaria, funcţionează ca o barieră în calea apelor Dunării, iar maricultura din zonă favorizează dezvoltarea algelor perene“, spune biologul. În plus, scoicile filtrează apa, care în Bulgaria este mult mai curată.   8. Ascunde specii pe cale de dispariţie   Cercetătorii din toate zonele costiere - Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina - au ajuns la concluzia că 160 de specii de plante şi animale marine şi costiere sunt din ce în ce mai rare sau ameninţate cu dispariţia. În Cartea Roşie a Mării Negre găsim specii precum nisetrul, păstruga, zarganul, steaua de mare, foca de Kaliakra, crabul de piatră, marsuinul, tonul, rândunica de mare.   9. Bomba de hidrogen din adâncuri   Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific al Institutului de Fizică a Pământului, spune că riscul ca aceste depozite de hidrogen sulfurat ce se află în adâncuri să producă vreodată catastrofe naturale este extrem de mic. „Doar în cazul în care ar urma ceva neprevăzut, un dezastru la care nimeni nu se gândeşte. În rest, nu trebuie să ne facem probleme“, spune profesorul Mărmureanu.   10. Există ameninţarea unui tsunami!   Există pericolul formării de valuri uriaşe şi în Marea Neagră. Un astfel de fenomen s-a produs în 1901, în zona Mangalia. „Cutremurul a fost în martie 1901 în zona Şabla, a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter şi a produs valuri tsunami în zona Mangalia. Un astfel de cutremur mai poate avea loc peste 400-500 de ani“, a declarat prof. Gheorghe Mărmureanu, director onorific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului. De altfel, poveştile vechii cetăţi elene Callatis sunt scufundate sub apele învolburate ale Mării Negre.

  Ce nu știm dar aflam. Secțiunea Știați că...                       • Marea Neagra a fost curtata de-a lungul timpului de greci, apoi de romani care i-au dat numele de „Pontus Euxinus” si mai apoi de turci, care i-au spus "Karadeniz" = marea intunecata, de miazanoapte, deoarece era localizata la Nord de Imperiul Otoman.   • Marea Neagra este cea mai tanara mare de pe globul pamantesc. Specialistii afirma ca Marea Neagra s-a format in perioada mezozoica, atunci cand, prin ridicarea uscatului, vechiul Ocean Tethys a disparut, iar in locul lui au aparut mai multe mari sau cursuri de apa: Marea Neagra, Marea Caspica, Marea Mediterana.   • Marea Neagra are ziua ei, si este sarbatorita in 31 octombrie. In anul 1996 a fost desemnata "Ziua Internationala a Marii Negre".   • Marea Neagra este formata din doua mari suprapuse, dintre care una vie si una moarta. Astfel, exista un strat de apa care are oxigen, iar un altul care nu are. Unul dintre cele mai importante particularitati este continutul mare de hidrogen de sulfura. Acest gaz este unul toxic, iar aproximativ 65% din suprafata totala este lipsita de viata.   • Specialistii sustin ca, in aproximativ 30 de ani, viata subacvatica va disparea complet din Marea Neagra, din cauza hidrogenului sulfurat (H2S), un gaz solubil in apa si produs permanent de o specie de bacterii. In fiecare an Marea Neagra pierde din cauza evaporarii aproximativ 200 de metri cubi de apa.   • Din punct de vedere al salinitatii, Marea Neagra este unica. Salinitatea sa in larg este de 17-18grame, pe cand salinitatea celorlalte mari si oceane variaza in intervalul 24-34grame.   • Stiati ca adancimea maxima a Marii Negre este de 2.200 de metri? Aceasta valoare, mai exact 2.212 metri, este atinsa in apropierea tarmului turcesc al marii.   • Stiati ca exista trei specii de delfini care traiesc in aceasta mare? Cele trei specii de delfini sunt delfinul comun, afalinul si marsuinu. Cel mai mare si, in acelasi timp, cel mai cunoscut este afalinul, deoarece se adapteaza cel mai usor la conditiile de captivitate din delfinarii.   • Stiati ca exista rechini in Marea Neagra ? Este vorba de fapt despre o singura specie de rechin al carei nume este "Caine de mare". Un animal singuratic, ce traieste la adancimi foarte mari, intre 25 si 75 m adancime, are o lungime de 1,8 m lungime si o greutate de pana la 13 kilograme, se hraneste cu pesti, precum scrumbii, guvizi si hamsii.   • Stiati ca exista pericolul formarii de valuri uriase in Marea Neagra? Un astfel de fenomen s-a produs in anul 1901. Cutremurul a fost in martie 1901, in zona Sabla, a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter si a produs valuri tsunami in zona Mangalia. Un astfel de cutremur mai poate avea loc peste 400-500 de ani.   (text preluat)

Ne amintim ca Orizontul local reprezintă spațiul care poate fi observat până la limita liniei orizontului. Acest spațiu se întinde până la o distanță de 40-50 km în raport cu localitatea natală (luată ca reper și situată în centru) și face parte dintr-un teritoriu mai extins, numit regiune. Să descoperim împreună regiunile tării noastre urmărind harta           Legenda hărții Numerele de hartă reprezintă regiunile geografice, pe care le notăm într-un tabel.     Nr. crt. Denumirea regiunii geografice 1. Carpații Orientali – Grupa Nordică sau Carpații Maramureșului și ai Bucovinei 2. Carpații Orientali – Grupa Centrală sau Carpații Moldo-Transilvani 3. Carpații Orientali – Grupa Sudică sau Carpații Curburii 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.     Reținem :   Regiunea reprezintă un teritoriu (un spațiu geografic) cu anumite trăsături specifice ale reliefului, climei, hidrografiei, vegetației, faunei și solurilor, adică anumite caracteristici naturale. La acestea se adaugă o serie de caracteristici specifice legate de resursele naturale existente și de activitățile economice desfășurate de populația din regiune.     Pentru caracterizarea geografică a regiunii în care este situat orizontul local se au în vedere următoarele elemente de prezentare: – poziția geografică – se referă la încadrarea regiunii la nivelul teritoriului țării sau în raport cu o altă regiune semnificativă; – limitele – sunt reprezentate, în general, de văile râurilor care încadrează/delimitează regiunea și o separă de regiunile învecinate; – caracteristicile naturale – sunt legate de relief (forme de relief, unități de relief, înălțimile cele mai mari), de climă (temperaturi medii anuale, cantități anuale de precipitații, vânturi predominante), de hidrografie (principalele râuri și/sau lacuri), vegetație și faună (specii reprezentative), soluri (dacă sunt fertile, pentru ce tipuri de culturi); – resursele naturale și activitățile economice – se referă la principalele resurse ale solului și ale subsolului și la legăturile pe care acestea le au cu activitățile economice din regiune (agricole, industriale etc.).