PROCESUL DE INVATAMANT
Procesul de invatamant – principalul subsistem al sist. de invatamat in cadrul caruia se realizeaza instruirea si invatarea elevilor si studentilor prin intermediul activitatilor proiectate, organizate si dirijate de catre profesori, in conformitate cu anumite norme si principii dicatice, intr-un context metodic adecvat, apeland la resurse materiale si didactice potrivite, in vederea atingerii dezideratelor educative.
- reprez. dimensiunea dinamica a sist. de inv. (deoarece in cardul lui are loc activ. de invatare iar elevii si studentii sunt indrumati de catre profesori cum sa invete).
- functiile generale ale sist. de invatamant sunt realizate in cadrul procesului de invatamant prin intermediul programelor de instruire formala (dar si nonformala) structurate si ierarhizate pe cicluri si ani de studii.
- dpdv structural si functional proc. de inv. este subordonat sist. de invatamant
- pe de alta parte, dimensiunea operationala a proc. de inv. , dependenta de decizia profesorului, ii confera acestuia un anumit grad de libertate in proiectarea , realizarea si dezvoltarea instruirii
Procesul de invatamant este asadar un ansamblu de activitati organizate si dirijate care se desfasoara etapizat, in cadrul unor institutii specializate, sub indrumarea unor persoane pregatite in acest scop, in vederea indeplinirii anumitor obiective instructiv-educative
- in cadrul proc. de inv. se desfasoara urmatoarele tipuri de activitati: de predare, invatare si evaluare
- manageriale
- economico-financiare
- administrativ-gospodaresti
- in afara clasei si a scolii
- fiecare dintre ele are un anumit specificin fct. de natura activitatii, de tipul de scoala si de treapta de scolarizare
- activitatea de predare, invatare si evaluare – esenta proc. de invatamant (cu frecventa cea mai mare), ei fiindu-i subordonate celelalte tipuri de activitati
- activitatea manageriala – actiuni de planificare si programare, de organizare si coordonare , control si indrumare, atat la nivelul institutiei de invatamant cat si la nivelul formatiunilor de studiu
- activitatea economica - financiara – gestionarea fondurilor banesti alocate prin buget ( cea mai mare parte din buget – salarii si intretinere)
- activitatea administrativa – gospodareasca – are scop mentinerea functionalitatii spatiilor de invatamant si a mediului ambiental, cu respectarea normelor igienico-sanitare
- activitatea din afara clasei/scolii – consultatii si meditatii, act. cultural-artistica si sportiva, in cercuri pe obiecte de studii, excursii si vizite, activ. cu parintii, act. de orientare scolara si profesionala
Cu alte cuvinte, proc. de invatamant poate fi definit si ca un ansamblu de elemente (obiective, continuturi, resurse umane, resurse materiale , strategii de instruire, tehnici de evaluare), care interactioneaza in cadrul unei activitati complexe , desfasurate in mod organizat si sistematic, pt realizarea unor finalitati dinainte stabilite
ABORDARI SISTEMICE, FUNCTIONALE SI OPERATIONALE ALE PROCESULUI. DE INVATAMANT
O descriere sistemica a proc. de inv. se poate realiza din 3 pdv:
1. functional
2. structural
3. operational
1. Sub aspect FUNCTIONAL , trebuie sa stim care sunt obiectivele sistemului , ce tinteste sa faca si ce obtine.
- obiectivele pedagogice exprima finalitatile la care trebuie sa se ajunga in procesul de predare-invatare in functie de anumite prioritati.Acestea stabilesc: # ce sa cunoasca elevul din cadrul unui obiect de studiu, ce deprinderi, capacitati intelectuale, convingeri, sentimente si atitudini sa-si formeze
- de precizarea corecta si completa a obiectivelor pedagogice vor depinde: stabilirea continutului, alegerea strategiilor, a formelor de organizare si evaluarea performantelor.
2. Din punct de vedere STRUCTURAL , functionarea sistemului are la baza resurse (umane, materiale si financiare), continuturi, forme de oragizare a activitatilor, strategii didactice etc.
Resursele umane – profesorul – proiecteaza, planifica, organizeaza, indruma, controleaza procesul de invatamant (presupune competenta , tact pedagogic, stil modern de predare
- elevul – a 2-a resursa – participa la procesul de invatamant atat ca obiect, dar mai ales ca subiect al educatiei
Resurse materiale – cuprind mijloacele de invatamant si pe cele financiare(bugetul invatamantului)
Continuturile invatamantului – valorile stiintifice, tehnice si umaniste, structurate in programele si manualele scolare pe baza unor criterii - stabilit in concordanta cu obiectivele pedagogice, orienteaza intregul proces de predare-invatare si evaluare
Formele de organizare a activ. didactice asigura aplicarea si realizarea obiectivelor/ continuturilor prin lectii desfasurate in clase, laboratoare, ateliere scolare, terenuri, vizite, excursii didactice
- aceste activitati. se desfasoara intr-o unitate de timp (ora de curs, semestru, an scolar) intr-un spatiu scolar dotat cu mijloace si materiale necesare
Strategiile didactice – instrumentele de realizare a obiectivelor pedagogice si a continuturilor
- sunt dependente de obiective si continuturi cat si de nivelul elevilor, de conostintele lor anterioare
- pot fi: - explicativ-demonstrative
- algoritmice
- euristice
- inductive
- deductive
- combinate
- dimensiunea structurala a procesului de invatamant angajeaza si raporturile contractuale stabilite de scoala cu comunitatea teritoriala si locala ( agenti sociali, consiliile parintilor) – pot fi atrase noi resurse (materiale, umane financiare, informationale)
3. Sub aspect OPERATIONAL urmarim activitatea concreta de predare-invatare-evaluare realizata de cadrul didactic cu elevii / studentii, metodele si strategiile didactice folosite
- proc. de invatamant este o activitate la care participa simultan cadrele didactice (activ. de predare) si elevii (de invatare)
- asadar, proc. de invatamant include ca elemente componente predarea si invatarea , aflate in stransa legatura.
Actiunea realizata de cadrul didactic include urm. 4 operatii:
definirea ob. pedagogice operationale ale activ. didactice
stabilirea continutului activitatii didactice
aplicarea metodologiei necesare pentru reusita activitatii didactice
asigurarea evaluarii rezultatelor activitatii didactice
Pt. ca procesul de predare sa-si atinga obiectivele, prof. trebuie sa aiba in vedere urm. aspecte:
- designul predarii sa fie conceput a. i. sa asigure timp si spatiu pt. activitati de invatare individuala ( evitarea tendintelor de segregare sau izolare in clasa)
- sa se asigure metode specifice si suporturi de invatare pt. elevii cu dificultati si pt cei cu cerinte speciale , precum si profesori specializati in munca cu aceste categorii de scolari
- programele educationale sa fie insotite de asistenta complementara, pt fiecare caz in parte (de ex. in domeniul sanatatii mintale, asistentei sociale)
- crearea unui mediu de invatare eficient( prin satisfacerea optiunilor elevilor pt anumite teme de invatare, tipuri de proiecte sau modalitati de munca) pt toti precum si a unui climat de respect si acceptare a diferentelor
- utilizarea unor modalitati flexibile de grupare a elevilor pt activitatile didactice, pe baza nevoilor de invatare
Referitor la procesul de invatare , trebuie avute in vedere urmatoarele:
- implicarea activa a elevilor in proc. de invatare, in ritm si la nivele de dificultate accesibile, utilizand interactiuni in perechi si grupuri mici
- relevarea cunostintelor ancora in predarea noilor continuturi
- utilizarea stimularii, studiilor de caz si a problematizarii in vederea sustinerii curiozitatii, a reflectiei si evaluarii situatiilor => stimularea gandirii
- includerea in secventa de predare a feed-back-ului
- sporirea aplicatiilor practice, a exercitiilor si diversificarea problemelor supuse spre rezolvare
- tratarea egala a tuturor elevilor
- crearea unei atmosfere de colaborare , lucru in echipa in locul uneia de concurenta/rivalitate
- sarcini de lucru autentice, cu relevanta in viata reala
- empatia
In ceea ce priveste evaluarea, ac. trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:
- sa fie sistematica si continua, integrata in actul predarii curente, autentica in continut si in performantele proiectate
- sa fie utilizata in ppal evaluarea de progres (achizitiile individuale) in locul celei normative (achizitiile sunt comparate cu norma de grup)
- progresia invatarii sa fie bine tradusa in standarde si descriptori de performanta
CONCLUZIE: Componentele de baza ale sist. de invatamant:
obiectivele invatamantului
agentii actiunii (profesori, elevi)
campul relational (prof-elevi / elev-elev)
principiile proc. de invatamant
continutul invatamantului
metode de invatamant
mijloace de invatamant
forme de organizare si proiectare didactica
evaluarea in proc. de invatamant
Posts
Predarea
CONCEPT
Prin predare se intelege transmitere de cunostinte si formare de tehnici de "munca”.
Predarea reprezinta actiunea complexa a cadrului didactic, care presupune:
- prezentarea unui material concret si/sau verbal: date, informatii,evenimente, modele materiale, modele ideale etc.;
- organizarea si conducerea unor activitati in care sa se valorifice materialul concret si verbal oferit;
- acordarea de sprijin elevilor pentru a putea observa, analiza, compara, aplica, sintetiza, abstractiza si reflecta;
- extragerea esentialului (impreuna cu elevii) si fixarea lui in notiuni, concepte; judecati, rationamente;
- operationalizarea cunostintelor elevilor, prin conceperea si rezolvarea de exercitii si probleme, de sarcini si instruire teoretice si practice, prin organizarea activitatilor de munca independenta.
Predarea – activitate de organizare si conducere a situatiilor de invatare, realizandu-se prin:
- precizarea obiectivelor-cadru
- precizarea obiectivelor de referinta
- precizarea continuturilor
-precizarea strategiilor
- precizarea metodelor de invatare
Procesul de predare se bazeaza pe comunicarea didactică. Prin comunicarea didactică se realizează interacţiunea profesor-elev, precum şi anumite tipuri de relaţii care influenţează procesul de predare:
*relatii de schimb informaţii
* relatii de influenţare reciprocă
*relaţii de cooperare
*relaţii de preferinţă sau respingere a emiţătorului de mesaj didactic.
Ca formă de comunicare didactică, predarea constă într-un sistem de operaţii de selectare, ordonare şi adecvare la nivelul de gândire al elevilor, a unui conţinut informaţional şi de transmitere a lui, folosind anumite strategii didactice, în scopul realizării cu eficienţă maximă a obiectivelor pedagogice.
În scoala contemporană, centrată pe elev, predarea este în strânsă interacţiune cu învăţarea şi evaluarea, constituind un proces unitar.
Scopul predării este obţinerea de rezultate, de schimbări comportamentale, care se realizează prin invăţare, rezultatele depinzând şi de modul cum s-a desfăşurat evaluarea. Prin diferitele tipuri de feed-back are loc reglarea şi autoreglarea procesului de predare.
STILURI DE PREDARE
Stilul de predare se refera la :
- originalitatea in activitatea didactica
- la felul in care sunt alese si utilizate strategiile de catre profesor
- capacitatea de a imbogati practica scolara introducand variatie, activitati mai vii, mai nuantate in clasa
- capacitatea de a induce comportamente variate de invatare cvontribuind la modelarea stilurilor de munca
Stilul de predare devine o necesitate în susţinerea unei prestaţii didactice de calitate şi eficienta. Este de fapt abilitatea profesorului de a se comporta utilizând diferite stiluri educationale în vederea atingerii obiectivelor.
Se disting un număr de 10 stiluri didactice :
Stilul de comandă sau directiv
- bazat pe autoritatea profesorului - comanda succesiunea activitătilor
- sau activitătile sunt impuse, în totalitate, prin intermediul programării (a programelor-nucleu)
Stilul practic - bazat pe o explicatie precisă, apoi pe o executie prin imitatie din partea subiectului
Stilul de reciprocitate - bazat pe evaluarea reciproca, după criterii pregătite de profesor (ca în cazul activitătii în echipă, a invatării în perechi)
Stilul de autocontrol - cu accent pe autonomia subiectului şi capacitătile sale de autoevaluare
Stilul de incluziune - de includere a elevului în îndeplinirea unor sarcini de niveluri diferite, el fiind acela care decide la ce nivel se poate implica
Stilul centrat pe descoperirea dirijată
Stilul centrat pe descoperirea convergentă - menit să conduca la descoperirea solutiei unei probleme, la formularea unei concluzii prin rationament si gândire critică
Stilul centrat pe activitate divergentă - ce conduce gândirea pe traiectorii necunoscute, neobişnuite, spre solutii inedite, spre creativitate
Stilul bazat pe proiectarea programului individual (personal)
Stilul initiat de cel care invată - acesta având posibilitatea sa initieze experienţe proprii, sa le proiecteze, să le exceute şi să le evalueze
Noua programa valabila in anul 2021 pentru concursul de ocupare e posturilor didactice/catedreleor vacante
CONCURSUL NAŢIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR
VACANTE/REZERVATE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
21 iulie 2021
Probă scrisă
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ ȘI MATEMATICĂ, ELEMENTE DE PEDAGOGIE
ȘCOLARĂ, METODICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII ROMÂNE / COMUNICĂRII ÎN LIMBA ROMÂNĂ ȘI METODICA PREDĂRII MATEMATICII / MATEMATICII ȘI EXPLORĂRII
MEDIULUI ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR (ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR ÎN LIMBA ROMÂNĂ)
Model
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
Timpul de lucru efectiv este de patru ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Limba și literatura română (30 de puncte)
1. Se dă textul:
Cine zice Lache zice Mache și viceversa. Cel dintâi s-a născut la Severin tot în ziua și ceasul în care a văzut cel de-al doilea lumina la Dorohoi: pe amândoi i-a tras ața la București, pentru a îmbrățișa cariera de copist.[...]
Lache și Mache sunt tineri cu carte; ei știu de toate câte nimic, așa sunt adevărații enciclopediști. Lache este înalt la închipuire, Mache e adânc. Așa dânșii iau parte cu mult succes la toate discuțiile ce se ivesc la cafeneaua lor obișnuită: poezie, viitorul industriei, neajunsurile sistemei constituționale, progresele electricității, microbii [..].
(I. L. Caragiale, Lache și Mache)
Scrieţi, pe foaia de concurs, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe:
Precizați un antonim potrivit sensului din text pentru cuvântul progresele. 1 punct
Scrieți, din primul alineat, cuvântul care conţine atât un hiat, cât și un diftong. 2 puncte
Construiți o propoziție în care cuvântul tineri ( Lache și Mache sunt tineri cu carte...) să aibă o altă valoare morfologică, precizând-o. 2 puncte
Precizați valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în enunțul: pe amândoi i-a tras ața la București, pentru a îmbrățișa cariera de copist. 2 puncte e) Transcrieți, din text, un predicat nominal. 2 puncte
f) Construiți o frază în care un pronume relativ selectat din textul dat să introducă o propoziție subordonată predicativă. 2 puncte g) Menționați rolul virgulei în enunțul: Lache este înalt la închipuire, Mache e adânc. 2 puncte
h) Explicaţi, într-un text de 3-5 rânduri, semnificaţia enunţului: Lache și Mache sunt tineri cu carte; ei știu de toate câte nimic, așa sunt adevărații enciclopediști.
2 puncte
2. Redactaţi un eseu de minimum 500 de cuvinte în care să prezentaţi particularitățile de realizare a structurii discursului poetic pornind de la două texte poetice aparținând lui Tudor Arghezi. În elaborarea eseului, veţi avea în vedere următoarele repere:
numirea a trei trăsături ale poeziei moderne prezente în operele literare alese;
prezentarea a trei concepte operaţionale de construcţie a discursului poetic din textele lirice selectate (de exemplu: titlu, motiv literar, idee poetică, instanțele comunicării lirice, elemente de prozodie);
prezentarea a câte unei figuri de stil relevante în fiecare dintre cele două texte poetice, semnificative pentru construcția discursului poetic arghezian.
Notă: Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conţinutul eseului veţi primi 10 puncte.
Pentru redactarea eseului veţi primi 5 puncte (organizarea ideilor în scris – 1 punct; utilizarea limbii literare – 1 punct; abilităţi de analiză şi de argumentare – 1 punct; ortografie, punctuaţie – 1 punct; aşezare în pagină, lizibilitate – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 500 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
A. Matematică (15 puncte)
Într-un parc dendrologic sunt 1019 arbori din patru specii: brazi, castani, stejari şi tei. Castani sunt cu 55 mai mulți decât stejari. Stejari sunt cu 75 mai puțini decât tei şi cu 95 mai mulți decât brazi. Calculați câți arbori din fiecare specie sunt în acest parc. Rezolvați problema, utilizând metoda grafică (figurativă). 6 puncte
Știind că A x y= − , B=− + +x y 1 și C=− + −x y 1, calculați A B C− +( ) . 1 punct
Pe latura AB a triunghiului ABC dreptunghic în A, cu AC=8cm şi BC=16cm, se consideră punctul
D astfel încât suma măsurilor unghiurilor ADC și ABC să fie 90. Pe latura BC se consideră punctul E astfel încât DE BC⊥ .
Determinați aria triunghiului ABC. 2 puncte
Arătați că unghiul CDE are măsura de 60 . 3 puncte
4. Un bazin în formă de paralelipiped dreptunghic are volumul de 2500000 de litri. Lungimea bazinului este de 50 m, iar adâncimea lui este de 2 m. Calculați câți metri are lățimea bazinului. 3 puncte
B. Elemente de pedagogie școlară (15 puncte)
Redactaţi un text de aproximativ o pagină cu privire la eficiența procesului de învățământ.
În redactarea textului, veţi avea în vedere următoarele repere:
precizarea semnificaţiei conceptului de proces de învățământ;
enumerarea a trei condiții/factori de creștere a eficienței procesului de învățământ, prezentând totodată în ce constă, la nivelul învăţământului primar, una dintre aceste condiții / unul dintre acești factori.
Notă: Se punctează și utilizarea adecvată a limbajului de specialitate (1 punct), organizarea prezentării – introducere, cuprins, concluzie (1 punct), precum şi încadrarea textului în limita de spaţiu precizată (1 punct).
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
A. Metodica predării limbii și literaturii române / comunicării în limba română (20 de puncte)
Următoarea secvenţă face parte din Programa școlară pentru disciplina LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a (OMEN nr. 5003/2014):
Competențe specifice
Exemple de activități de învățare
2.4. Participarea la interacțiuni pentru găsirea de soluții la probleme
dezvoltarea de proiecte interdisciplinare la clasă, în școală sau în comunitate, în cadrul unui grup mic
organizarea unui eveniment (de exemplu, o serbare, o expoziție cu afișe realizate în urma lecturilor)
Conţinuturi:
Funcții ale limbii (acte de vorbire)
descrierea (de obiecte, ființe din universul imediat)
relatarea unei acțiuni/întâmplări cunoscute (trăite, vizionate, citite)
oferirea de informații (referitoare la universul apropiat)
solicitarea de informații (referitoare la universul apropiat)
prezentarea (de persoane, de cărți, a unor activități)
inițierea unui schimb verbal
Prezentați valențele formative ale utilizării activității pe grupe, ca formă de organizare a activității didactice, în formarea / dezvoltarea competenței specifice din secvența dată, în cadrul unei activități instructiveducative, astfel:
Descrieți modul de integrare a activității pe grupe pentru secvența dată. 5 puncte
Numiți trei forme de organizare a activității didactice, altele decât activitatea pe grupe. 3 puncte
Menționați două metode de instruire utilizate pentru formarea/dezvoltarea competenței specifice din secvența dată. 2 puncte
Precizați două mijloace didactice / suporturi tehnice de instruire, specificând totodată rolul acestora în formarea/dezvoltarea competenţei specifice din secvența dată. 4 puncte
Argumentați necesitatea corelării activității pe grupe cu celelalte forme de organizare a activității didactice în vederea formării/dezvoltării competenţei specifice din secvența dată. 6 puncte
B. Metodica predării matematicii / matematicii și explorării mediului (10 puncte)
Următoarea secvență face parte din Programa școlară pentru disciplina MATEMATICĂ - clasa a IV-a (OMEN nr. 5003/2014):
Competențe specifice
Exemple de activități de învățare
3.2. Explorarea caracteristicilor, relațiilor şi a proprietăților figurilor şi corpurilor geometrice identificate în diferite contexte
identificarea şi denumirea figurilor plane
estimarea mărimii unor suprafețe desenate pe o rețea, utilizând ca unitate de măsură pătratul cu latura de 1 cm
Conținuturi:
Figuri geometrice
drepte perpendiculare, paralele
poligoane: pătrat, dreptunghi, romb, paralelogram, triunghi - cerc
Precizați două mijloace didactice, două strategii de diferențiere și individualizare și două forme de organizare a colectivului de elevi pe care le puteți utiliza pentru formarea/dezvoltarea competenței specifice date. 6 puncte
Elaborați doi itemi de evaluare diferiți, din categoria itemilor obiectivi, și doi itemi de evaluare diferiți, din categoria itemilor semiobiectivi, aplicabili în evaluarea formării/dezvoltării competenței specifice din secvența dată. 4 puncte
Conversiunea (Schimbarea valorii gramaticale) este procedeul de îmbogățire a vocalarului care constă în formarea unor cuvinte noi prin trecerea acestora de la o parte de vorbire la alta.
Prin conversiune se obțin:
1. a) substantive (din adjective, prin articulare cu articol hotărât, nehotărât sau demonstrativ-adjectival;
Exemplu: Cel bun este apreciat.
Admiră verdele pădurii.
Își luase un dulce din raftul acela.
b) din verbe la supin, prin articulare cu articol hotărât sau nehotărât;
Exemplu: Avea un scris frumos.
Mersul la munte îl odihnește.
c) din verbe la participi prin articulare cu articol hotărât sau nehotărât;
Exemplu: Cântatul prin pădure ne înviorează.
Văzuse doi răniți în râpă.
d) din verb la gerunziu, prin articluare cu articol hotărât.
Exemplu: Suferind s-a vindecat repede.
e) din pronume personal, prin articulare;
Exemplu: Recunoaște bucuria eului liric.
f) din interjecție, prin articulare;
Exemplu: Nu-i dispare oful din inimă.
g) din adverb, prin articulare.
Exemplu: Îi mulțumește pentru binele făcut.
2. Adjective (acordate în gen număr și caz cu substantivul determinat):
a) din verbe la participiu;
Exemplu: Admira caișii înfloriți.
b) din verb la gerunziu;
Exemplu: Steaguri fluturânde vestesc victoria alor noștri.
c) din pronume (posesiv, demonstrativ, relativ, negativ, interogativ, nehotărât, de întărire)
Exemplu: În povestea voastră nu regăsește niciun personaj pozitiv.
3. Adverbe
a) din adjective
Exemplu: Toți au lucrat corect.
b) din substantive care denumesc zilele săptămânii, anotimpurile sau părți ale zilei
Exemple: Iarna soarele este mai rece.
Ne vedem duminică.
Au plecat dimineața.
c) din verbe la participiu
Exemplu: Vorbiseră deslușit pentru a fi înțeleși.
d) din conjuncție
Exemplu: Iar va ploua.
A răspuns și el.
4. Prepoziții
a) din adverbe și locuțiuni adverbiale
Exemplu: Stătea în mijlocul casei.
Avionul zboară deasupra orașului.
b) din substantiv
Exemplu: Grație vouă au câștigat meciul.
c) din verb la participiu
Exemplu: Datorită sfatului primit a fost premiat.
De reținut : Valoarea morfologică cuvintelor se stabilește numai în context.