Tematică Licenta UCDC - Științe ale Educației

TEMATICĂ LICENŢĂ 2016-2017   Disciplina: LIMBA ROMANĂ Limbă şi comunicare 1.Comunicarea orală şi scrisă   Fonetică – sunet/literă, diftong, triftong, hiat   Lexicologie şi semantică 1.Mijloace de îmbogăţire a vocabularului   Morfologie şi sintaxă 1.Substantivul (felul, numărul, genul, declinarea, funcţiile sintactice, locuţiunile substantivale). 2.Articolul. Felurile articolului. 3.Adjectivul. Flexiunea adjectivului. Gradele de comparaţie. Funcţiile sintactice ale adjectivelor. Ortografierea adjectivelor 4.Pronumele. Pronumele personal. Pronumele de politeţe. Pronumele reflexiv. Pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv. Pronumele de întărire şi adjectivul pronominal de întărire. Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ. Pronumele relativ şi interogativ şi adjectivul pronominal interogativ şi relativ. Pronumele nehotărât şi adjectivul pronominal nehotărât, pronumele şi adjectivul negativ. Funcţiile sintactice ale pronumelui. Ortografierea pronumelor. 5.Numeralul. Clasificare. Funcţii sintactice. Ortografiere şi ortoepie. 6.Verbul. Verbe predicative. Verbe auxiliare. Verbe copulative. Verbe personale şi impersonale. Locuţiuni verbale. Diatezele. Modurile verbelor. Tipurile verbelor. Funcţii sintactice. Valori stilistice ale verbelor. 7.Adverbul. Clasificare . Grade de comparaţie. Locuţiuni adverbiale. Funcţii sintactice. Ortografierea adverbelor şi a locuţiunilor adverbiale. 8.Prepoziţia. Clasificare. Regimul cazual al prepoziţiilor 9.Conjuncţia. Clasificarea conjuncţiilor. conjuncţii corelative. Locuţiuni conjuncţionale 10.Interjecţia. Clasificarea interjecţiilor. Funcţii sintactice. Topica şi punctuaţia. Valori expresive ale interjecţiilor 11.Subiectul/propoziţia subiectivă 12.Predicatul/Propoziţia predicativă 13.Atributul/propoziţia atributivă 14.Complementul direct/propoziţia completivă directă 15.Complementul indirect/propoziţia completivă indirectă 16.Complementul circumstanţial de loc/propoziţia circumstanţială de loc 17.Complemcntul circumstanţial de timp/propoziţia circumstanţială de timp 18.Complementul circumstanţial de cauza/propoziţia circumstanţială de cauza 19.Complementul circumstanţial de scop/propoziţia circumstanţială de scop 20.Complementul circumstanţial de mod propoziţia circumstanţială de mod 21.Propoziţia circumstanţială condiţională 22.Propoziţia circumstanţială consecutivă 23.Propoziţia circumstanţială concesivă   Bibliografie 1.***Dicționarul Explicativ al Limbii, Editura II, București, Universul Enciclopedic, 1996 2.***Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic, Editura Academiei Române, București, 2005 3.***Dicționar general de științe. Științe ale limbii, București, Editura Științifică, 1997 4.***Gramatica limbii române, I-II, Editura Academiei, București, 1967 5.***Gramatica limbii române, I-II, Editura Academiei, București, 2005 6.***Gramatica de bază a limbii române, Univers Enciclopedic, București, 2010 7.Coteanu Ion – Limba română contemporană, Vocabularul, ediție revizuită și adăugită, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1985 8.Hristea Th. – Sinteze de limba română, ed.III, București, Editura Albatros, 1984 9.Guțu-Romalo Valeria – Corectitudine și greșeală, Editura Științifică, București, 1972 10.Cîrstea Mihaela Daniela – Gramatica limbii române pe înțelesul tuturor, Editura ProUniversitaria, 2015     Disciplina: DIDACTICA DOMENIULUI LIMBĂ ŞI COMUNICARE şi DIDACTICA PREDĂRII DISCIPLINELOR COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ ŞI LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ     1.Organizarea şi desfăşurarea activităţilor din domeniul limbă şi comunicare - convorbirile - jocul didactic - povestirea profesoarei - memorizările şi dramatizările   2.Modalităţi de formare a pronunţiei corecte la copiii preşcolari 3.Strategii de formare a deprinderilor de exprimare 4.Forme de organizare a activităţilor din domeniul limbă şi comunicare pentru îmbogăţirea vocabularului copiilor 5.Instrumente de evaluare folosite în învăţământul preşcolar 6.Specificul lecţiilor de comunicare în limba română desfăşurate cu clasa pregătitoare 7.Demersul lecţiilor de comunicare în limba română la clasa I, abordare integrată 8.Folosirea textului literar la clasele II-IV pentru formarea competenţelor de comunicare la elevi 9.Demersuri ale lecturilor de limba şi literature română la clasele III-IV pentru cunoaşterea textelor narative, lirice şi non-literale 10.Folosirea cunoştinţelor de limbă română pentru formarea competenţelor de comunicare la elevii din clasele III-IV 11.Instrumente de evaluare folosite în învăţământul primar     Bibliografie 1.Ioan Cerghit - Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi, 2006 2.John Holt - Cum învaţă copiii, Editura Trei, Cluj-Napoca, 2015 3.Marin Manolescu - Activitatea evaluative între cogniţie şi metacogniţie, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2004 4.Vasile Molan - Didactica domeniului limbă şi comunicare, Bucureşti, suport de curs, 2015 5.Vasile Molan - Didactica disciplinelor comunicare în limba română şi limba şi literature română în învăţământul primar, Editura Miniped, Bucureşti, 2014                             Disciplina:  PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR Şl PREŞCOLAR     /. Finalităţile educaţiei: ideal, scopuri, obiective Definirea şi analiza operaţională a conceptelor: finalitate, ideal, scop, obiectiv. Taxonomia finalităţilor. Criterii şi sisteme de referinţă: macro-micro (finalităţi de sistem - finalităţi de proces); obiective-cadru; obiective de referinţă; obiective concrete (operaţionale); taxonomii ale obiectivelor: domeniul cognitiv, domeniul afectiv, domeniul psihomotor). Operaţionalizarea obiectivelor educaţionale. Dimensiuni practice ale Curriculumului în învăţământul primar şi preşcolar Documentele curriculare: planul-cadru, programele şcolare. Metodologia aplicării lor în ciclul primar şi preşcolar. Tipuri de curriculum: core curriculum (de bază, trunchi comun) - curriculum la decizia şcolii. Procesul de învăţământ - sistem şi funcţionalitate Procesul de învăţământ: concept; funcţii; abordare sistemică. Procesul de învăţământ ca proces de cunoaştere. Caracterul informativ - formativ, instructiv - educativ al procesului de învăţământ. Procesul de învăţământ ca act de comunicare. Predarea - componentă a procesului de învăţământ Conceptul de predare; accepţiuni ale predării. Predarea ca activitate de organizare şi conducere a situaţiilor de învăţare. Strategii şi stiluri de predare. Relaţia predare - învăţare - evaluare. Învăţarea şcolară. Orientări contemporane în teoria şi practica învăţării şcolare Conceptele de învăţare în sens larg şi de învăţare şcolară (forme, tipuri şi niveluri de învăţare). Condiţiile interne şi externe ale învăţării şcolare eficiente. Învăţarea centrată pe copil: particularităţi şi nevoi educaţionale individuale, respectarea ritmului propriu de asimilare, adaptarea conţinutului învăţării, implicarea copilului în toate etapele propriului parcurs educaţional, activităţi de învăţare, tipuri de învăţare, situaţii de învăţare şi strategii de învăţare, experienţe de învăţare pozitive. Jocul în educaţia timpurie: definirea jocului şi specificul lui în preşcolaritate. Relaţia joc- învăţare-dezvoltare. Principalele tipuri de joc: joc de rol. joc senzorial, joc de construcţie, joc de mişcare, joc muzical, joc de masă, joc logic, jocul în aer liber (specificul fiecăruia la vârsta preşcolară, funcţiile, cerinţele şi condiţiile de aplicare). Metodologia jocului didactic. Metodologia didactică Conceptul de metoda de învăţământ; funcţiile metodelor. Metode activ-participative. Caracteristicile principalelor metode utilizate în învăţământul primar şi preşcolar: povestirea, lectura explicativă, lucrul cu manualul, explicaţia, conversaţia euristică, demonstraţia, exerciţiul, învăţarea prin descoperire, problematizarea, jocul didactic, experimentul, observarea Mijloace didactice şi suporturi tehnice de instruire utilizate în învăţământul primar şi preşcolar: funcţii; valenţe formative; modalităţi de integrare în activitatea didactică. Moduri şi forme de organizare a procesului instructiv - educativ în învăţământul primar: Lecţia - modalitate fundamentală de organizare a activităţii didactice: structura generică a lecţiei (evenimentele lecţiei); tipuri de lecţie. Activităţile integrate în grădiniţă: concept şi metodologie. Forme de organizare a activităţii didactice în grădiniţă: pe arii de interes, activităţile comune cu întreaga grupă. Forme de organizare a activităţii didactice - activitate frontală, pe grupe, individuală, combinată. Proiectarea activitatii didactice Conceptul de proiectare didactica; necesitatea proiectării didactice. Continutul şi structura proiectării didactice: precizarea scopurilor instructiv - educative, cunoaşterea resurselor şi a condiţiilor de desfăşurare. organizarea şi pregătirea conţinutului, identificarea obiectivelor pedagogice concrete, stabilirea activităţilor de predare - învăţare şi a modalităţiilor de lucru cu elevii/copiii, precizarea modalilăţilor de evaluare, Etapele proiectării didactice: proiectarea anuală, proiectarea semestrială, proiectarea unităţilor de învăţare, proiectarea lecţiei. Evaluarea didactică Conceptul de evaluare, operaţii, funcţii. Strategii de evaluare a rezultatelor şi progresului şcolar: iniţială, formativă, sumativă; speciticul acestora în învatamantul primar şi preşcolar. Tipuri de rezultate şcolare: cunoştinţele acumulate, dezvoltarea capacităţilor intelectuale, capacitatea de aplicare a cunoştinţelor, trăsăturile de personalitate. Metode tradiţionale de evaluare: verificările orale, probele scrise, probele practice. Metode alternative de evaluare utilizate în învăţământul primar şi preşcolar: observarea curentă a comportamentului, portofoliul, fişele de muncă independentă, analiza produselor activităţii, convorbire cu scop evaluativ.   Bibliografie   Cerghit I. - Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983 Cerghit I. - Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi, 2006 Cerghit I. - Neacşu, I., Metodologia activităţii didactice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982 Creţu C. - Conceptul de curriculum (etimologie, evoluţii semantice ale conceptului de curriculum, definiţii, componentele curriculumului, tipuri de curriculum) în Psihojtedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice (coord. C. Cucoş), Editura Polirom, Iaşi, 1998 Creţu C. - Curriculum diferenţiat şi personalizat, Editura Polirom, Iaşi, 1998 Cristea S. - Dicţionar de pedagogie, Editura Litera Educaţional, Chişinău, 2002 Cristea S. - Proiectarea curriculară în Pedagogia, vol. 2, Editura Hardiscom, Piteşti, 1997 Crişan Al. (coord.), Curriculum şcolar. Ghid metodologic, Ministerul Educaţiei şi Învăţământului, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti, 1996 Cucoş C. - Probleme de docimologie didactica în Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice (coord. C. Cucoş), Editura Polirom, Iaşi, 1998 Glava A., Pocol M., Tătaru L. - Educaţia timpurie. Ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Paralela 45, Piteşti, 2009 Ionescu M. - Clasic şi modern în organizarea lecţiei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982 Jinga I., Negreţ I., Dobridor I. - Inspecţia şcolară şi design-ul instrucfional, Editura Aramis, Bucureşti, 2004 Jinga I., Negreţ I. - Învăţarea eficientă, Editura Aldiri, Bucureşti, 1999 Jinga I., Petrescu. A. - Evaluarea performantei şcolare, Editura Adelfin, Bucureşti, 1996 Manolescu M. - Teoria şi metoilologia evaluării, Editura Universitară, Bucureşti, 2010 Marin Tudor, Petrescu Conona - Introducere în teoria şi metodologia evaluării, Editura ProUniversitaria, Bucureşti, 2017 Marin Tudor, Petrescu Conona - Practică pedagogică. Formarea profesorilor pentru învăţământul primar şi preşcolar, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2016 Marin Tudor, Petrescu Conona - Introducere în managementul educaţional – din perspectiva clasei de elevi/grupei de copii, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2014 Marin Tudor - Fundamentele pedagogiei”, Editura ProUniversitaria, Bucureşti, 2014 Marin Tudor - Teoriile învăţării şi didactica în schimbare văzute din perspectivă constructivistă, Editura V&Integral, Bucureşti, 2009 Moise C. - Metode de învăţământ în Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice (coord. C. Cucoş), Editura Polirom, Iaşi, 1998 Molan Vasile - Didactica disciplinei limba şi literatura română în învăţământul primar, Editura Nini Ped, Bucureşti, 2010 Neacşu I. - Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999 Neacşu I., Stoica A. (coord.) - Ghid general de evaluare şi examinare, MEN, Editura Aramis, Bucureşti, 1996 Păişi Lăzărescu E. - Laborator preşcolar, Editura V&l Integral, Bucureşti, 2010 Petrescu Conona - Alternative educaţionale, Editura ProUniversitaria, Bucureşti, 2017 Petrescu Conona - Psihopedagogia jocului, Editura ProUniversitaria, Bucureşti, 2014 Petrescu Conona - Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar, Editura ProUniversitaria, Bucureşti, 2014 Petrescu Conona - Educaţia timpurie – prioritate a învăţământului românesc, Editura Cultura Didactică, Bucureşti, 2010 Radu I.T. - Evaluarea rezultatelor şcolare în Sinteze pe teme de didactică modernă, Bucureşti, 1986 Savu Cristescu M. - Rolul evoluării în creşterea performanţelor şcolare, Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2007 Stanciu M. - Reforma continuturilor învăţământului. Cadru metodologic, Editura Polirom, Iaşi, 1999 Tomşa Gh., Oprescu N. - Bazele teoretice ale psihopedagogiei preşcolare, Editura V&l Integral, Bucureşti, 2007 Voiculescu E. - Pedagogie preşcolară, Editura Aramis, Bucureşti, 2001 Vraşmaş E. - Educaţia copilului preşcolar, Editura Pro Humanitas, Bucureşti Curriculum pentru învăţământul preşcolar, 2008 Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2000 Programe şcolare pentru învăţământul primar (în vigoare). Comisia Naţională pentru Curriculum  

Tema 1. Documente curriculare Tema 2. Tipuri de curriculum (core curriculum - curriculum la decizia scolii; de baza; trunchi comun Tema 1. Documente curriculare Tema 2. Tipuri de curriculum (core curriculum - curriculum la decizia scolii; de baza; trunchi comun Curriculum  - definitie - etimologie - istoric educational - aparitii editoriale Definitie : - traaseu bine definit de indtruire, curs obligatoriu de studiu, oferta educationala, toate documentele cu efect reglator, toate experientele de invatare oferite de scoala Etimologie - vine de la curriculum/curricula, fie de la currere (substantiv latin la singular, face curriculum si la plural curricula) - limba romana a preluat acest termen, avand astazi curriculum - curriculumurile Istoric educational - secolul al VI-lea - al VII-lea insemna curs obligatoriu in scoala; - prima jumatate a secolului IX insemna cunostintele ce se predau intr-o scoala sau universitate - la jumatatea secolului XX insemna programa de cunostinte si planul de invatamant - dupa 1950 apar principiile curriculare - 1960-1070 in prim plan apare si curruculum formal s nonformal - dupa 1970 curriculumul patrunde in politicile educationale Aparitii editoriale - 1902 Dewey - "Copilul si curriculumul" - unde se precizeaza importanta informatiei (ce se invata dar si cum se invata) - 1918 - 1919 Bobbit - care vine cu ideea preluata pretutindeni, ca este foarte important curriculumul si nonformal - 1950 - Tyler - care vine si structureaza curriculum din perspectiva obiectivelor curriculare, continutului curricular, metodologiei curriculare si a evaluarii curriculare - D'Agnout - apar lucrarile celor doi Landsheer (Gilbert si Viviane) - Dan Potolea - Vasile Chis - M.Ionescu.....etc 1. DOCUMENTE CURRICULARE Daca tratam curriculum ca oferta educationala sau din perspectiva restrans, curriculum trebuie vazut prin documenteke curriculare de politica educationala si anume ; 1. plan cadru de invatamant 2. programa scolara 3. manuale scoalre 4. metodologiile specifice de aplicare a acestora in invatamant In afara de documentele curriculare ce tin de politica educationala (sunt create, redactate si obligatorii) exista si documente curriculare realizate de cadru didactic si care devin oficiale dupa ce sunt aprobate de comisia de curriculum din scoala si de directorul acesteia. Din aceasta categorie curriculara enumeram 1. planificarea anuala 2. planificarea semestriala 3. proiectarea didactica 4. proiectul didactic (proiecte pe activitatea din gradinita, proiectul de lectie la invatamantul primar) La nivelul pedagogiei pentru invatamantul prescolar exista un curriculum specific ce cuprinde planul de invatamant si programa specifica. La nivelul invatamantului primar exista plan cadru de invatamant si programa scolara din perspectiva planului cadru de inatamant. PLANUL DE INVATAMANT - ANALIZA DE DETALIU PRVIND DOCUMENTELE CURRICULARE SPECIFICE INVATAMANTULUI PRIMAR SI PRESCOALR 1. Planul de invatamant - este un document de politica educationala, oficial si obligatoriu, adica, gradinitele si scolile primare au obligativitaea implementarii si integralitatea sa - concretizeaza si structureaza continutul invatamantului la toate nivelele - constructia lui avand o filosofie specifica tipului de scoala si varstei copilului CARACTERISTICI ALE PLANULUI DE INVATAMANT - exprima politica educationala (stabilita la nivel de tara) - concretizeaza dimensiunile profilului de formare - concretizeaza pertinenta continuturilor - organizeaza disciplinele pe arii curriculare ETAPE DE ELABORARE 1. etapa de expertiza stiintifica (se pun de acord specialistii in TMC) 2. etapa de expertiza practica (se pun de acord profesorii practicieni) 3. etapa de expertiza decizionala (factorii de decizie iau decizia pertinenta) PLANUL DE INVATAMANT PRESCOLAR CUPRINDE : a) discipline pe arii curriculare b) curriculum nucleu si curriculum la dispozitia gradinitei c) continuitate intre grupe d) se asigura delimitari pe tipuri de activitate - activitati comune - activitati alese - activitati optionale - extindere PLANUL CADRU PENTRU INVATAMNATUL PRIMAR Este structurat pe 7 arii curriculare avand plaje orale pe discipline si numarul de ore minim si maxim pe saptamana cu respectarea trunchiului comun si a numarului maxim de ore saptamanale Actualmente numarul minim de ore saptamanal corespunde cu numarul de ore pentru trunchiul comun. Planurile de invatamant pentru invatamantul primar si prescolar sunt insotite de metodologii specifice elaborate de MEN sun ordin de ministru ce ofera obligativitate in aplicare. PROGRAMA SCOLARA - reprezinta in fapt curriculum scris/oficial care se utilizeaza in pedagogia invatamantului primar si prescoalr. - din perspectiva curriculumului prescolar trebuie sa retinem ca puncte de sprijin ale programei, obiectiv cadru, obiective de referinta si exemple de comportament pentru fiecare ibiectiv de referinta; - aceste comportamente reprezinta si standarde de performanta in invatamantul prescolar. Programa scolara este structurata din erspectiva notei de prezentare a competentelor generale, a competentelor specifice si a exemplelor de activitati de invatare si a continuturilor. Ambele programe ofera flexibilitate si dinamism pentru cadrele didactice din perspectiva formarii unei personalitati autonome si creativve ale copilului. Manualele scolare la invatamantul primar exista numai incepand cu clasa I, intrucat acum se invata cititul si scrisul. TEMA 2. TIPURI DE CURRICULUM - creeaza posibilitatea abordarii stiintifice a procesului didactic - imbraca o multitudine de forme, dar pentru gradinita si invatamantul primar trebuie sa avem in vedere curriculum national, ce de fapt cuprinde CORE CURRICULUM/ CURRICULUM DE BAZA SAU TRUNCHI COMUN SI CURRICULUM LA DECIZIA SCOLII (C.D.S.) prin optionale de regula. Core curriculum se gaseste intr-o serie sinonimica cu : - curriculum de baza - curriculum trunchi comun El include cunostintele, abilitatile, atitudinile, competentele considerate indispensabile pentru formarea si dezvoltarea personalitatii umane din perspectiva invatamantului primar si prescolar. Evaluarile de la invatamantul primar (clasele a II-a si a IV-a) se realizeaza respectand core curriculum (trunchi comun) Core curriculum poate fi pus sub semn de egalitate cu curriculumul de baza, curriculumul obligatoriu, comun, general sau curriculum central. - daca trunchiul comun este obligatoriu din perspectiva curriculumului central, curriculumul la decizia scolii reprezinta oferta de discipline cuprinse de regula in curriculumul optional. Aici trebui sa avem in vedere : - curriculumul aprofundat - curriculumul extins - curriculumul elaborat de scoala CDS creeaza specificitatea unitatii de invatamant si da posibilitate cadrului didactic de a veni in intampinarea dorintelor, intereselor, aptitudinilor copiilor. Din perspectiva pedagogiei invatamantului primar si prescolar este necesar sa se cunoasca urmatoarele rapoarte: 1. Curriculum obligatoriu - curriculum optional 2. Curriculum formal - curriculum informal 3. Curriculum national - curriculum local Cadru didactic trebuie sa stie ca curriculumul national completeaza curriculum obligatoriu, adica, trunchiul comun, dand posibilitatea cadrului didactic si copiilor prin interventia personalizata-pertinenta a cadrului didactic. va urma.......  

 

Multumiiiim! :*