Limba si literatura Romana (LLR)

                                                       

  Numele si prenumele…………………..                                          Data…………………                                                                                                          Fișă de lucru                                                                        Cuvinte cu sens opus Subliniaţi în textele următoare cuvintele cu înţeles opus : ,,Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi şi nouă toate, Ce e rău şi ce e bine, Tu te-ntreabă şi socoate.’’                                                                         ( M. Eminescu )          ,,Acum cred că mă cunoşti şi de urât şi de frumos, şi de bătrân şi de tânăr, şi de slab şi de puternic, de aceea mă fac iar cum m-ai văzut în herghelie.’’                      ( I. Creangă )        ,, Lumea asta e pe dos, toate merg cu capu-n jos ; puţini suie, mulţi coboară , unul macină la moară .’’                            ( I. Creangă )   Da-ţi alte trei exemple de asemenea perechi de cuvinte .         Inlocuiţi cuvintele subliniate cu altele care au înţeles opus acestora:         ,, La apusul soarelui, cerul se înroşea de parcă luase foc. Simţeam o mare bucurie în suflet, căci această imagine îmi trezea multe amintiri. ’’ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________          ,,In fiecare dimineaţă, Matei e foarte curat. Are părul periat, faţa şi mâinile spălate. Dar seara ?Ei bine, seara este de obicei murdar. E ciufulit nevoie mare…” ________________________________________________________________________________________________________________________________ Formează cuvinte cu sens opus adăugând înaintea cuvintelor date una dintre silabele : ne-,în-,a-,des-,dez-: ………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………….                      

                                    FIŞĂ DE LUCRU                            CUVINTE CU SENS ASEMĂNĂTOR 1.Găseşte cuvinte cu înţeles asemănător pentru: castel = _______________            supărare = _______________ victorie = _______________                   băştinaş = _______________ cărare = _______________           zarvă = _______________ curte = _______________             circumstanţă = _______________ oaste = _______________            secol = _______________ dilemă = _______________           a nara = _______________ oroare = _______________           a adula = _______________ tradiţie = _______________                   onest = _______________ a născoci = _______________      magician = _______________ comod = _______________           vulgar = _______________ 2. Plecând de la versurile: „Pe o vale verde, sub stejari bătrâni, Trece popa Stoica cu trei mii români. Luna plină-nalţă discul ei pe munte, Stoica stă la masă cu cei mai de frunte Acolo eroul, oaspeţii beau vin, Pentru a lor ţară, ei pe rând închin”, (D. Bolintineanu – Popa Stoica) găseşte cuvinte cu sens asemănător pentru: bătrâni, trece, oaspeţii, ţară. 3. Găseşte cuvinte care au înţeles asemănător cu: cârd = _______________             omăt = _______________ gălăgie = _______________                   cuşmă = _______________ promoroacă = _______________  barabule = _______________ soartă = _______________           curechi = _______________ ocazie = _______________           straie = _______________ ceartă = _______________           erete = _______________ a şti = _______________              a rupe = _______________ a medita = _______________       a se baza = _______________ a termina = _______________      a se crede = _______________ 4. Găseşte cuvintele cu înţeles asemănător pentru cuvintele date mai jos. Completează cu ele rebusul şi alcătuieşte un enunţ cu cuvântul rezultat pe verticală.   1. joc 2. pur 3. oftat   5. Expresia „cât ai clipi din ochi”, înseamnă: repede         tare             des              somnolent    6. Grupează expresiile din coloana A cu cele, cu înţeles asemănător, din coloana B. a-şi bate joc                              a da pe gât ocluzie intestinală           ca pe Tatăl nostru pe de rost                       încurcătură de maţe a tăia frunză la câini                a lua peste picior a lua la bord                             a arde gazul de pomană 7. Înlocuieşte expresiile date printr-un cuvânt cu înţeles asemănător: tras ca prin inel = _______________ ruptă din soare = _______________ în floarea vârstei = _______________ fel de fel = _______________ la dracu-n praznic = _______________ cu o falcă-n cer şi cu una în pământ = _______________ a o da cu oiştea în gard = _______________ a o lua razna = _______________ a rupe pisica în două = _______________ slobod la gură = _______________ negru la inimă = ______________

          Memoria vizuala se pare ca e cea mai productiva, si ca atare va propun cateva planse de afisat in clasa, pentru ca elevii sa le poate vedea si retine cate ceva despre pronume, substantiv etc                                                

Numele și prenumele………………………………………………                         Data………………………..     Scriem corect cel/ ce-l - Fișă de lucru -     1. Alege forma corectă a cuvintelor cel/ ce-l.           a) Făt - Frumos a dovedit că e cel/ ce-l mai viteaz.           b) Cel/ ce-l interesează mai mult la școală este matematica.           c) Eu știu cel/ ce-l încântă cel/ ce-l mai mult.           d) Ioan este cel/ ce-l mai talentat la vioară.     2. Transformă după model.                                           Eu știu ce îl interesează pe Bogdan.                                       Eu știu ce-l interesează pe Bogdan.                     a) Știu ce îl bucură pe prietenul Cezar. …………………………………………………………………………………………………           b) Ce îl așteaptă pe cel care spune minciuni? …………………………………………………………………………………………………           c) Ce îl surprinde pe Luca cel mai mult, este surpriza de ziua lui. …………………………………………………………………………………………………           d) Colegul mi-a spus de ce îl apreciază pe Tomas. …………………………………………………………………………………………………           e) De ce îl felicită colegii de clasă pe Nicolae? …………………………………………………………………………………………………   3. Completează cu cel sau ce-l.           a) I-a mărturisit fratelui său …………impresionase ……………mai mult.           b) Fratele …………mic era …………… mai cuminte.           c) Ștefan ……….. Mare a luptat cu turcii.           d) Au respectat planul ………. stabiliseră.   4.  Alcătuiește enunțuri, folosind cuvintele cel/ ce-l. ....................................................... ................................. ....................................................... ................................. ....................................................... ................................. ....................................................... .................................      

cel                                                                      ce-l   cel este un cuvânt cu înțeles deplin, format dintr-o singură silabă, care se scrie fără cratimă. Ex. -     mărul cel copt; omul cel harnic cel din dreapta; cel de lângă el cel copil isteț; cel pom încărcat   ce-l este format din două cuvinte scrise cu cratimă, care se rostesc într-o singură silabă.   Ex. –    ce îl preocupă                          ce-l preocupă ce îl mulțumește                      ce-l mulțumește ce îl supără                               ce-l supără     Taie forma greșită: Cel / Ce-l necăjește cel / ce-l mai tare pe colegul tău cel / ce-l mai bun? Cel / Ce-l de-al doilea a recunoscut cel / ce-l preocupă cel / ce-l mai mult în timpul orelor. După cel / ce-l văzu pe vecinul cel / ce-l în vârstă, îl salută respectuos. Pomul cel / ce-l mai scund a fost cel / ce-l mai roditor anul acesta. Vânătorul ochi pe cel / ce-l mai gras mistreț cel / ce-l zări . Cel / Ce-l  cel / ce-l lovește pe cel / ce-l plapand nu are nicio scuză.   Completează cu cel sau ce-l spațiile punctuate: El este……….. mai bun coleg ……….puteam avea. Trandafirul …………. roșu este  ……….. mai catifelat . Nu am aflat …………. doare pe ………… mai mic dintre frați . ………… din urmă poate ajunge …………. dintâi . Omul ………. înțelept dă ………. mai bun sfat. După ……….. lași pe ……….. mic la grădiniță, pe ……….. mare îl duci la școală. …………. strângi așa de tare pe ……… cățeluș maro?        Alcătuiește trei propoziții în care să ai și cel și ce-l (în aceeași propoziție): 

Scriem corect ortogramele cel și ce-l Să reţinem!      Se scrie cel când înseamnă acela.                  Exemple:      Făt-Frumos era fiul cel mic al împăratului.      Cel mai bun fotbalist român e Gică Hagi.         Se scrie ce-l deoarece sunt două cuvinte diferite, ce şi îl, care se rostesc împreună. În locul vocalei î din cuvântul îl s-a pus liniuţă de unire.                  Exemple:      De ce-l (ce îl) ceartă mama?      Ce-l (ce îl) sfătuieşti să facă?   Exerciţii: 1. Scrie în coloană câte cinci exemple după model:      cel tânăr                                                           ce-l aşteaptă      ___________________                                  _____________________      ___________________                                  _____________________      ___________________                                  _____________________      ___________________                                  _____________________      ___________________                                  _____________________        2. Completează cu cel, ce-l:             Iedul _____ mic era _____ mai cuminte. Iedul _____ mare şi cu _____      mijlociu dau prin băţ de obraznici ce erau.      După _____ spălă, îl aduse pe căţelul _____ mic în casă.      Aş vrea să fiu _____ mai bun la matematică, zise elevul _____ nou.      Elevul _____ nou n-a înţeles _____ întreabă doamna învăţătoare.        3. Taie forma greşită:      După (cel, ce-l) mâncă pe iedul (cel, ce-l) mare şi pe (cel, ce-l) mijlociu, lupul se aşeză să se odihnească.      Iedul (cel, ce-l) mic tremura de frică în horn, dar nu făcea nici o mişcare de teama lupului (cel, ce-l)  rău.      Se gândea (cel, ce-l)  va întreba mama sa când va veni acasă.      4. Uneşte printr-o linie formele potrivite:                                         cel                                  ce-l                                     bun           întreabă                  nou                                                                               frumos                              dintâi                                        apucă      mai grozav                                                                               găsi                                            încurcă        5. Completează după model:                    Fiul                                          mare se numeşte Andrei.                                         _______________                          __________________________________            _______________         cel           __________________________________     _______________                         __________________________________     _______________                         __________________________________                    Nu ştia                                     aşteaptă acasă.           _______________                       ___________________________________      _______________        ce-l          ___________________________________      _______________                       ___________________________________      _______________                       ___________________________________        6. Găseşte cuvinte cu sens opus:      cel nou – cel vechi      cel bătrân - ________________      cel cuminte - _______________      cel bun - __________________      cel mic - __________________        7. Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele: ce-l face, ce-l întreabă, ce-l găseşte, cel roşu, cel nou, cel copt.      _______________________________________________________________       _______________________________________________________________      _______________________________________________________________      _______________________________________________________________      _______________________________________________________________      _______________________________________________________________        8. Ordonează cuvintele şi scrie propoziţia obţinută:      interesează, cine, Ce-l, pe, e, elevul, el, cel, nou?           _______________________________________________________________          9. Uneşte şi potriveşte:           Ce-l întreabă Andrei                           premiul cel mare.      Nu cel ce vorbeşte mult                     pe cel care a spart geamul?      Cel mai bun va lua                              pe cel mic?      Fiul cel mic nu ştie                              e cel mai deştept.      Ce-l aşteaptă                                      ce-l aşteaptă.  

                     Scrierea corectă a cuvintelor „numai„ și „nu mai „ Se scrie numai atunci când luat ca un tot are un sens unic, de obicei sinonim cu doar: - Am numai o oră la dispoziție. - Au venit numai părinții. - Era numai zăpadă din cap pînă-n picioare. - Am bani, numai că fac economie. - Stai numai să-mi iau umbrela. Se scrie nu mai atunci cînd fiecare din ele are un sens separat: - Nu mai plouă! - Să nu mai alergi! - Jocul e pentru copii mici, dar nu mai mici de trei ani.   Dacă ati observat nu mai se scrie doar cand avem o constatare, un indemn, o povață. Putem să ne dăm seama de diferența dintre numai si nu mai dacă știm că: Numai se scrie numai când îl înlocuim cu doar.   Câteva exemple ca să vă obișnuiți cu cele două ortograme: 1. Vă rog să nu mai sunați la acest număr de telefon, pentru că nu eu sunt persoana pe care o căutați. 2. Irina mi-a spus că nu mai vrea să meargă cu noi în parc. 4. Am numai cinci lei și nu-mi ajung ca să-mi cumpăr cartea de care am nevoie. 5. Așteaptă-mă numai zece minute și sunt gata să plecăm. nu mai = când exprimăm o negație, la fel ca în primele exerciții de mai sus sau….„nu mai vreau sa merg la teatru”, „nu mai vreau sa plec afară”..etc numai = sinonim cu „doar”   Și acum, ca verificare, un exercițiu. Scrieți corect exemplele de mai jos: 1. Beau (numai) apă. 2. Mă bucur că (numai) uitat. 3. L-am salutat (numai) așa, dar de fapt nu-l cunosc. 4. Pompierii (numai) aveau ce stinge, totul era (numai) scrum. 5. Ți-am zis să-l dai mai încet, (numai) tare. Fiți atenți si rezolvați cu ajutorul exemplelor de mai sus! Mult success!

Numele și prenumele ____________________ Fișă de lucru despartirea cuvintelor in silabe si semne de punctuatie Citește textul, completează cu semnele de punctuație potrivite:      Pe sîrmele de telegraf Gheorghiță a văzut o mulțime de rîndunici       Aveau ședință  Își făceau planuri de plecare spre ținuturile calde      Băiatul s-a întristat      Nu fi amărît      copile      Se vor întoarce neapărat la primăvară, i-a spus frunza de aur care i s-a oprit în palmă   Scrie din text sinonime pentru cuvintele: adunare  - ___________________ locuri - _____________________ mîhnit - ____________________   Găsește în text antonime pentru cuvintele: sosire - _____________________ vesel - _____________________ reci - ______________________   Desparte în silabe cuvintele: telegraf      __________________________ rîndunici   ___________________________ ținuturile   ___________________________ aur            ___________________________ palmă       ___________________________   Alcătuiește o propoziție interogativă, una exclamativă și una enunțiativă în baza cuvintelor subliniate în text: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________   Încercuiește varianta corectă: Mihaela  sa / s-a  întristat că a primit o notă mică. Nu știu  ce  flori să-i dau mamei. Crizanteme sau / s-au trandafiri? Bunicii i-au / iau din lăzi fructe delicioase. Ea / Ia este verișoara mea. Învățătoarea  nea / ne-a  întrebat tabla înmulțirii.  

Nume…………………………………….……                                                                              data .…………………..…   Semne de punctuatie - Fișă de lucru independentă   1.Completaţi semnele de punctuaţie care lipsesc:             Era o zi frumoasă de toamnă    Frunzele se auriseră şi pluteau în zbor lin spre pământul umed           Mihai îmi explică           Mai este o lună de toamnă şi va veni iarna   Abia aştept           Şi eu la fel   am răspuns cu bucurie în glas  Tu unde ai fost în vacanţa aceasta   Mihai           Am fost plecat la bunici  la  Sibiu   la munte şi la Zoo   începu el să povestească cu entuziasm           Apoi a tăcut  privind dansul frunzelor prin aerul răcoros   2. Corectează greşelile din textul următor:             ce faceţi dragi copiii   unde este doamna învăţătoare !   copii au răspuns întrun glas ?   este plecată în recreaţie :   să îi spuneţi că o caută domnul director? mai spuse el,   3. Alegeţi forma corectă a cuvântului:             Azi a venit în vizită la noi un ne-am/ neam din partea mamei.   Ne-am/ neam distrat de minune!  Ne-am/ neam plimbat cu barca pe   lacul din parcul Dumbrava. Aceste ne-am/ neam este plecat în   Italia. Tot timpul povesteşte cu mândrie de al său ne-am/ neam   românesc de care este foarte mândru! Când ne-am/neam întors din   oraş ne-am/ neam întâlnit şi cu un ne-am/ neam de-al tatălui meu.   Au povestit veseli cum ne-am/ neam distrat  şi ce ne-am/ neam    mare avem noi. Ne-am/ neam întors acasă pe înserate.

                                                                       Fişă de lucru                                             Cuvinte cu aceeaşi formă şi înţeles diferit   Găseşte cuvintele cu sens diferit şi aceeaşi formă!(Foloseşte-te de imaginile  de pe fişă!)Alcătuieşte propoziţii şi scrie-le pe spaţiul liniat: Ex. Tata e marinar şi conduce un vas mare.        În acest vas mama a pus fructe.        Un vas de sânge s-a deformat.           Descarca fisa completa de la atasamente      

Numele……………………………………….                                                  Data………………                                                                             FIŞĂ DE LUCRU                                 CUVINTE CU SENS ASEMĂNĂTOR. CUVINTE CU SENS OPUS     1. Găseşte proverbul format din patru cuvinte, folosind codul dat: _________ cuvânt cu acelaşi sens  ;     __________ cuvânt cu sens opus.   Cuvântul este format din silabe. Ce amar e gustul tristeţii! Să fii scriitor nu e puţin lucru! Carul duce pepenii la piaţă.   Formează cuvinte cu sens opus, adăugând în faţa celor date in sau ne.   vinovat_____________________             util________________________ limitat______________________            decent______________________ corect______________________             decis_______________________   Completează tabelul.     Cuvântul Cuvântul cu acelaşi sens Cuvântul cu sens opus a apărea     drept     curaj     izbândă     util       Taie intrusul.   bogăţie, avuţie, sărăcie, avere; uimit, supărat, mirat, uluit; gingaş, delicat, fragil, puternic; inteligent, perspicace, încrezut, isteţ.   Continuă „lanţul cuvintelor” cu cel puţin trei exemple, după model: cuc, car, rod, drum, … pas,______________________________ ger,______________________________        

    Recapitulare   Copiii din crâng după Konstantin D. Ușinski         Doi copii, un frate şi o soră, au pornit într-o zi spre şcoală. Drumul lor trecea pe lângă un crâng cu umbră deasă. Pe drum era cald şi praf, iar în crâng — răcoare şi veselie. — Ştii ce? spuse băiatul surorii sale. Mai avem destul timp să ajungem la şcoală. Acolo e acum cald, plictiseală, pe când în crâng trebuie să fie tare plăcut. Ia ascultă cum cântă păsărelele! Şi ce multe veveriţe sar din creangă în creangă! N-ar fi mai bine să mergem acolo, surioară? Fetiţei îi plăcu îndemnul fratelui ei. Aruncară amândoi abecedarele în iarbă, se luară de mână şi se afundară în desiş, printre tufele verzi, pe sub mestecenii pletoşi. Într-adevăr, în crâng era larmă şi veselie. Păsărelele zburau din loc în loc, ciripind necontenit, veveriţele săreau de pe o creangă pe alta, iar gâzele mişunau prin iarbă. Primul lucru pe care l-au zărit copiii a fost un gândăcel auriu. — Joacă-te cu noi, i-au spus ei gândăcelului. — M-aş juca cu plăcere, răspunse gândăcelul, dar n-am timp : trebuie să-mi adun de mâncare pentru prânz. — Joacă-te cu noi, i-au spus copiii, unei albine galbene şi pufoase. — N-am timp să mă joc cu voi, răspunse albina, trebuie să adun miere. — Dar tu n-ai vrea să te joci cu noi? o întrebară copiii pe furnică. Furnica însă n-avea timp nici să-i asculte ; trăgea un pai de trei ori mai mare decât ea şi se grăbea să-şi clădească locuinţa-i măiastră. Copiii au încercat atunci să intre în vorbă cu veveriţa, îndemnând-o şi pe ea să se joace cu dânşii, dar veveriţa a dat din codiţa ei stufoasă şi le-a răspuns că trebuie să strângă alune pentru iarnă. Porumbelul le-a răspuns şi el : — Eu clădesc un cuib pentru puişorii mei. Iepuraşul cenuşiu alerga spre pârâu să-şi spele botişorul. Nici florile albe de fragă n-aveau vreme de pierdut cu copiii. Se bucurau că timpul e frumos şi se grăbeau să pregătească la vreme fructele gustoase şi zemoase. Copiilor li se făcu urât, fiindcă în jurul lor toţi aveau treabă şi nimeni nu voia să se joace cu ei. Au alergat atunci la pârâu. Clipocind printre pietre, pârâul şerpuia prin crâng. — Tot n-ai tu nicio treabă, îi ziseră copiii, hai, joacă-te cu noi. — Cum? Eu n-am nicio treabă? clipoci supărat pârâul. Copii leneşi ce sunteţi! Uitaţi-vă la mine ; muncesc zi şi noapte şi nu am o clipă de odihnă. Cine dă de băut oamenilor şi animalelor? Cine spală rufele? Cine învârteşte roţile morilor? Cine poartă bărcile şi stinge focurile? Cine, dacă nu eu? Nu-mi văd capul de treabă, mai adaugă pârâul şi prinse să clipocească mai departe printre pietre. Copiilor le era din ce în ce mai urât şi se gîndiră că ar fi făcut mai bine dacă s-ar fi dus întâi la şcoală şi la întoarcerea spre casă ar fi intrat puţin prin crâng. Dar tocmai atunci băiatul zări pe o creangă verde o pitulice mică şi frumoasă. Părea că şade foarte liniştită şi nu are altceva de făcut decât să fluiere un cântec vesel. — Ei, cântăreaţă! îi strigă băiatul. Cred că tu chiar n-ai nici o treabă. Hai joacă-te cu noi ! — Cum? fluieră supărată pitulicea. Eu n-am nici o treabă? Oare n-am prins eu toată ziua musculiţe ca să-mi hrănesc puişorii? Mă simt atât de ostenită, încât nu sunt în stare nici măcar să-mi mişc aripile, şi totuşi chiar în clipa aceasta nu stau degeaba, ci cânt să-mi adorm puişorii mei dragi. Dar voi ce-aţi făcut astăzi leneşilor? La şcoală nu v-aţi dus, n-aţi învăţat nimic. Alergaţi prin crâng, ba încă-i mai împiedicaţi şi pe alţii să lucreze. Duceţi-vă mai bine unde aţi fost trimişi şi nu uitaţi că odihna şi joaca nu sunt plăcute decât pentru acela care a muncit şi a dus până la capăt tot ce a avut de făcut. Pe copii i-a cuprins ruşinea.  S-au dus la şcoală şi, cu toate că au ajuns târziu, au fost sârguincioşi la învăţătură. Raspunde la intrebari: 1. Ce au hotarat cei doi frati? ....................................................... ....................................................... ............................ 2. Cu ce vietuitoare s-au intalnit? ....................................................... ....................................................... ............................ ....................................................... ....................................................... ............................ 3. Ce faceau aceste vietuitoare? ....................................................... ....................................................... ............................ ....................................................... ....................................................... ............................ 4. Ce sfat le-a dat pitulicea? ....................................................... ....................................................... ............................ 5. Copiii au ascultat de sfatul acesteia? ....................................................... ....................................................... ............................ 6. Ce sfat le-ai fi dat celor doi frati, daca te-ai fi intalnit cu ei in crang? ....................................................... ....................................................... ............................ ....................................................... ....................................................... ............................ 7. Gasesti insusiri pentru substantivele de mai jos, asa cum reies din text: gandacel, albine, iepuras, pitulice, fructe, copii, codita, mesteceni, tufe, flori. ....................................................... ............. ....................................................... ............. ....................................................... ............. ....................................................... .............. ....................................................... .............. ....................................................... ............. ....................................................... ............. ....................................................... ............. ....................................................... ............. 8. Cauta in text, dialogul dintre copii si parau, apoi explica folosirea semnelor de punctuatie ....................................................... ....................................................... ............................ ....................................................... ....................................................... .............................9. Transcrie, din text, enunturile in care sunt introduse cuvintele n-ai, sa-i, i-au ....................................................... ....................................................... .....................… Completeaza in tabelul de mai jos, folosind cuvintele (dupa model) Substantiv Adjectiv Numar Gen tufele verzi plural feminin                                                                 Realizeaza o scurta descriere a crangului, folosind substantive si adjective potrivite din text. ….…………………………………………………………………………………… ….…………………………………………………………………………………… ….…………………………………………………………………………………… ….……………………………………………………………………………………   AI AJUNS LA FINAL.  FELICITARI!!!                         

                                                                                         Fisa de lucru 1. Uneste cu o linie cuvintele care au sens asemanator. Descopera cate cuvinte nu pot forma perechi. copac                 rozaliu drac                    viclean creion                 insecta inalt                    micul ecran nătăfleț               bogat rufă                    șiret gânganie            prost avut                    șugubăț televizor              arbore mare                   soldat oștean                aprig haină                  oreion vinețiu                 Aghiuță   2. Citește listele de cuvinte de mai jos. Încercuiește cuvintele care au sens asemănător: - steag, port, eșarfă, drapel, pânză, umbrelă, fleandră, flamură; - a obloji, a ostoi, a omeni, a lega, a lipi, a pansa, a înfofoli; - mașteră, marmură, zână, mamă vitregă, cumnată; - blând, boieros, nebun, bun, dominator, domol, pătrunzător, pașnic.   3. Citește cu atenție cuvintele date. Găsește cuvintele care se înrudesc și alcătuiește familia lor: - flori, grădină, albine, livadă, grădinar, gard, grădiniță, buburuză, zumzet, grădinărit; - deal, pădure, vânător, pădurar, răcoare, verdeață, împădurit, copaci, sălbăticie, pădurice; - copil, rudă, frate, familie, frățește, frăție, soră, prieten, bunic, confrate; - ban, bal, bănuț, bănet, automat, ambalaj, bănos, blănos, bănuială; - lemne, masă, piatră, casă, pietroi, împietri, construcție, pietricică, scânduri, mortar.   4. Alcătuiește două propoziții încare să folosești, cu sens diferit, următoarele cuvinte: bob, broască, toc, cheie, noi, pânză, membru, zmeu, bancă, ochi.   5. Citește cu atenție, textul de mai jos și alcătuiește enunțuri cu sensurile/înțelesurile diferite ale cuvintelor subliniate: „Și încă nu ati văzut totul. Cel mai frumos e portul. În port marea scapă printre pescăruși ca printr-o plasă. Aici sunt fel de fel de vapoare, cum avem și noi pe-acasă. Se suie oamenii în ele, își aprind țigara și se joacă de-a depărtarea. farul acesta - ce înaltă-i e talia - se vede în toată lumea, până la Mangalia”.                                                                                                                        (Marin Sorescu, Marea o apă folositoare)   6. Citește, cu atenție, textul de mai jos și alcătuiește enunțuri cu sensurile/înțelesurile diferite ale cuvintelor subliniate:          „ - Numai singure vă puteți salva - le zise. Pentru aceasta timp de șapte ani învățați să toarceți fir din propriile lacrimi. Apoi, vă veți urca pe vârful cel mai înalt și veți înălța un pod de pânză subțire până la cer.”                                                                                                                       (Bucur Milescu, Povestea curcubeului)

Numele si prenumele................................. Data............................                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Fisa de evaluare                                                                                                                                     Partile de vorbire. Cuvantul. Substantivul   1. Scrie cinci substantive proprii xcare sa denumeasca: orase, fiinte, ape, munti. ....................................................... ....................... ....................................................... .......................   2. Scrie regula pe care o stii despre substantivele proprii. ....................................................... ........................ ....................................................... ........................   3. Citeste cu atentie, sirurile de cuvinte de mai jos. Incercuieste cuvintele care nu se potrivesc.   * cana, banana, zar, merg, merinde:   * para, dovleac, usturoi, noi, doi, maimutoi:   * galben, albastru, eu, teu, cap, crap, corp:   * privirea, privesc, doresc, dovleac, prepeleac, lac, veac:   * ghete, paiete, repede, arde, arte, carte, parte:   * maț, marți, mut, tu, vru, dădu, dură, dună.   4. Citeste lista de cuvinte de mai jos. Indica in dreptul fiecarui substantiv numarul acestuia:   copii,   ariciul,   leii,   sunet,   cantece,   cana,   pix,   litera,   caiet,   scolar.   5. Citeste cu atentie, lista de cuvinte de mai jos. Subliniaza cu o linie substantivele comune si cu doua linii substantivele proprii. Alcatuieste trei propozitii in care sa folosesti cuvintele subliniate.   Alina, prietena, proaspete, coapte, maine, biscuit, joaca, vara, Victoria, timp, merg, munca, fructe, nori, taxi, cand, ele, bloc, legume, cinci, unde, bicicleta, parc, statuie, acum   6. Citeste, cu atentie, urmatoarele enunturi. Noteaza in casete numarul de substantive gasit in fiecare enunt.   * Alexandru, Amalia, Irina si Viorel sunt colegi de clasa   ........... * Am plecat cu tata la pescuit.         .............. * Mama, tata, bunica si matusa Iolanda vor merge la mare pentru cateva zile.         ................ * In vacanta d evara, Virgil a scris trei povesti si doua poezii.         ................... * Marian este un bun alpinist.         ........... * Floare-de-colt, bujorul de munte si papucul-doamnei sunt plante protejate de lege.     ............. * Drobeta-Turnu Severin este un oras la Dunare        .............. * Cu bunica si bunicul merg spre Constanta.             ............... * Ursul, vulpea si ariciul sunt animale salbatice.        ............... * In fiecare vacanta de vara merg la tara impreuna cu verisorii mei din satu Mare.       ...............   7. Gaseste pluralul urmatoarelor substantive: * strada, masa, casa, mahala, ou, numar, ghid, copil; * ghiveci, curier, han, porumbar, porumbel, ceapa; * bacan, manz, portocala, matura, marmelada.   8. Citeste cu atentie, propozitiile d emai jos. Subliniaza substantivele si gaseste forma de plural pentru fiecare substantiv subliniat.   Melcul traieste in gradina. Corpul sau este moale, se termina cu patru antenute cu ajutorul carora poate simti mancarea, primejdia si obstacolele. Melcul este extrem de fricos. La cea mai mica sperietura isi retrage corpul in cochilie. Cochilia este un invelis dur care il protejeaza. Este supranumita si casa melcului. Aceasta cochilie creste pe masurra ce melcul imbatraneste.   9. Taie cu o linie, forma grtesita a urmatoarelor substantive:   * inghetata/inghietata                          conpartiment/compartiment; * grapefruturi?grepfruturi                     tramvai/tranvai; * abtibild/abtipild:                                 ghiuveta/chiuveta: * cearsaf/ciarsaf:                                 gheata/ghiata: * idee/ide                                            giaca/geaca; * izlaz/islaz;                                        cismar/cizmar; * vesmant/vestmant;                          petic/petec; * pulover/pulovar