Threads tagged with: invatatori

  Metoda ciorchinelui     Metoda ciorchinelui reprezintă modelul sau ansamblul organizat al procedeelor sau modurilor de realizare practică a operaţiilor care stau la baza acţiunilor parcurse în comun de profesori şi elevi şi care conduc în mod planificat şi eficace la realizarea scopurilor propuse.  Este o tehnică menită să încurajeze elevii să gândească liber şi să stimuleze conexiunile de idei. Este o modalitate de a realiza asociaţii de idei sau de a oferi noi sensuri ideilor însuşite anterior. Este o tehnică de căutare a drumului spre propriile cunoştinţe evidenţiind propria înţelegere a unui conţinut.     Etapele metodei:   Pe mijlocul foii se scrie un cuvânt sau o propoziţie (nucleu) Elevii sunt invitaţi să scrie cuvinte sau sintagme care le vin în minte în legătură cu tema propusă Cuvintele sau ideile vor fi legate prin linii de noţiunea centrală Elevii lucrează în grupe Fiecare grupă prezintă “ciorchina” proprie Se analizează fiecare “ciorchină” şi se efectuează una comună pe tablă dirijată de profesor După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noţiunile şi legăturile create pentru a dezvolta idei despre conceptul propus.     –          Prin acest exerciţiu se încurajează participarea întregii clase.   –          Poate fi folosit cu succes la evaluarea unei unităţi de conţinut dar şi pe parcursul predării, făcându-se apel la cunoştinţele dobândite de elevi.   –          Este o metodă antrenantă care dă posibilitatea fiecărui elev să participe individual, în perechi sau în grup.   –          Solicită gândirea copiilor, deoarece ei trebuie să treacă în revistă toate cunoştinţele lor în legătură cu un termen – nucleu, reprezentativ pentru lecţie, în jurul căruia se leagă toate cunoştinţele lor.   –          Se scrie un cuvânt/tema în mijlocul tablei.   –          Se cere elevilor să noteze toate ideile/sintagmele care le vin în minte legate  de cuvânt/tema şi se trasează linii între acestea şi cuvântul/tema iniţială.   –          Ciorchinele este o metodă care se poate aplica în etapa de evocare sau reflecţie, în realizarea sensului şi în evaluare.   –          Se poate folosi metoda ciorchinelui şi în secvenţe de recapitulare a noţiunilor teoretice.   –          Prin întrebări, cadrul didactic dirijează gândirea elevilor, notează şi schematizează cunoştinţele teoretice.   Avantaje:   Nu se critică ideile propuse Stimulează conexiunile dintre idei Iese în evidenţă modul propriu de a înţelege o temă anume Realizează asociaţii noi de idei sau relevă noi sensuri ale ideilor Caută căi de acces spre propriile cunoştinţe Poate fi utilizată ca metodă liberă sau cu indicare prealabilă a categoriilor de  informaţii aşteptate de la elevi. Prin acest exerciţiu se încurajează participarea întregii clase. Poate fi folosit cu succes la evaluarea unei unităţi de conţinut dar şi pe parcursul predării, făcându-se apel la cunoştinţele dobândite de elevi.

  Stilul individual și stilurile funcționale.          Stilul functional este o varietate a limbii specializata (individualizata prin particularitati de limba) în redarea continutului unui domeniu sociocultural. Stilurile functionale îsi datoreaza aparitia unor factori extralingvistici: dezvoltarea culturala a societatii, specializarea unui grup de vorbitori pentru o anumita activitate profesionala si cunoastere umana, iar profilul specific al stilurilor functionale este determinat de toti factorii lingvistici implicati în delimitarea stilurilor colective. Clasificarea stilurilor s-a facut în functie de exprimarea oamenilor, de apartenenta lor la un anume grup social, fapt ce imprima vorbirii sau scrierii anumite particularitati comune grupului respectiv. Asadar, stilurile limbii române se clasifica în functie de urmatoarele criterii:          Stilul artistic se identifica prin: limbaj conotativ, caracter individual, unicitate (fiecare scriitor are stilul sau personal) si inovare a expresiei; bogatie lexicala, stilistica; polisemie, contextual variabile.                Stilurile nonartistice se remarca prin limbaj denotativ; caracter colectiv; expresie caracteristica prin utilizarea unor formule si constructii consacrate de uz comun si repetabile la nivelul colectivitatii vorbitorilor; claritate, concizie; cuvinte monosemantice se adreseaza intelectului, ratiunii; independenta (sau cât mai putina dependenta) de context. „Stilurile functionale nonartistice mai sunt numite limbaje de specialitate sau sectoriale” [8, p. 21-22].              Caracteristicile fiecarui stil functional sunt determinate de specificitatea situatiei si a elementelor de comunicare, de functiile si finalitatile mesajului scris sau oral.         Consideram ca pentru identificarea stilurilor functionale ale limbii române este important sa se cunoasca care sunt functiile limbii, deoarece criteriul functiei dominante a limbii prezente într-un anume text este folosit pentru întelegerea corecta a diverselor variante stilistice ale limbajului uman [a se vedea: 9, p. 87-94]. Majoritatea textelor îndeplinesc mai multe functii, dar pentru clasificarea lor la un stil sau altul, la un tip de text sau altul, un rol decisiv îi revine functiei dominante. De exemplu, functia referentiala este dominanta în comunicate oficiale, buletine, chestionare, referate, dari de seama, texte tehnico-stiintifice; cea persuasiva – în ordine, decizii, dispozitii, regulamente, discursuri politice, reclame etc.; cea expresiva – în memorii, confesiuni, comentarii, interpretari critice etc.; cea fatica – în saluturi si formule conventionale, texte de receptare a mesajului telefonic etc.; cea metalingvistica – în analizele gramaticale, în dictionare, în texte cu caracter didactic; cea poetica, în operele literare, dar si în unele mesaje publicitare [8, p. 21-22; 10, p. 16-26].          În cele ce urmeaza vom examina succint stilurile nominalizate anterior, în baza consultarii unor lucrari apartinând mai multor autori (D. Irimia, I. Toma etc.), care au investigat subiectul în discutie.   Stilul beletristic (artistic) are drept caracteristica fundamentala functia poetica (expresiva, sugestiva) a limbajului si se foloseste în operele literare în proza, versuri si în cele dramatice. Tot la acest stil pot fi raportate eseurile, jurnalele, memoriile, amintirile si tot ceea ce se numeste literatura artistica. Stilul literaturii artistice se individualizeaza prin urmatoarele trasaturi:   – utilizarea imaginilor artistice, a cuvintelor cu sens figurat care, prin muzicalitate si forta sugestiva, contureaza imagini plastice în constiinta cititorului;   – dominatia cuvintelor expresive, a figurilor de stil, a topicii si punctuatiei relevante pentru anumite stari afective ale autorului sau pentru ideile pur intelectuale sau notionale ale textului;   – destinatar precis – mai ales imaginatia si sensibilitatea cititorului, ideile fiind asadar, îmbracate în haina expresiei figurate si sugestive a textului beletristic; – varietatea elementelor lexicale – cuvinte din fondul principal lexical, arhaisme, regionalisme, neologisme, elemente de jargon si argou care au ca scop reflectarea realitatii prin imagini sugestive si crearea unor efecte de natura emotionala; – dominatia aspectului conotativ asupra celui denotativ, deoarece cuvintele obtin sensuri noi, figurate, prin polisemie si se individualizeaza prin bogatie sinonimica si multitudine de sensuri secundare; – prezenta valentelor stilistice ale partilor de vorbire; – valorificarea resurselor expresive ale tuturor nivelurilor limbii: fonetic, lexical, morfologic, sintactic, inclusiv a punctuatiei (fara ca aceasta sa fie considerata ca fiin nivel al limbii); – exploatarea elementelor de prozodie si de versificatie (în genul liric); – ocurenta relativ sporita a subiectivitatii limbajului (pronumele pers. de pers. – eu, ma, mi; verbe la pers. I; invocatii, exclamatii, interogatii retorice; descrieri de natura, care exprima în mod direct trairi, sentimente etc.); – caracterul individualizat al stilului [13]; – mesajul dominat de functia poetica a limbajului, centrata asupra lui însusi, ceea ce îi asigura limbajului o structura care îl face perceptibil la nivelul formei si adesea usor de fixat în memorie. Prin functia poetica, un mesaj nu mai e un simplu instrument informativ, ci un text interesant în sine: placut, frumos, obsedant, amuzant etc. Pregnanta mesajului e produsa de simetrii, repetitii, rime, ritm, sensuri figurate etc. Functia poetica se manifesta desigur în poezie, dar nu numai în ea; e prezenta în vorbirea curenta, în expresii si locutiuni populare, în sloganuri, proverbe etc.   Exemplu de text artistic: „Avea în sufletul ei ceva ce nu putea sa spuna nimanui, iar aceasta nu pentru ca s-ar fi silit, ci pentru ca nu stia nici dânsa ce are. Se temea ea însasi de sine, simtea c-o apuca din când în când o pornire navalnica si-i vine sa se duca, ea singura nu stia unde, si sa faca, ea singura nu stia ce. Mii si mii de primejdii, nenorociri peste nenorociri, zbuciumari peste zbuciumari, o viata plina de nevoi si de dureri: le presimtea, le vedea, le stia parca pe toate cum vin” [14, p. 44-45].   Stilul stiintific se utilizeaza în lucrarile cu caracter stiintific, tehnic (articole stiintifice, lucrari de specialitate scrise de cercetatori, savanti etc.); comunicarea este lipsita de încarcatura afectiva, accentul cade pe comunicare de notiuni, cunostinte, idei etc., functia limbajului este cognitiva, iar semnificatiile unitatilor lexicale sunt eminamente denotative. Stilul stiintific dispune de urmatoarele caracteristici indispensabile: – transmiterea informatiilor asupra unor fenomene, obiecte, procese menite sa dezvolte teorii, conceptii si idei, sa relateze rezultatele obtinute prin investigarea diferitor domenii ale realitatii sau sa precizeze tehnologii cu caracter aplicativ; – realizarea comunicarii prin notiuni stiintifice, rationamente riguroase, clare, precise; – evidentierea ideilor adresate logicii umane, dar nu sensibilitatii omului; – utilizarea unui vocabular stiintific, a unor termeni neologici si de specialitate cu circulatie internationala; – prezenta unor elemente expresive, cuvinte cu valoare afectiva cu scopul de a întari un punct de vedere al autorului, de a sublinia o concluzie, exprimând si adeziunea afectiva a autorului la pozitia intelectuala ilustrata prin argumentatie logica; – dominatia sensurilor denotative, adica utilizarea cuvintelor în sens propriu, a termenilor de specialitate care vizeaza precizia comunicarii; – manifestarea apare în trei moduri de comunicare (monolog scris – lucrari, documente, monolog oral – prelegeri, expuneri, dialog oral – dezbateri, colocvii); – prevalarea functiei exclusiv referentiale; – respectarea proprietatii termenilor; – orientarea mesajului de la emitator spre receptor: emitatorul poate fi specializat (chimist, psiholog, medic etc.), în timp ce receptorul poate fi specializat sau nespecializat, astfel încât relatia emitator-receptor poate fi determinata de emitator prin numirea publicului-tinta sau nedeterminata; – finalitatea mesajului, manifestata în informare, educare, publicitate; – potentialul emotional al mesajului (critic, polemic, neutru); – prezenta unui vocabular specific pentru fiecare domeniu stiintific – utilizarea unor abrevieri, simboluri, semne conventionale, formule stereotip; – transmiterea informatiei prin diverse tipuri de texte (argumentativ, descriptiv, informativ, explicativ, injoctiv). – prezenta unor texte specifice: a) expozitive – tratatul, disertatia, studiul, articolul, reflectia, sinteza, eseul, referatul, comunicarea, conferinta, alocutiunea, nota;   b) descriptive: caracterizarea, raportul, informarea, cronica, recenzia; – identificarea datorita unor calitati generale distincte: obiectivitate, neutralitate, concizie, claritate si precizie [15, p. 244-246]. Exemplu: „Energia cinetica a unui corp aflat în miscare este acea energie datorata miscarii (de translatie) cu viteza v. Ea este egala cu lucrul mecanic.     Stilul publicistic (jurnalistic) este caracteristic atât pentru mass-media scrisa (ziare, reviste, articole de presa ce dezbat distincte probleme economice, culturale, stiintifice, sociale, politice etc.), cât si în cea audiovizuala (editorial, reportaj, interviu, slogan publicitar, stire, declaratie de presa etc.). Modalitatile de comunicare sunt: - monologul scris (în presa si publicatii), monologul oral (la radio si televiziune), dialogul oral (dezbaterile publice), dialogul scris (interviuri consemnate în scris). Stilul publicistic se individualizeaza prin urmatoarele caracteristici de limba: – exprimarea clara a mesajului, accesibil cititorului cu o cultura medie, având finalitate concreta informarea publicului si comentarea – pe întelesul tuturor – a ideilor si problemelor de interes public; – redactarea informatiei în mod clar, succint, precis si la obiect; – utilizarea unui lexic bogat si variat, menit sa convinga si sa provoace, în acelasi timp, stari afective; – orientarea spre influentarea opiniei publice (discurs persuasiv); – exprimarea pronuntata a unei atitudini; – amalgamarea unor caracteristici de limba specifice celorlalte stiluri; – mediatizarea evenimentelor; – utilizarea unor titluri socante, inedite, eliptice (adeseori formate dintr-un singur cuvânt), având menirea sa atraga atentia [15, p. 248-252]; – utilizarea limbii literare, dar si a unor formulari tipice limbajului cotidian; – receptivitatea la termenii ce denumesc notiuni noi (neologisme), preocuparea pentru inovatia verbala (creatii lexicale proprii), utilizarea unor procedee menite a provoca curiozitatea cititorilor; utilizarea unor constructii retorice (repetitii, interogatii, enumeratii, exclamatii etc.) si a sinonimelor; – tendinta eliminarii conjunctiilor copulative; – reflectarea obiectiva a realitatii imediate, inclusiv cu mijloace extralingvistice (fotografie, caricatura, harta, schema, statistica, tabel); – utilizarea frecventa a unor texte specifice pentru genurile informative (stirea, nota, reportajul, transmisia directa, cronica, afisul, interviul, comunicatul) si pentru cele analitice (articolul de ziar, foiletonul, editorialul, tableta, glosa, recenzia, comentariul, discutia, polemica, caricatura, portretul, pamfletul); aceste forme de texte situându-se la granita cu literatura beletristica în intentie si în ceea ce priveste mijloacele stilistice folosite.   Stilul colocvial (familiar) se utilizeaza în sfera relatiilor de familie, în viata cotidiana. Se caracterizeaza prin simplitate, degajare si naturalete. Este stilul functional folosit de toti vorbitorii unei limbi si se evidentiaza prin urmatoarele caracteristici: – potential afectiv deosebit; – utilizarea spontana, neintentionata a limbii; – încalcarea frecventa a regulilor gramaticale; – folosirea elementelor de argou sau jargon; – manifestarea particularitatilor regionale sau socioprofesionale ale limbajului; – folosirea diminutivelor, augmentativelor, substantivelor în vocativ sau a verbelor la imperativ; – întrebuintarea cliseelor verbale, a abrevierilor de tot felul, a elipsei, ca urmare a vorbirii dialogate, precum si a mijloacelor extraverbale (mimica, gestica) care permit întreruperea comunicarii, restul fiind sugerat; – utilizarea zicalelor, proverbelor, locutiunilor si expresiilor, prin evitarea cuvintelor abstracte care sunt substituite prin perifraze; – urmarirea unei finalitati precise a mesajului – informare, educare, divertisment, publicitate [19, p. 103-243]. Pornind de la definitia lui St. Ullmann – „stilistica se ocupa cu valorile expresive si evocative ale limbii” [11, p. 9], St. Munteanu contesta proprietatea termenului stil functional, disociaza limbajul functional de stil, respectiv lingvistica de stilistica.   Si ca urmare ajunge la concluzia ca stilul este propriu stilisticii literare, iar limbajul – stilisticii functionale: „noi credem ca termenul stil îsi gaseste motivarea întrebuintarii lui în stilistica literara, pe care o concepem ca o stilistica a mijloacelor de expresie artistica.   Celelalte stiluri ale limbii literare (neartistice): administrativ, stiintific, publicistic sunt variante functionale ale limbii literare si pot fi desemnate prin denumirea mai veche de limbaje, tot astfel si stilurile popular, familiar, argotic – a caror cercetare ramâne, ca si aceea a limbii literare, pe seama lingvistului, nu a poeticianului. Atât unele, cât si altele intereseaza stilistica nu ca elemente apartinând unor stiluri constituite, ci ca procedee menite sa creeze efecte de evocare” [12, p. 86-87].   sursa: diacronia.ro

Hanu Ancutei de Mihail Sadoveanu   Hanu Ancutei este, poate cea mai stralucita creatie lirico-epica a lui Mihail Sadoveanu. Volumul contine noua povestiri, relatate intr-un singur loc, la Hanu Ancutei, de catre taranii moldoveni ce poposeau aici pentru odihna si petrecere, fiind ei insisi participanti directi ai evenimentelor.   Intamplarile au loc in vreme veche, in timo mitic romanesc, se pot petrece oricand in spatiul spiritualitatii. Valoarea incontestabila a acestei creatii sadoveniene consta in frumusetea deosebita a limbii si vraja stilista, observatia realista de a surprinde destinele omenesti. Mihail Sadoveanu recurge la tehnica literara numita poveste in poveste sau naratiune in naratiune, deoarece firul epic este alcatuit din istorisiri narate, de fiecare data de catre unul dintre oaspetii ce poposeau la han pentru odihna si petrecere.   Povestitorii sunt ei insisi participanti directi sau martori ai evenimentelor narate si mai rar mesageri ai intamplarilor povestite. Timpul narativ are doua valente : una este definita de timpul povestirii, totdeauna in prezent iar cealalta precizeaza timpul povestit, un plan al trecutului.   Perspectiva spatiala se defineste printr-un loc de popas reprezentat de Hanu Ancutei, unde se petrec toate intamplarile relatate. Povestirile au o structura epico-lirica, ilustrand participarea afectiva a intamplarilor relatate, din aceasta cauza au un inalt grad de subiectivitate. Toate cele noua povestiri sunt construite ca "naratiune in rama" sau "povestire in povestire", "rama" fiecarei povestiri fiind realizata de cateva elemente comune care definesc unitatea volumului.   - locul de popas si de petrecere este hanu Ancutei unde se intampla majoritatea faptelor relatate in povestire - personajele sunt tarani moldoveni, care au placerea vorbei - hangita, atat Ancuta cat si mama ei, "celalalta Ancuta", constituie simbolul acestor locuri de legenda - ritualul ce se desfasoara la hanul Ancutei este acelasi in toate cele noua povestiri: lautarii canta intre cele doua istorisiri, iar inaintea fiecareia creeaza un moment de liniste, o atmosfera de vraja, se aduc pui fripti pe "tigla"(sticla), se bea vin in cani noi, dupa ce se sparg cele vechi, placintele poale-n brau sunt fierbinti si aduse oaspetilor de catre Ancuta. - ambitia fiecarui povestitor este de a relata o intamplare mai interesanta decat cea spusa inainte. - toate intamplarile se petrec intr-un timp mitic romanesc, cand oamenii se conduc dupa legi nescrise dar adanc inradacinate.   Mihail Sadoveanu a scris cele noua povestiri distincte, fiecare dintre ele fiind individualizata prin cateva particularitati: - cele noua povestiri sunt de sine statatoare, subiectul fiecareia nu are legatura cu al alteia - fiecare povestire are o alta specie literara : snoava - Iapa lui Voda; idila - Fantana dintre plopi; aventura - celalata Ancuta; legenda - Judet al sarmanilor; reportaj - Negustor lipscan; portret prin naratiune - Orb

 

    Explicatii metodica   Subiectele posibile pe partea de metodica sunt din cele 3 mari capitole:   -Curriculum   -Strategii (metode, mijloace,forme)   -Evaluare(alternative, traditional)     Subiecte posibile din capitolul de curriculum   Elaborarea unui CDS (curricilum extins, curriculum aprofundat, optional)     Pentru elaborarea programei unui CDS, se urmareste  schema de proiectare care este în acord cu modelul programelor din trunchi comun.     Propunator:  nu se completeaza nimic la examen   Denumirea CDS:  numele optionalului   Clasa :   Durata: 1 an   Număr de ore pe săptămână: 1   Autori: -nu se completeaza nimic la examen   Argument Competenţe specifice Activităţi de învăţare Lista de conţinuturi Modalităţi de evaluare Sugestii metodologice Bibliografie     1.Realizarea unui optional OBS:se noteaza in rubrica noua in catalog    La un astfel de subiect cer doar cateva elemente din el (ex: 2 motive din argument; 2 activitati de invatare; 2 competente specific; 2 cotinuturi; sugestii metodologice)   Ex: Denumire optional: matematica aplicata, matematica altfel, citirea etichetelor(chimie), istoria  si traditiile localitatii, capitalele lumii si atractiile lor  turistice etc.     Argument -un prim argument ar putea fi  unul mai general: elevii vad aplicabilitatea disciplinei in viata reala(matematica), cunoasterea originilor, traditiei(istorie), imbogatirea culturii generale, apropierea de disciplina de baza, o mai buna intelegere  si descoperirea scopului studierii acesteia in scoala, dezvoltarea gandirii logice si critice etc. -un alt argument se dezvolta exact din temele care se aleg a fi studiate la optional   Continuturi:   -se enumera cateva capitole care se vor studia pe parcursul anului (care nu se fac la clasa )   Competente specifice : se definesc cateva in functie de temele alese,dupa modelul celor din programa   Ex:  Identificarea…..        Analizarea……        Aplicarea …..         Caracterizarea…..   Activitati de invatare   -exercitii de identificare a …   -exercitii de clasificare a….   -compararea ….   -analizarea….   Sugestii metodologice Pentru dezvoltarea competentelor specifice ,pe parcursul optionalului, voi apela atat la metode traditionale( expunere, conversatie, exercitiu), cat si la metode centrate pe elev. Orele de curs se vor efectua atat in clasa cat si in afara salii de curs( in laboratoare, excursii tematice). Activiatea didactica se va desfasura sub toate cele trei forme( frontal, individual si pe grupe) si voi folosi mijloace moderne de invatare(flipchart, videoproiector, calculator etc.)   Modalitati de evaluare   Evaluarea se va face atat cu metode traditionale( evalauare orala, scrisa si parctica) dar si cu metode alternative de evaluare( portofoliul, investigatia, proiectul etc.)     2.Realizarea unui Curriculum extins(optional extins)   OBS:se noteaza in aceasi rubrica in catalog cu disciplina mama   -se realizeaza la clasele bune, unde se ating toate competentele obligatorii din programa   -se construieste la fel ca cel de mai sus, dupa programa , singura diferenta este ca temele (continuturile) se aleg in functie de programa de la clasa , altele decat cele care se studiaza la clasa, de difultate mai ridicata dar legate de cele din programa, spre exemplu continuturile cu * sau altele noi propuse de profesor.   3.Curriculum aprofundat   OBS:se noteaza in aceasi rubrica cu disciplina mama   -se realizeaza la clasele slabe, care nu au reusit cu un an in urma sa isi atinga toate competentele obligatorii in numarul de ore prevazut   -se construieste la fel ca cel de mai sus, dupa modelul  programelor date de minister , singura diferenta este ca temele (continuturile) se aleg in functie de programa de la clasa , sunt reluari ale temelor din programa sub alta forma, adica sunt continuturi noi, dar legate de cele din programa, pentru  a se dezvolta competentele vizate.   Alte subiecte posibile:   Legatura dintre competente generale si competente specific   Raspuns: Competentele specific se definesc pe un an de studiu si sunt derivate din competentele generale, acestea se definesc pe mai multi ani de studiu , pe disciplina, si au un grad ridicat de generalitate.In functie de secventa din programa data in cerinta subiectui, se mai incearca si realizarea unei legaturi concrete pe competentele date .   Legatura dintre  competente specifice si activitati de invatare (sau continuturi)   Raspuns: Cu ajutorul (sau pe baza)activitatilor de invatare(sau continuturilor)………..(cele date in secventa) se dezvolta cometentele specifici………..(cele date in secventa)     Subiecte posibile din capitolul strategii didactice (metode, mijloace,forme)   De obicei, aici se cere  mentionarea a doua metode, argumentarea alegerii lor si exemplificarea acestora.   Orice lectie are 3 etape importante: reactualizarea, predarea si fixarea.Pentru fiecare din aceste momente ale lectie se poate alege cate o metoda.   Este suficient stapanirea a cate 2 metode pt fiecare moment, una traditionala si una moderna       Pt reactializare Pt predare Pentru fixare Traditionale Conversatia Expunerea Exercitiul Moderne Brainstormin Ciorchinele RAI SINELG STIU/VREU SA STIU/ AM INVATAT Turul galeriei Schimba perechea RAI Cadranele     Cand alegem cele doua metode, vedem lectia ori  ca una de predare( sau mixta) si atunci cele doua metode le alegem pentru predare si fixare, ori ca una de reactualizare si atunci alegem o metoda pentru reactualizarea teoriei si una pentru fixare.   Nu este nevoie sa facem un proiect de lectie, ci doar sa descriem momentele in care folosim cele doua metode, cu o mica introducere la inceput.   Exemplificarea metodelor  pentru reactualizare.   Conversatia-descrierea metodei(exemplificarea)   1.Pentru dezvoltarea competentelor ……(cele din secventa data la examen) voi folosi ca metoda conversatia euristica cu scopul de a reactualiza notiunile teoretice despre …….. Activitatea se desfasoara frontal, cu intreaga clasa si voi adresa urmatoarele intrabari…………………..,la care elevii ar trebui sa raspunda cu………….. Toate informatiile raman pe tabla cu scopul de a ajuta mai tarziu la fixarea notiunilor despre…….prin exercitii.Elevii care raspund intrebarilor se aleg prin sondaj etc.(se mai decrie putin ativitatea)   Conversatia-Argumentarea Pentru reactualizarea cunostitelor am folosit ca metoda conversatia , deoarece este o metoda in care pot implica intreaga clasa de elevi, astfel avand toti acces la aceleasi informatii, in acelasi timp. Deoarece metoda presupune adresarea unor intrebari de catre profesor, este o metoda eficienta atunci cand se doreste reactualizarea rapida  a unor anumitor informatii necesare continuarii activitatii didactice, sunt scoase in evidenta informatii esentiale despre………. Un alt motiv pentru care am ales conversatia este acela ca activitatea este dirijata de catre profesor, astfel evitandu-se eventualele erori de transmitere si  intelegere a informatiei   Ciorchinele-descrierea metodei(exemplificarea)   2.Pentru dezvoltarea competentelor ……(cele din secventa data la examen) voi folosi  metoda centrata pe elev “ciorchinele”  cu scopul de a reactualiza si sintetiza informatiile despre    …….. Activitatea se desfasoara frontal. Notez pe tabla tema centrala ( ex: triunghiuri, munti etc.) si le solicit elevilor sa-mi comunice toate informatiile pe care le stiu despre tema data. Notez pe tabla toate informatiile primite de la elevi, in jurul temei centrale, se accepta toate informatiile primite si nu se fac referiri critice. In timp ce se aduna informatiile in jurul temei, se fac conexiuni intre ideile ce par a avea legatura. Se lasa un moment de cateva minute pentru asezarea si asimilarea informatiilor, la sfarsitul activitatii se reorganizeaza informatia si se pastreaza forma finala a ciorchinelui, pastrand doar informatiile corecte si cele mai apropiate de tema, avand grija sa indepartez informatiile gresite sau care nu aveau legatura cu tema.Toate informatiile raman pe tabla cu scopul de a ajuta mai tarziu la fixarea notiunilor despre…….prin exercitii. La examen, in acest moment, se va desena ciorchinele in forma corect, cu informatiile corecte.   Ciorchinele- Argumentare   Pentru reactualizarea cunostitelor am folosit ca metoda ciorchinele,deoarece este o metoda activa, centrata pe elev ce stimuleaza creativitatea si imaginatia. In cadrul activitatii pot implica intreaga clasa de elevi, astfel avand toti acces la aceleasi informatii, in acelasi timp. Aceasta metoda ma ajuta sa organizez si sa structurez un volum mare de informatii, intr-un timp scurt , astfel informatiile obtinute de la elevi , pot fi folosite pe parcursul activitatii pentru realizarea celorlalte sarcini de lucru. Este o metoda activa  care stimuleaza si incurajeaza participarea tuturor elevilor, incurajandu-i sa dea orice ce raspuns le trece prin cap.     Exemplificarea metodelor  pentru predare.   Stiu/Vreau sa stiu/Am invatat-exemplificare   Pentru dezvoltarea competentelor ……(cele din secventa data la examen) voi folosi  metoda centrata pe elev Stiu/Vreau sa stiu/Am invatat. Voi scrie titlul lectiei pe tabla si le voi cere elevilor sa noteze in perechi sau pe grupe tot ce stiu despre tema data…… in acest timp desenz la tabla tabelul S/V/A. Solicit unui elev din fiecare grupa sa imi transmita tot ce au notat si completez la tabla in rubrica STIU. Rubrica VREAU SA STIU o completez cu intrebarile de la elevi pe care le au legate de tema data, cu ce ar dori sa afle despre …………(lectia, continutul din secventa data la examen). Impart fisa de studiu cu tema (lectia)….. si le specifica ca au ….minute pentru a studia materialul. In urma lecturarii se completeaza rubrica AM INVATAT cu raspunsurile intrebarilor puse de elevi si gasite in textul pe care l-au studiat, precum si cu informatiile suplimentare gasite de ei in text. Daca au ramas intrebari fara raspuns, se gasesc solutii in clasa sau raman ca tema pentru data viitoare. Tabelul final se completeaza si de catre elevi in caiet.   La examen se va face schema S/V/A si se va completa cu informatii legate (macar orientativ la STIU si VREAU SA STIU, iar la rubria AM INVATAT, se va completa lectia care s-a predat cu aceasta metoda)   Stiu/Vreau sa stiu/Am invatat -Argumentarea    Am ales metoda S/V/A deoarece este o metoda activa, centrata pe elev, in care elevii sunt stimulati sa invete singuri, urmand apoi sa confrunte informatiile cu ce au inteles ceilalti colegi , fiind mobilizati si indrumati pe tot parcursul activitatii de catre  profesor. Cu ajutorul rubricii STIU, elevii isi amintesc informatii precum…….despre tema …….care a mai fost studiata si in anii anteriori, astel facand apel la cunostintele anterioare. Elevii sunt stimulati sa gandeasca, sa puna intrebari si sa munceasca pentru a gasi raspunsuri in text, astfel metoda reuseste sa stimuleze curiozitatea si munca independenta.   Expunerea-exemplificare Pentru dezvoltarea competentelor ……(cele din secventa data la examen) voi folosi  metoda traditionala expunerea. Informatiile referitoare la tema…… vor fi prezentate cu ajutorul unui videoproiector, insostite de explicatiile pe parcurs. Se noteaza titlul lectie pe tabla precum si elementele esentiale din materialul prezentat cu ajutorul videoproiectorului. Pe tot parcursul activitatii, elevii isi noteaza informatiile in caiet si pun intrebari referitoare la tema.   La examen se prezinta si continutul lectiei in acest moment.       Expunerea -argumentarea   Am ales metoda “expunerea” deoarece este o metoda traditionala, expozitiva, in care activitatea este centrata pe profesor, iar informatiile sunt transmise in numar mare, intr-un timp relativ scurt, activitatea desfasurandu-se frontal, cu intreaga clasa, astel avand toti acces la acelasi informatii, in acelasi timp. Un alt motiv pentru care am ales aceasta metoda este acela ca informatiile fiind transmise de catre profesor, exista garantia corectitudinii acestora.     Exemplificarea metodelor  de fixare   Turul galerie-exemplificare   Pentru fixarea informatiilor referitoare la ……am ales metoda turul galerie. Impart clasa in grupe de cate 4 elevi si distribui ficerei grupe aceeasi fisa de lucru (se exemplifica fisa de lucru concret). Le mentionez ca au la dispozitie….minute pt rezolvarea sarcinii si ca rezultatul final il vor trece pe o foaie de flipchart. La final, fiecare grupa isi va expune foaia de flipchart pe peretii clasei, iar la semnalul meu , toti elevii se vor plimba prin fata lucrarilor ca la o expozitie de arta. Le mentionez ca au voie sa noteze observatii si comentarii pe foile celorlalte grupe. La sfarsitul activitatii se trag concluzii si elevii se autoevalueaza prin comparatie cu lucrarile celorlalti.   Turul galerie-Argumentarea   Am ales aceasta metode, deoarece este o metoda activa, centrata pe elev, care promoveaza cooperarea. Elevii au mai multe sanse de reusita atunci cand lucreaza prin cooperare, au posibilitatea de a invata unii de la altii, si au sanse sa termine si mult mai repede sarcinile de lucru. Un alt avantaj al metodei, este acela ca se pot autoevalua prin comparatie cu lucrarile celorlalti, isi pot sustine solutia gasita de ei, pot vedea abordari diferite, etc.   Exercitiul-exemplificare   Pentru fixarea informatiilor referitoare la ……am ales metoda exercitiul. Impart fise individuale de lucru fiecarui elev (sau in grup) si le metionez sarcina de lucru si timpul. La expirarea timpului se aleg elevi prin sondaj si se verifica corectitudinea rezolvarii fiecarui exercitiu din fisa de lucru. Se  fac observatii, se trag concluzii, iar elevii isi corecteaza eventualele erori depistate. La examen se detaliaza fisa de lucru   Exercitiul Argumentare   Pentru fixarea notiunilor  am ales metoda „Exercițiul” deoarece,  este o metodă de bază pentru fixarea cunostintelor  și urmăreşte în principal formarea unor deprinderi corecte și conştiente legate de ....... Aceasta metoda promoveaza munca independenta si constienta de a ajunge prin eforturi proprii la rezolvarea unor, probleme, situatii probleme, exerctii etc.           Mijloace didactice folosite- argumentarea lor     In cadrul metodei ciorchinelui (sau conversatiei) am folosit ca mijloc de invatare tabla/flipchartul , deoarece este un mijloc cu ajutorul caruia se poate expune o cantitate mare de informatii ce poate servi pe tot parcursul lectiei pt fixarea notiunuilor despre…., toti elevii avand acces la informatiile afisate pe ea/el.Un alt motiv este acela ca memoria vizuala functioneaza mult mai bine ca memoria auditiva, astfel elevii reusind sa vizualizeze/retina mai usor informatiile.   Pentru metoda turul galeriei am folosit ca mijloc de invatare foaia de flipchart, deoarece informatia trebuie expusa pe pereti, astfel ca fiecare grupa sa aiba acces la rezolvarile celorlalti. Cu ajutorul foilor de flipchart pe care a fost expusa rezolvarea de la problema…..sau fisa de lucru, elevii se pot autoevalua prin comparatie si isi pot exprima opiniile inscris pe lucrarile celorlalti.   Pentru fixarea notiunilor despre …..am ales ca mijloc de invatare fisa de lucru, deoarece cu ajutorul acestui mijloc, elevii pot avea acces permanent la sarcinile de lucru. Un alt motiv este acela ca pot da si sarcini deiferite de la un elev la altul, sau de la o grupa la alta, tabla nefiind in totdeauna suficienata pentru sarcini multiple.   Forme de organizare a activitatii didactie – argumentare   Frontala Pentru reactulizararea cunostintelor despre ……sau pentru metoda ………..am ales forma de organizare frontala, deoarce imi permite sa lucrez cu intreaga clasa, astfel toti elevii au acces la aceleasi informatii, in acelasi timp. Timpul de transmitere al informatiilor este de asemenea mai  scurt, elevii au posibilitatea sa auda si opiniile celorlalti, iar eventualele erori se pot corecta pe loc. Deoarece coordonarea activitatii este facuta de catre profesor(sau de catre mine)  , este asigurata corectitudinea informatiilor transmise, astfel se pot diminua eventualele  erori in intelegerea temelor………   Pe grupe   Pentru dezvoltarea competentei ……../pentru fixarea cunostintelor despre ……….am ales forma de organizare pe grupe, deoarece sansele de reusita pentru realizarea sarcinilor de lucru sunt mai mari lucrand in grupuri, avand ocazia sa imparta munca, sa impartaseasca pareri,idei, sa se corecteze intre ei , dezvoltandu-si spiritul de echipa si de colaborare in realizarea temei/sarcinei de lucru…..…   Individuala Pentru dezvoltarea competentei ……../pentru fixarea cunostintelor despre ……….ales forma de organizare individuala, deoarece profesorul are sansa sa constate nivelul real de cunostinte al fiecarui elev  legat de…..…., aflandu-i si propria  opinie(sau modul de gandire , abordare a situatiei, problemei….) pe tema…. ;elevul are ocazia sa  constate nivelul propriu de cunostinte ;incurajeaza munca independenta       EVALUAREA     Evaluarea traditionala     Pentru construirea unor itemi corecti si diminuarea  greselilor la minim, am notat cateva observatii la fiecare(sfaturi)   TIPOLOGIA ITEMILOR     1.itemi obiectivi   a) itemi cu alegere multiplă ( cel cu incercuirea variantei corecte)   - se pune mai intai cerinta din punct de vedere metodic : “Incercuieste varianta corecta” abia apoi itemul .   Ex: In ce an s-a nascut x? Cat face 3+2 ?   a)…b)…c)…   -se pun minim 3 variante ca altfel se transforma in dual   -recomnandare : doar o singura varianta sa fie corecta     b) itemi cu alegere duală ( cel cu adevart/fals, da/un,  a/b)   -sfat: se va folosi itemul clasic : stabileste valoarea de adevar pentru urmatoarea afirmatie     c) itemi tip pereche    -stabileste relatii intre cele doaua coloane prin trasarea unor sageti etc.     2. itemi semiobiectivi Itemi cu răspuns scurt   -cerinta: raspunde la urmatoarele intrebari   Ex: cat face x+y? In ce an s-a nascut x? Care este teorema? Care este definitia? Itemi de completare    Cerinta: - Completeaza spatiile goale pentru ca afirmatia urmatoare sa fie adevarat   -se da un enunt, o teorema, o definitie din care se scoate un cuvant important si se pun” ……”   -nu se scot  din enunt primul sau ultimul cuvant !!!!!!!!!!!!!     c) intrebarea structurată   -se da un enunt,un text suport, o problema de la care porrnesc mai multe cerinte   -toate cerintele sunt legate de aceasi problema,gradul de dificultate fiind gradual   -conditie!!!!! Sa nu depinde b) de rezolvarea lui a)     3. itemi subiectivi  Itemi de tip rezolvare de problema   -Se cere rezolvarea unei probleme cu mai multe cerine sau nu   Conditie !!! rezolvarea lui b) se face cu rezultatul de la a)   Sfat!!! A nu se folosi a) b) c) ci se va da o problema in care se cere direct un rezultat   Ex: se de piramida  ….se stie ca …….Care este volumul piramidei? Iar pentru rezolvarea acestei cerinte se vor parcurge mai multe etape ( aflarea unei laturi, arie laterala, abia apoi volumul). Daca as fi folosit variante ajutatoare : a) aflati latura x; b) cu latura aflata la punctul a) calculati aria…; c) stiind aria…., aflati volum piramidei.   OBS : a nu se confunda cu itemul intrebare structurata, unde rezolvarea subpunctelor  NU trebuie sa depinda una de alta , la rezolvare de problema TREBUIE sa depinda    b) Itemi cu răspuns elaborat/ tip eseu(structurat sau nestructurat)      Cum se trateaza complet un subiect de teorie  legat de evaluarea  initiala/ continua/ finala   Definitie evaluare Clasificare (initiala/ continua/ finala ) Momentul in care se realizeaza una din ele Scopul 2 functii Avantaje/dezavantaje Metode de evaluare prin care se pot realiza (traditionale, alternative) Instrumente de evaluare cu care se poate realiza (testul scris, testul oral, portofoliul etc.)     Evaluarea alternativa   Pasii realizarii unei evaluari alternativa Definirea conceptului Scop Tema Timpul Obiective Etape(si elemente de continut)  Evaluarea (produsului) Avantaje/dezavantaje   Exemplu:   Oservarea sistematica   Pentru evaluarea competentelor……..(cele din secventa data la examen) am ales metoda obs. sistematica.  Este o metoda de evaluare alternatica in care elevii sunt observati pe parcursul unei unitati, fara a fi instiintati, cu scopul de a fi evaluati(notati).   Tema: Unitatea pe care se urmaresc elevii(cea data la examen)   Timpul: 3-5 sapt (cat tine unitatea/capitolul)   Pentru a observa si nota elevii, se va intocmi o fisa de obs. a alevilor.   Elementele de continut din lista( obiectivele)- ce urmaresc sa notez la elevi. Ex:   -gradul de insusire al elementelor de teorie despre…..   -cunoasterea formulelor ……   -definirea concepteor de…..   -aplicarea formulelor……   -implicarea in activitatea din clasa   -realizarea temei   -furnizarea de raspunsuri inedite etc.   Etapele realizarii unei obs sist: Stabilirea unitatii pe care se va desfasura si a timpului Observarea propriu-zisa  si notarea Evaluarea –stabilirea notei   Evaluarea : stabilirea notei finale se va face ca o medie aritmetica a punctajelor obtinute la fiecare element din fisa   Avantaj: -obs. se face fara ca elevii sa fie anuntati, astfel elevii sunt evaluati in modul lor natural, ne mai fiind supusi presiunii unei evaluari anuntate Dezavantaj: mare consumatoare de timp/poate intervenii subiectivismul     Portofoliul   Este o metoda de evaluare alternativa, in care elevilor li sse solicita realizarea unei sume de materiale   pe o tema data, pe parcursul unei perioade determinate de timp, cu scopul de a fi evaluati si notati din mai multe aspecte.   Tema: ….   Timp:….   Elementele de continut. Ex: -referate despre…. -glosar de termeni -memorator cu formule -eseuri -colaj de magini etc.     Etapele: -precizarea temei si a timpului -periada de realizarea a materialelor -evaluarea portofoliului   Evaluarea produsului se va face ca medie aritmetica a tuturor elementelor de continut obligatoriu, dar se va tine cont si de elementele de noutate, precum si de originalitate si creativitate Avantaj: evalueaza elevul din mai multe persective Dezavantaj: consumatoare de timp/ materialele pot fi realizate de alte persoane