Limba si literatura Romana (LLR)

MODURILE ȘI TIMPURILE VERBULUI. FORME VERBALE NEPERSONALE    Modul indicativ Modul conjunctiv Prezent Imperfect Perfect compus Perfect simplu Mai-mult-ca- perfect Viitor standard Viitor popular Viitor anterior Prezent Perfect alerg alergam am alergat alergai alergasem voi alerga o să alerg voi fi alergat să alerg să fi alergat alergi alergai ai alergat alergași alergaseși vei alerga o să alergi vei fi alergat să alergi să fi alergat aleargă alerga a alegat alergă alergase va alerga o să alerge va fi alergat să alerge să fi alergat alergăm alergam am alergat alergarăm alergaserăm vom alerga o să alergăm vom fi alergat să alergăm să fi alergat alergați alergați ați alergat alergarăți alergaserăți veți alerga o să alergați veți fi alergat să alergați să fi alergat aleargă alergau au alergat alergară alergaseră vor alerga o să alerge vor fi alergat să alerge să fi alergat Modul condițional-optativ Modul imperativ Infinitiv Funcții sintactice Prezent Perfect Formă afirmativă Formă negativă Prezent Perfect Eu am alergat în parcul de lângă școală. (Predicat verbal) A alerga este un obicei sănătos. (Subiect) Terenul este pentru a alerga. (Nume predicativ) Dorința de alerga mi s-a îndeplinit. (Atribut verbal) Elevul începe a alerga prin curtea școlii. (Complement direct) Incapabil de a alerga, s-a așezat jos. (Complement prepozițional) A plecat înainte de alerga pe teren. (Circumstanțial de timp) Mihai a intrat în clasă fără a alerga. (Circumstanțial de mod) A intrat pe teren pentru a alerga. (Circumstanțial de scop) A fost pedepsit pentru a fi alergat prin curtea școlii. (Circumstanțial de cauză)   aș alerga aș fi alergat aleargă! nu alerga! a alerga a fi alergat ai alerga ai fi alergat Gerunziu ar alerga ar fi alergat alergând am alerga am fi alergat alergați! nu alergați! Supin ați alerga ați fi alergat de alergat, pentru alergat, după alergat, la alergat, de la alegat ar alerga ar fi alergat Participiu Alergat, alergată, alergați, alergate Ajută la formarea altor moduri și timpuri verbale: indicativ, perfect compus; indicativ, viitor anterior; conjunctiv, perfect; condițional-optativ, perfect; supin; este component al construcției pasive cu verbul auxiliar „a fi” Observație: Infinitivul, gerunziul, supinul și participiul sunt forme verbale nepersonale!  

Numele……………………………………….                                                  Data………………                                                                             FIŞĂ DE LUCRU                                 CUVINTE CU SENS ASEMĂNĂTOR. CUVINTE CU SENS OPUS     1. Găseşte proverbul format din patru cuvinte, folosind codul dat: _________ cuvânt cu acelaşi sens  ;     __________ cuvânt cu sens opus.   Cuvântul este format din silabe. Ce amar e gustul tristeţii! Să fii scriitor nu e puţin lucru! Carul duce pepenii la piaţă.   Formează cuvinte cu sens opus, adăugând în faţa celor date in sau ne.   vinovat_____________________             util________________________ limitat______________________            decent______________________ corect______________________             decis_______________________   Completează tabelul.     Cuvântul Cuvântul cu acelaşi sens Cuvântul cu sens opus a apărea     drept     curaj     izbândă     util       Taie intrusul.   bogăţie, avuţie, sărăcie, avere; uimit, supărat, mirat, uluit; gingaş, delicat, fragil, puternic; inteligent, perspicace, încrezut, isteţ.   Continuă „lanţul cuvintelor” cu cel puţin trei exemple, după model: cuc, car, rod, drum, … pas,______________________________ ger,______________________________        

IAU/I-AU   Completeazǎ spaţiile libere cu cuvinte potrivite:   iau...............................................           i-au............................................     i-au.......................................... i-au..............................................           iau.............................................     iau............................................ iau...............................................           i-au............................................     i-au...........................................     ............revista                    ...................  spus                 ....................   descris ............ un corn                 .................... creionul            ....................  o prǎjiturǎ ............ explicat                ................... suparat               ....................  apucat   Dupǎ concursul de matematicǎ, profesorii ................ lǎudat pe cei buni. ............... spus lui Dǎnuţ sǎ lucreze mai multe probleme. Eu .................. culegerea sǎ lucrez împreunǎ cu el. Ȋmi doresc sǎ .............. şi eu premii la olimpiadǎ. ................... un buchet de flori pentru sora mea, care a luat premiul întâi.   Este ziua Corinei. Bunicii ...............cumpǎrat o bicicletǎ. Mama m-a sfǎtiut sǎ ............... nişte cǎrţi pentru ea. Parinţii ............... dat bani pentru o excursie. Profesorii .................. adus numai laude. Colegii ........... dǎruit un urs de pluş. Eu .............. ursul şi îl duc în camera ei. Este foarte fericitǎ.   ......................... stropitoarea şi ud florile. Observ cǎ liliacului ............... mai înflorit câteva crengi. ................ un buchet de trandafiri pentru mama. Fraţii mei ............ adus şi bunicii un buchet.   Alege forma corectǎ:   Cad primii fulgi de nea. Bucuroasǎ, iau/i-au paltonul şi cǎciula şi ies afarǎ. Ȋntind mâna şi iau/ i-au în palmǎ un fulg de nea. Privesc cum se topeşte repede. Câţiva colegi i-au/iau strigat pe Marin şi pe Vasile. Iau/I-au aruncat lui Azorel un bulgǎre de nea. Câinele sa/s-a speriat şi a început sǎ latre.               Lizuca şi Patrocle iau/i-au cerut voie rǎchitei sǎ înnopteze în scorbura sa/s-a.             -Uite, Patrocle, iau/i-au paltonaşul, mǎ îmbrac cu el şi-mi pun bereta pe cap.             Vietǎţile pǎdurii iau/i-au primit cu drag pe cei doi.             Târziu, bunicii iau/i-au gǎsit în dumbravǎ şi iau/i-au dus în cǎsuţa lor.               Vreau sǎ iau/i-au numai note bune!             Primii fulgi de nea iau/i-au adus bucurie în suflet.             Când l-au întâlnit, i-au/iau mulţumit pentru ajutorul dat. Pǎrinţii iau/i-au cumpǎrat lui Andrei o maşinuţǎ. O iau/i-au pe Ana la mine. Iau/I-au adus ce şi-a dorit.   Scrie sinonime pentru cuvântul “iau”:   Iau cartea de pe masǎ.................................. Iau un caiet din ghiozdan................................. Iau bomboane de la magazin................................ Iau câinele de lanţ.................................. Iau  merele din pom şi le pun în lǎdiţǎ............................ Iau premiul I la concurs dacǎ mǎ pregatesc serios........................... Iau o carte de la bibliotecǎ................................... Iau trenul pânǎ la Bucureşti.............................................. .. O iau pe Alina la mine sǎ ne jucǎm cǎrţi.................................................. ..........   Completeazǎ: `în cuib-....................................... în tablou-............................................. `în curte-................................................ în carte-................................................. ... `din casǎ-.................................................. . din  cǎmarǎ-................................................ `din frigider-............................................... din ghiozdan-.............................................     `el îi spune-..................................... ea îi aduce-....................................... `ei îi cumpǎrǎ (Mariei)-...................................................... ... ele îi povestesc (Anei)-...................................................... ... `Ele îi aşazǎ (pe copii)-...................................................... .... Ei îi hrǎnesc (pe câini)-...................................................... ... `Ea se plimbǎ-............................................. El se joacǎ-............................................... `Ele se împacǎ-............................................ Ele se urcǎ-................................................     Alcǎtuieşte enunţuri cu cuvinte descoperite şi însemnate  la exerciţiul 4.   Corecteazǎ greşelile: La marginea satului bunicilor, dealurile sunt acoperite cu pǎduri întinse. Sǎtenii i-au de aici lemnul necesar focului s-au construcţiilor. Ȋntrun an, bunicul l-a rugat pe pǎdurar sǎ marcheze arborii buni pentru foc. Aşa, tǎierile nu sau mai fǎcut la întâmplare, iar localnicii iau defrişat pe cei mai bǎtrâni. Ȋn locul numit tǎieturǎ, cresc la începutul lui iunie mulţi fragi şi multe ciuperci. Ȋntro zi a, mers aici cu Ioana şi cu prietena s-a. Eu avem douǎ coşuri: întrun coş voiam sǎ culeg fragi, iar în celǎlalt, ciuperci. A foat foarte frumos: am cules şi am mâncat fragi, ne-am jucat şi,întrun târziu am plecat spre casǎ.   Descoperǎ propoziţiile ascunse:   a, cuib, într-un, pentru, şi, lângǎ, puişori, vrǎbiuţa, fǎcut,ea, copǎcel. i-au, pe, paşii, spre, pǎdure, purtat, cei, cǎsuţa, din, doi. Ionel, seama, la, nu, vrut, poveţele, a, ia, sǎ, mamei. vreau, mâine, notǎ, sǎ, la, iau, mare, test.   Alcǎtuieşte un text în care sǎ foloseşti toate ortogramele învǎţate. Dǎ-i un titlu potrivit. LA/L-A,  L-AU   Completeazǎ cu la şi l-a spaţiile punctate: ................şcoalǎ                      ................compunere              .............noi .................adus                        .................stropit                     .............mai vǎzut Nota............                             .................lǎudat                     .............Bucureşti .............. supǎrat                      .................Maria                     .............ascultat   .............asfinţitul soarelui, melcul se întorcea de ........... plimbare. Cǎsuţa din spate .............. obosit.     ............mijlocul drumului, s-a oprit. Cǎrǎbuşul ............... salutat amical. Melcul ............ întrebat: -De ce te grǎbeşti aşa, bǎrbosule? -Trebuie sǎ ajung ........ casa mea. Eu nu am casa cu mine, ca dumneata. .............. asta melcul nu se gândise.   Gina, rǎţuşca cea micuţǎ, A plecat ........... piaţǎ Foarte dimineaţǎ. Pe Boby ............ mângâiat Şi în pǎtuţ .......... lasat. -Sǎ nu pleci, puiuţ, la baltǎ, Cǎ vulpea de-abia fe-aşteaptǎ, Când s-a-ntors – bobocul nu-i, Numai coaja oului. ........furat şireata, oare? Se-ntreba cu grijǎ mare Şi ......... baltǎ se opri, Dar pe loc ea înlemni: ......... doi paşi în stufǎriş, Roşioara-i în tufiş. Oare ce s-a întâmplat? Puteţi sǎ îmaginaţi Şi-apoi sǎ conţinuaţi?   Alege forma corectǎ: Când la/l-a vǎzut pe Marele-Luminǎtor cǎ vrea sǎ intre în pǎdure, Lalo, gândǎcelul cafeniu, l-a/la rugat: -La/L-a noapte este beznǎ şi mi-e tare fricǎ. Dǎ-mi, te rog, o fǎrâmǎ de luminǎ! Stǎpânul luminii la/l-a lǎsat sǎ se aureascǎ, şi i-a dat o scânteie. Noaptea, l-a/la întuneric, gândǎcelul împrǎştia luminǎ. Se transformase în licurici.   De fricǎ, ţeposul stǎtea ghemuit la tulpina nucului. Vulpea l-a/la mânat ca pe o minge. Nu la/l-a mâncat, din cauza ţepilor. S-a înţepat la bot. Când ariciul se gândea la/l-a ajutor, la/l-a auzit pe Azor. Acesta la/l-a salvat. -Ai plecat la/l-a plimbare, cumǎtrǎ?strigǎ dulǎul. Dar vulpea nu la/l-a auzit. O luase la sǎnǎtoasa.   Transformǎ: azi ieri îl ascultǎ                   îl cautǎ                          îl ajutǎ                          îl priveşte                 îl transformǎ             îl felicitǎ                       îl ceatrǎ                         îl supǎrǎ     Completeazǎ cu ”l-au”: Copiiii nu ................. ascultat pe Ionel.                    Prietenii nu ............... crezut pe George. Pǎrinţii................... pedepsit pe Alin.                       Colegii nu ...........aşteprtat şi pe el.       De ce ............... dus la bunici pe Mihai?                   Când ........... vǎzut pe Mircea ............. felicitat.

                     Scrierea corectă a cuvintelor „numai„ și „nu mai „ Se scrie numai atunci când luat ca un tot are un sens unic, de obicei sinonim cu doar: - Am numai o oră la dispoziție. - Au venit numai părinții. - Era numai zăpadă din cap pînă-n picioare. - Am bani, numai că fac economie. - Stai numai să-mi iau umbrela. Se scrie nu mai atunci cînd fiecare din ele are un sens separat: - Nu mai plouă! - Să nu mai alergi! - Jocul e pentru copii mici, dar nu mai mici de trei ani.   Dacă ati observat nu mai se scrie doar cand avem o constatare, un indemn, o povață. Putem să ne dăm seama de diferența dintre numai si nu mai dacă știm că: Numai se scrie numai când îl înlocuim cu doar.   Câteva exemple ca să vă obișnuiți cu cele două ortograme: 1. Vă rog să nu mai sunați la acest număr de telefon, pentru că nu eu sunt persoana pe care o căutați. 2. Irina mi-a spus că nu mai vrea să meargă cu noi în parc. 4. Am numai cinci lei și nu-mi ajung ca să-mi cumpăr cartea de care am nevoie. 5. Așteaptă-mă numai zece minute și sunt gata să plecăm. nu mai = când exprimăm o negație, la fel ca în primele exerciții de mai sus sau….„nu mai vreau sa merg la teatru”, „nu mai vreau sa plec afară”..etc numai = sinonim cu „doar”   Și acum, ca verificare, un exercițiu. Scrieți corect exemplele de mai jos: 1. Beau (numai) apă. 2. Mă bucur că (numai) uitat. 3. L-am salutat (numai) așa, dar de fapt nu-l cunosc. 4. Pompierii (numai) aveau ce stinge, totul era (numai) scrum. 5. Ți-am zis să-l dai mai încet, (numai) tare. Fiți atenți si rezolvați cu ajutorul exemplelor de mai sus! Mult success!

Scrierea corectă a cuvintelor „neam” și „ne-am” Citește cu atenție textul:        „ – Ba eu drept să vă spun, cucoane, n-am înțeles! Zise cu îndrăzneală unul din țărani, anume Ion Roată. Ș-apoi, chiar dacă ne-am pricepe și noi la câte ceva, cine se mai uită în gura noastră? Vorba ceea, cucoane: „Țăranul când merge, tropăiește, și când vorbește hodorogește”, să ierte cinstită fața dumneavoastră. Eu socot că treaba asta se putea face și fără noi; că, dă, noi știm a învârti sapa, coasa și secera, dar dumneavostră învârtiți condeiul și când vreți, știți a face din alb negru si din negru alb...Dumnezeu v-a dăruit cu minte, ca să ne povățuiți și pe noi, prostimea...”                                                                                         (Moș Ion Roată și Unirea, de Ion Creangă) 1. Care este personajul din fragment ? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... 2. La care Unire a participat moș Ion Roată ? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... 3. Scrie ideea principală a fragmentului. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... 4. Explică proverbul : „Cel ce vorbește mult, ascultă puțin”. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... 5. Scrie cuvinte cu înțeles opus (antonime) pentru cuvintele : merge-.....................                    alb-......................                   îndrăzneală-............................ negru-...................... 6. Scrie cuvinte cu înțeles asemănător (sinonime) pentru cuvintele: treabă-....................                    povățuiți-........................        condeiul-............................ prostimea-......................... 7. Scrie enunțuri cu cuvântul „drept”, în care să aibă alte înțelesuri decât cel din text. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... 8. Scrie un enunț cu cuvântul „noi”, în care să aibă alt înțeles decât cel din text. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... 9. Subliniază în text cuvintele „ne-am” 10. Scrie câte două enunțuri în care să folosești cuvintele : ne-am și neam. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... 11. Taie varianta greșită din enunțurile : Dacii au fost neam/ne-am de oameni pașnici și viteji Neam.Ne-am așezat pe o pajiște cu albăstrele. Săptămâna trecută neam/ne-am dus la circ. Fiind verișoara ei, Angela este neam/ne-am cu Cecilia. 12. Înlocuiește spațiile punctate cu varianta potrivită: ne-am sau neam. Radu este.......................cu bunicul lui Andrei, deci Radu este............................cu Andrei. .......................luat bicicletele și am plecat în parc. Dacă nu..............................terminat temele nu............................dus la joacă. George este.......................cu mine,.......................cunoscut vara trecută la bunici.