Modele argumentari
Argumentare – text aparținand genului dramatic
- Genul dramatic cuprinde totalitatea creatiilor dramatice. Acesta este unul dintre cele trei genuri literare importante (alaturi de liric si epic) in care se realizeaza obiectivarea eului creator, prin intermediul personajelor, fiind prezente totodata actiunea si dialogul.
- Fragmentul citat face parte operei literare ......... , de .......... si apartine genului dramatic, deoarece aceasta este scrisa pentru a fi jucata pe scena, modul de expunere este dialogul, iar structura operei dramatice se compune din acte, scene, tablouri.
- Precizarea „actul......”, „scena........” arata organizarea textului pe acte, diviziunile principale in desfasurarea actiunii si scene, subdiviziuni ce marcheaza intrarea sau iesirea unui personaj. Modul de expunere este dialogul, la inceputul fiecarei replici este pus numele personajului care o rosteste si, ca semn de punctuatie, doua puncte.
- Personajele care apar in actul al..........., scena............sunt....…………..., care.....…..... .
- Dintre personajele prezente in fragment, se remarca, prin atitudine, limbaj si reactii.......... . El/ea este prezentat(a) prin indicatiile scenice facute cu autor si transformate in adevarate fise de caracterizare directa:............ . Astfel, i se precizeaza cea mai importanta trasatura de caracter, .......................
- Personajul este caracterizat insa si indirect, prin atitudinea............fata de.......................caruia/careia................. .
- In concluzie, acest text apartine genului dramatic, deoarece prezinta caracteristicile specifice: organizarea in acte si scene, aparitia personajelor, dialogul, ca mod de expunere, si indicatiile scenice.
Argumentare – text apartinand genului epic/unei opere epice.
- Fragmentul citat face parte din opera literara......,de......... si apartine genului epic, deoarece autorul isi transmite indirect gandurile si sentimentele, prin intermediul actiunii si al personajelor; de asemenea, sunt prezente modurile de expunere si conflictele.
- Actiunea este simpla, cuprinzand in acest fragment..............(momentul/momentele subiectului prezent(e) in fragment). Astfel, aflam ca…………………………………..............
- Din punct de vedere spatial, cititorul poate intui imaginea unui decor rural/urban etc, ce are in prim-plan ca reper.............. Temporal, exista cateva detalii specifice:.........../nu exista.
- Personajul / personajele prezente in fragmentul in discutie sunt:..........
- ..........este personajul principal/secundar, fiind caracterizat in mod direct (de catre narator / de catre alte personaje / prin autocaracterizare) / indirect (prin fapte / comportament / limbaj / vestimentatie / relatii cu alte personaje).Exemple...........
- In prezentarea epica, modurile de expunere folosite sunt: naratiunea / descrierea /dialogul / monologul. Naratiunea are rolul de a prezenta evenimentele in ordinea cronologica a desfasurarii lor, prin inlantuire /alternativ (prin trecerea de la o secventa narativa la alta) / prin insertie. Dialogul da dinamism actiunii si constituie un mijloc de caracterizare indirecta. Descrierea infatiseaza peisaje sau contureaza portrete, iar monologul prezinta trairile interioare ale personajelor.
- Relatarea este obiectiva / subiectiva, cu marci auctoriale specifice, de persoana I / a III-a singular / plural.
- Toate acestea sunt caracteristicile unui discurs narativ obiectiv / subiectiv, fragmentul citat valorificand atributele specifice genului epic.
Argumentare – text apartinand unei opere descriptive
- Fragmentul citat face parte din opera literara..........,scrisa de........... si este un text descriptiv, deoarece are ca mod de expunere descrierea, infatiseaza un aspect din natura / un portret, valorifica imagini artistice si figuri de stil si realizeaza observatii cu privire la ipostazele prezentate.
- Textul valorifica modul de expunere descriptiv, intrucat alterneaza o suita de imagini vizuale / auditive / olfactive etc, centrate pe verbe statice / dinamice, alternativ si pe grupuri nominale (substantive, adjective):...................................................... ....................................
- De asemenea, este infatisat un aspect particular specific al...................., fragmentul devenind un tablou al anotimpului...................si al ....................
- Sunt valorificate figuri de stil, pentru ca prezentarea sa fie cat mai sugestiva pentru cititor: epitete(...........................) / personificari (.........................) / metafore (............................), comparatii (............................) / enumeratii (..................) / inversiuni (.....................) etc.
- Epitetul / metafora / comparatia etc......…....este foarte sugestiv(a), redand imaginea.…………....
- Se realizeaza observatii, reflectii, trairi cu privire la ipostazele prezentate, detaliile contribuind la veridicitatea imaginilor surprinse:................................
- Toate aceste elemente sunt argumentele necesare pentru a considera ca fragmentul citat din opera literara.............................,de............... .....este o descriere.
Caracterizare - personaj literar
- ............…...este personajul principal al acestui fragment. El este permanent prezent in expunerea autorului, naratiunea avand ca pretext............. .
- Portretul fizic al personajului este/nu este foarte bine conturat. Astfel, prin caracterizare directa facuta de narator/alte personaje/de catre el insusi, aflam ca.................. .
- Portretul moral reuneste caracteristici variate prezentate direct/deduse indirect din succesiunea faptelor. Astfel, personajul este caracterizat direct de catre narator/de catre alte personaje/de catre el insusi ca fiind..................... .
- Prin caracterizare indirecta, aflam ca.................da dovada de....................., deoarece................. (vezi comportament, atitudine, limbaj, relatia cu alte personaje etc.).
- Asadar,.................. este un personaj reprezentativ pentru creatia lui....................., care doreste sa transmita si cititorului o stare de admiratie, simpatie, fata de tipul de personaj creat.
|
|
Morometii |
Ion |
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi |
Enigma Otiliei |
Moara cu noroc |
|
Autor |
Marin Preda |
Liviu Rebreanu |
Camil Petrescu |
George Calinescu |
Ioan Slavici |
|
Anul publicarii |
1955, 1967 |
1920 |
1930 |
1938 |
1881 |
|
Incadrare in context |
Roman realist, postbelic |
Roman realist, obiectiv, interbelic |
Roman modern, subiectiv, de analiza psihologica, interbelic |
Roman realist, de observatie sociala (balzacian), interbelic |
Nuvela realista, de factura psihologica |
|
Caracteristici |
-inregistreaza transformarile vietii rurale, ale mentalitatilor, ale institutiilor, de-a lungul unui sfert de secol -se impune o noua tipologie a personajelor -prin tema familiei, romanul dezvolta o viziune noua despre lume -face apel la observatia psihologica |
-reprezentarea veridica a realitatii -absenta idealizarii personajelor -obiectivitatea observatiei -omul este prezentat ca un produs social-istoric al mediului in care traieste si cu care este in interdependenta -realitatea ofera fresca societatii transilvanene de la sf. sec. XIX |
-unicitatea perspectivei narative -timpul prezent si subiectiv -fluxul constiintei -naratiunea la pers. I -memoria afectiva -tehnica jurnalului -autenticitatea -substantialitatea |
-veridicitate -atenta observatie a socialului -utilizarea detaliilor -naratiunea la pers. III -existenta naratorului omniscient -observarea umanitatii sub latura morala -prezentarea frescei Bucurestiului inainte de I RM -motivul mostenirii |
-analiza conflictului interior al lui Ghita -urmarirea procesului instrainarii acestuia de familie -urmarirea procesului de degradare morala produsa de ispita banilor -tematica -modalitati de caracterizare a personajelor |
|
Perspectiva narativa |
Narator obiectiv, naratiune la pers. III |
Perspectiva narativa de tip auctorial, naratiune la pers. III, narator omniprezent, omniscient, neimplicat |
Narator implicat, subiectiv, naratiune la pers. I |
Naratiune la pers. III, narator obiectiv, detasat, omniscient, omniprezent |
Naratiunea la pers. III, narator omniscient, omniprezent, neimplicat |
|
Viziunea despre lume |
Romanul reconstituie imaginea satului romanesc intr-o perioada de criza, inainte si dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial prin: -tematica -conflict -particularitati de compozitie -perspectiva personajului Ilie Moromete asupra vietii si a intamplarilor |
Conceptia scriitorului despre literatura si despre menirea ei. Literatura este “creatie de oameni si de viata” si cere ca romanul sa se indrepte spre un “realism al esentelor”. |
Actul de creatie este un act de cunoastere si nu de inventie, iar scriitorul descrie realitatea propriei constiinte: “ Sa nu descriu decat ceea ce vad, ceea ce aud, ceea ce inregsitreaza simturile mele, ceea ce gandesc eu…Aceasta e singura realitate pe care o pot povesti.” |
Autorul evidentiaza viata burgheziei bucurestene de la inceputul sec. XX in raport cu banul prin: -tema -structura simetrica si circulara -specificul secventelor descriptive -realizarea personajelor |
Concentrata in cuvintele batranei din incipitul nuvelei - omul trebuie sa fie multumit cu ceea ce are |
|
Tema |
Tema familiei Destramarea familiei si a civilizatiei traditionale taranesti Tema timpului |
Foamea arhetipala pentru pamant Tema iubirii Tema destinului |
Inadaptarea intelectualului la societatea mediocra Tema iubirii Tema razboiului |
Prezentarea societatii bucurestene la inceputului sec. XX Tema mostenirii Tema iubirii Tema parvenirii Tema paternittatii |
Efectul dezumanizant al banului Tema familiei Tema destinului implacabil |
|
Titlul |
Asaza tema familiei in centrul romanului |
Numele personajului principal |
Metafora a timpului psihologic |
Misterul prin care se caracterizeaza comportamentul protagonistei |
Spatiul de desfasurare al evenimentelor, este mai degraba ironic |
|
Structura |
3 planuri: -principal-destinul familiei -secundar-destinul individului -tertiar-al colectivitatii |
3 planuri: -destinul lui Ion -destinul fam. Herdelea -planul colectivitatii |
Planul prezent alterneaza cu planul trecut |
2 planuri principale: -lupta pentru obtinerea mostenirii -destinul tanarului Sima Planuri secundare |
Un singur plan narativ |
|
Compozitie |
2 volume: -vol.1-3 parti -vol.2-5 parti |
2 parti 13 capitole |
2 parti 13 capitole |
20 capitole |
17 capitole |
|
Tehnici narative |
Tehnica narativa a colajului |
Principiul cronologiei Principiul simetriei Principiul circularitatii Tehnica contrapunctului |
Estetica autenticitatii |
Tehnica simetriei si a circularitatii Principiul contrapunctului Principiul cronologiei |
Fir narativ unic Tehnica inlantuirii Ritm epic neomogen |
|
Relatii temporale/spatiale |
Actiunea se desfasoara pe o perioada de un sfert de veac si infatiseaza destinul taranului inainte si dupa al Doilea Razboi Mondial |
Spatiul real-localitatea Prislop Durata de timp reala-sfarsitul secolului al XIX-lea |
Actiunea se petrece atat in spatiul citadin, cat si pe front, cu aprox. 2 ani si jumatate inainte de 1916, cat si in timpul razboiului |
Actiunea se petrece intr-o seara, la inceputul lunii iulie, in anul 1909, pe strada Antim din Bucuresti |
Evenimentele au loc pe parcursul unui an, de la Sfantul Gheorghe pana la Paste. Spatiul este real, transilvanean. |
|
Incipit |
Referire la tema timpului |
Motivul drumului-metafora pentru patrunderea cititorului in lumea fictionala |
Fixeaza coordonatele spatio-temporale |
Fixeaza veridic cadrul spatio-temporal, principalele personaje, conflictul, principalele planuri epice |
Are statutul unui prolog, surprinderelatiile din familia lui Ghita Vorbele batranei sintetizeaza mentalitatea arhaica a omului simplu, dar si conceptia moralizatoare a autorului |
|
Final |
Simetric fata de incipit |
Simetric fata de incipit |
Lasa loc interpretarilor multiple |
Inchis, aduce rezolvarea conflictului, este urmat de un epilog |
Este readusa in prim-plan batrana, care incheie simetric nuvela printr-o replica privitoare la destinul implacabil |
|
Conflicte |
Triplu conflict: -tata-cei 3 fii -Moromete-Catrina -Moromete-Guica Vol.2: -mentalitatea traditionala-mentalitatea colectivista |
Conflict central: lupta pentru pamant Conflict exterior: Ion-Vasile Baciu, Ion-George Bulbuc Conflict moral: nunta lui Ion cu Ana Conflict interior: Glasul pamantului-glasul iubirii
|
Conflict interior: constiinta personajului-narator Stefan Gheorghidiu Conflict exterior: pune in evdenta relatia protagonistului cu societatea |
Conflict economic: problema mostenirii Conflict moral: problema paternitatii, parvenirii Conflict psihologic: tema iubirii |
Conflict interior: al protagonistului Conflict exterior: Ghita-Lica Samadaul |
|
Secvente narative semnificative |
Scena cinei Scena taierii salcamului Secerisul Fonciirea Poiana lui Iocan |
Scena horei Scena zvarcolirii Scena sarutarii pamantului |
Primirea mostenirii Excursia la Odobesti |
Intalnirea din parc dintre Felix si Otilia Plecarea Otiliei Intalnirea cu Pascalopol in tren |
Mutarea la Moara cu noroc Aparitia lui Lica
|
|
Personaj principal |
Ilie Moromete |
Ion |
Stefan Gheorghidiu |
Otilia Marculescu |
Ghita |
|
Statutul personajului principal |
Critica literara l-a incadrat in tipul taranului filosof Taran “inteligent si ironic”, spirit reflexiv, contemplativ |
Personaj eponim Taranul insetat de pamant |
Inadaptat social Intelectualul care traieste totul sub semnul constiintei |
Personaj eponim Misterul feminitatii adolescentine |
Personaj care se metamorfozeaza, oscileaza intre patima pentru bani, dragostea pentru familie si dorinta de a ramane un om cinstit |