Geografie clasa a IV-a

Nume:___________________________                                                                    Data: ________________ PROBĂ DE EVALUARE   Priveşte tabloul celebrului pictor Claude Monet, „Plimbare în Pourville”. Trasează, pe tablou, linia orizontului cu o linie albastră. Încercuieşte cu verde un corp din orizontul apropiat şi cu galben, un corp din orizontul îndepărtat.   Scrie ce formă are linia orizontului în tabloul prezentat? ___________________________________________ ___________________________________________   Scrie punctele cardinale şi intercardinale pe spaţiile rozei vânturilor.       Observă planul clasei tale din reprezentarea de mai jos. Scrie în legendă ce reprezintă acele semne convenţionale.     Încercuieşte varianta corectă de răspuns: Ce indică estul? a) locul de unde răsare soarele; b) locul unde apune soarele; c) amiaza.   Geamurile şcolii noastre sunt îndreptate către: a) vest; b) nord; e) est.   Partea de cer şi de pământ pe care o cuprindem cu privirea, până la linia orizontului, alcătuieşte: a) locul natal; b) orizontul; c) linia orizontului. Completează spaţiile libere, astfel încât enunţurile să fie corecte: ..........................este reprezentarea micşorată a unei porţiuni din suprafaţa Pământului. Pe ea, munţii sunt reprezentaţi cu culoarea ......................, câmpiile cu culoarea......................, apele cu culoarea........................., iar dealurile cu culoarea................................... .Semnele convenţionale reprezentate pe aceasta sunt explicate într-un spaţiu numit.................................. .  ...........................indică de câte ori s-au micşorat dimensiunile reale pentru a putea fi reprezentate pe aceasta.   Denumeşte formele de relief reprezentate în imaginile de mai jos şi scrie înălţimile corespunzătoare pentru fiecare dintre acestea.   _______________________________________ _______________________________________ _______________________________________                 Adevărat sau fals? Mişcarea Pământului în jurul axei sale formează zilele şi nopţile._______ Mişcarea Pământului în jurul Soarelui durează 365 de zile şi 8 ore. _______ Mişcarea Pământului în jurul Soarelui formează anotimpurile. _______ O rotaţie completă a Pământului, în jurul axei sale, se realizează în 24 de ore.______ Pe partea luminată de Soare a Pământului este noapte. _______ Pe partea neluminată de Soare a Pământului este noapte.________ Calendarul este un tabel convenţional care redă succesiunea lunilor, a săptămânilor, dar şi a zilelor dintr-un an. _________ Prima zi de iarnă este în 22 decembrie. _________ Prima zi de primăvară este la 1 Martie, de ziua Mărţişorului. ________ Dacă mă rătăcesc în pădure, pot găsi sudul cu ajutorul muşchiului de copac. _______   Ce ţi-a plăcut cel mai mult din tot ceea ce ai învăţat până în acest moment la geografie? Scrie răspunsul tău pe rândurile de mai jos? ____________________________________________________________ ____________________________________________________________ ____________________________________________________________        

Numele: ............................                                                                  Data: .......................   Fișă  de evaluare sumativă Orizontul apropiat şi local 1. Completaţi:           Clasa noastră are ferestrele orientate spre .......... . Şcoala noastră se numeşte ....................................................... ............. . Adresa şcolii este ............................................. . Localitatea noastră se numeşte .......................... . Un oraş poate avea fi format din mai multe grupări de blocuri numite ..................................... . Cartierul nostru se numeşte .................................... . Oraşul nostru este străbătut de râul ................................ şi este situat într-o zonă de ............................ .   2. Răspundeţi la întrebări!           a) Ce este linia orizontului? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ...................           b) Ce înţelegeţi prin orizont? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ...................           c) Care sunt punctele cardinale? Dar cele intercardinale? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ...................           d) Ce mijloace de orientare putem folosi pentru orientarea corectă? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ................... 3. Fixaţi punctele cardinale şi intercardinale pe desenele următoare!     4. Completaţi spaţiile punctate cu punctele cardinale sau intercardinale corespunzătoare, după model: a) B este la nord-est de A.         b) D este la ......... de C.             c) F este la ......... de E.          5. Scrieţi denumirea formelor de relief şi precizaţi culorile prin care sunt reprezentate pe hartă. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ...................   6. Fixati punctele cardinale in careul urmator. Desenati o floare un mijlocul lui. Apoi: Deseneaza un patrat la nord de floare; Deseneaza un triunghi la vest de patrat; Deseneaza un cerc la sud de triunghi; Deseneaza o minge la est de floare si un creion la sud de minge.                    

Dealurile și podișurile   Subcarpații reprezintă o unitate de relief, care face trecerea de la munți la podișuri sau spre câmpii. Aceștia sunt formați din șiruri de dealuri care se adeamănă cu munții prin modul în care s-au format. – dealurile subcarpatice au înălțimi care rareori depășesc 1000 de metri și sunt acoperite cu păduri de foioase; – între dealuri și poalele munților se găsesc depresiuni, bine populate și cu importante zăcăminte de petrol, gaze naturale, cărbuni și sare; – ocupațiile locuitorilor sunt legate de cultura pomilor fructiferi și a viței de vie, de creșterea animalelor, de exploatarea și prelucrarea lemnului și a resurselor din subteran.   Subcarpații sunt alcătuiți din trei grupe de dealuri și depresiuni:   1. Subcarpații Moldovei – situați între râurile Moldova și Trotuș 2. Subcarpații Curburii – situați între Trotuș și Dâmbovița 3. Subcarpații Getici – situați între Dâmbovița și Motru   Subcarpații Moldovei   Caracteristici: – au luat nastere prin cutarea sedimentelor din exteriorul Carpatilor – sunt alcătuiți din roci sedimentare cutate de tip molasă – sunt formați dintr-un șir de depresiuni și unul de dealuri · Sunt bogați în resurse naturale: petrol, gaze naturale, sare, cărbune · Altitudinile sunt cuprinse intre 300-1000m (max. 911 m, D. Plesu)   Subdiviziuni: – Depresiuni: Neamț, Cracău-Bistrița, Tazlău-Cașin – Dealuri: Pleșu, Bistriței, Pietricica   Clima: – Influente climatice: de ariditate la sud de Bistrita si scandinavo-baltice la nord de Bistrita – Temperatura medie anuala: 6-10˚ C – Precipitatii: 600-800mm – Vanturi: crivatul   Ape: – Rauri: Moldova cu Neamt, Bistrita cu Tazlau,Trotus cuTazlau, Casin, Oituz   Densitatea populației  aproximativ 50 locuitori/km2 Orase:– între 10.000 –  25.000 locuitori: Tg. Neamt, Buhusi – între 100.000-300.000 locuitori: Piatra Neamt Sate: răsfirate pe versanti si liniare de-a lungul vailor si drumurilor; sate medii si mari in depresiuni; functii agricole-pomi-viticole, cultura plantelor.   Subcarpații Curburii   Caracteristici: – sunt alcătuiți din roci sedimentare cutate de tip molasă. – sunt formați din două șiruri de depresiuni și două de dealuri – sunt bogați în resurse naturale: petrol, gaze naturale, sare, cărbune – altitudinile sunt cuprinse între 300-1000m (max. 996 m, D. Magura-Odobesti) – prezinta 2 șiruri de depresiuni și dealuri.   Subdiviziuni: – depresiuni submontane: Soveja, Vrancei, Slanic – depresiuni intracolinare: Campu, Vidra, Dumitresti, Policiori, Cislau, Campina, Pucioasa – dealuri interne: Ousor, Rachitasi, Raiut, Zabraut – dealuri externe: Magura-Odobesti, Ciolanu, Istrita   Clima: – influențe climatice: de ariditate – temperatura medie anuala: 6-10˚ C – precipitații: 600 – 800mm – vânturi: crivatul, efectul de foehn   Ape: Rauri: Ialomita, Prahova, Doftana, Teleajen, Slanic, Buzau, Ramnicu Sarat, Milcov, Susita, Niscov Lacuri: In masive de sare: Slanic, Telega Antropice: Paltinu   Densitatea populației aproximativ 50 locuitori/km2 Orase: – aproximativ 10.000 locuitori: Panciu, Odobesti, Slanic, Fieni – între 10.000-25.000 locuitori: Valenii de Munte, Comarnic, Breaza, Plopeni, Boldesti-Sacaieni, Pucioasa, Urlati, Adjud – între 25.000-50.000 locuitori: Câmpina – între 50.000-100.000 locuitori: Onești Sate: răsfirate pe versanți și liniare de-a lungul văilor și drumurilor; sate sunt medii și mari în depresiuni; functii agricole-pomi-viticole, cultura plantelor.   Subcarpații Getici   Caracteristici: – au luat nastere prin cutarea sedimentelor din exteriorul Carpatilor – sunt alcătuiți din roci sedimentare,cutate de tip molasă – sunt formați din două șiruri de depresiuni și două de dealuri – sunt bogați în resurse naturale: petrol, gaze naturale, sare, cărbune – altitudinile sunt cuprinse între 300-1200 m (max. 1218 m, D. Chiciora, Matău -1018m) – prezintă 2 șiruri de depresiuni și dealuri.   Subdiviziuni: Depresiuni submontane: Depresiunea Subcarpatică Olteană, Deprresiunea Câmpulung Depresiuni intracolinare: Târgu Jiu Dealuri: Muscelele Argeșului, Depresiunea Bran   Clima: – influențe climatice: de ariditate – temperatura medie anuala: 6-10˚ C – precipitații: 600-800 mm – vânturi: efectul de foehn   Ape: Rauri: Jiu, Gilort, Amaradia, Olt, Oltet, Topolog, Arges Lacuri: In masive de sare: Ocnele Mari Antropice: Ramnicu Valcea, Daesti, Calimanesti, Cerbureni, Valea Iasului Vegetatie: Stejar pana la 500 m Fag 500-1200 m   Densitatea populației aproximativ 50 locuitori/km2   Orase: – mai puțin de 10.000 locuitori: Călimanesti, Băile Olănesti, Horezu, Novaci, Tg. Cărbunești, Băile Govora, Ocnele Mari – între 10.000 – 25.000 locuitori: Bumbesti-Jiu, Rovinari – între 25.000 – 50.000 locuitori: Câmpulung, Curtea de Argeș – între 50.000 – 100.000 locuitori: Târgu Jiu – între 100.000 – 300.000 locuitori: Râmnicu Vâlcea Sate: răsfirate pe versanți și liniare de-a lungul văilor și drumurilor; sate medii și mari în depresiuni; funcții agricole: pomi-viticole, cultura plantelor March 7, 2018 at 5:16 pm#15165 Elia Keymaster Offline Topics: 1417 Replies: 911 Been thanked: 29 times Podișurile – ocupă întinderi mari și sunt situate în interiorul Capaților (Depresiunea Colinară a Transilvaniei), în partea de est (Podișul Moldovei), în partea de sud (Podișul Getic, Podișul Mehedinți) și de sud-est a tării (Podișul Dobrogei).   De reținut : Depresiunea Colinară a Transilvaniei reprezintă o unitate geografică mai joasă, situată în interiorul arcului carpatic și de aceea poartă numele de depresiune. – în partea sa centrală cuprinde dealuri mai înalte, cu culmi rotunjite, acoperite cu păduri de fag și stejar sau cu pomi frctiferi și viță-de-vie (podișul Someșan  și Podișul Târnavelor); – dealuri mai joase cu pante line pe care se întind ogoare cultivate cu cereale și sfeclă de zahăr (Câmpia Transilvaniei); – pe margini, spre munți se întind dealuri și depresiuni, intens populate cu sate și orașe vechi; – bogățiile principlae sunt: gazul metan, resursă naturală care nu se mai găsește în altă parte a țării si sarea. – Podișul Moldovei, cel mai întins podiș din țară, cu sate si orașe mari este format din dealuri mai înalte, acoperite cu păduri de fag și stejar în Podișul Sucevei și Podișul Bârladului – Câmpia Moldovei are dealuri mai joase, foarte line, pe care se cultivă cereale, plante industriale, viță-de-vie   Podișul Getic se evidențiază prin dealurile sale foarte netede, despărțite de râurile care vin dinspre munți. – dealurile mai înalte din nord sunt acoperite cu păduri de stejar, iar cele din sud, fiind mai joase, sunt favorabile pentru cultura cerealelor, a pomilor fructiferi și a viței-de-vie; – din subsol se extrag cărbuni, petrol și gaze naturale.   Podișul Mehedinți este cuprins între Motru și Dunăre, în nord-vestul Podișului Getic, având cea mai mică unitate geografică din România. Podișul Dobrogei este situat între Dunăre, Marea Neagră și granița cu Bulgaria, cuprinde dealuri cu înălțimi și înfățișări diferite; – cea mai mare înalțime o au Munții Măcinului, care reprezintă resturile unor munți mai vechi decât Carpații; – în jumătatea sudică dealurile sunt foarte joase, având aspect de câmpie vălurită; – clima este mai uscată decât în alte părți ale țării; – apele sunt puține și scurte; – oamenii au construit canale de irigație pentru a-și asigura apa necesară agriculturii; – pe solurile fertile se cultivă cereale, floarea-soarelui,sfeclă de zahăr, pomi fructiferi și viță-de-vie.

România aşezare, hotare, vecini -   România este situată în ....................................................... ............... E despărţită de ţările vecine prin .............................. (naturale sau convenţionale), care au o lungime totală de 3150 km. Vecinii României sunt: - N -                       de la Halmeu până la ....................... - E -                        de la ............................. până la ............ (vărsarea Prutului în Dunăre)        -                          de la vărsarea Prutului în Dunăre până la vărsarea Dunării în Marea Neagră       - Marea Neagră - S  -                        de la Vama Veche până la .................. - V  -                        de la Pristol până la ............................        -                        de la ........................... până la .......................                               *sud-estul Europei Centrale *graniţe *Ucraina, Horodiştea *Moldova, Horodiştea, Reni *Ucraina *Bulgaria, Pristol *Serbia, Beba Veche *Ungaria, Beba Veche, Halmeu    Pozitia in cadrul continentului pe trei directii, situeaza Romania la distante aproape egale de punctele extreme ale acestuia – capul Roca (cca. 2 950 km) in SV, estul Muntilor Ural (2 600 km) sui Capul Nord, 2 800 km in Norvegia. Doar in sud Capul Matapan din peninsula Peloponez se afla la numai 1 050 km.

Marea Neagră este situată în partea de sud-est a Europei, la limita cu Asia, fiind străbătută, în partea nordică, de paralela de 45 ̊lat. N. Este o mare de tip continental fiind dominată de suprafețe continentale, dar comunică cu Marea Mediterană prin strâmtorile Bosfor și Dardanele.           Marea Neagră este o mare din bazinul atlantic, situată între Europa şi Asia, care se învecinează cu Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Turcia şi Georgia. Prin Strâmtoarea Cherci se ajunge în Marea Azov, prin Bosfor în Marea Marmara, iar prin strâmtoarea Dardanele în Marea Egee şi deci în Mediterană. Ea este un rest al Mării Sarmatice şi prezintă o serie de aspecte unice în lume. Marea se întinde pe o suprafaţă de 413.000 km². Cel mai adânc punct se află la 2206 m sub nivelul mării în apropierea de Ialta. Mareele sunt în general de mică amploare (cca. 12 cm). Salinitatea apei este în larg de 17-18 la mie, faţă de 24-34 la mie în alte mări şi oceane. În zona litoralului românesc salinitatea scade şi mai mult, în mod obişnuit fiind între 7 şi 12 la mie.                     Cultură generală și legende despre Marea Neagră     1. De ce a fost numită marea „Neagră“   Istoria numelui Mării Negre    De-a lungul istoriei, Marea Neagră a avut foarte multe nume până când să ajungă la actuala denumire. Primii care au botezat-o au fost cimerienii, un popor de origine geto-tracică, care a trăit la nordul și la nord-vestul Mării Negre spre apus și spre Dunăre între secolele XVI și XI î.Hr.  Aceștia au numit-o „Axaina”, adică „albastru închis“. Au urmat sciţii, popoare migratoare de păstori şi buni luptători ce au ocupat în secolul al VIII-lea î.Hr. nordul Mării Negre. De altfel, conform unor scrieri ale vremii, des citate în sursele anglo-saxone, cuvântul „neagră” din actuala denumire a mării noastre ar fi o traducere a cuvântului scitic „Axaina”.  Mai târziu, grecii antici au denumit-o „Marea Inospitalieră” din cauza faptului că era dificil de navigat, dar și a triburilor ostile care locuiau pe malurile sale. Începând cu secolul VIII î.Hr., după dezvoltarea cu succes a coastei de către coloniștii din Halikarnas (Bodrum-ul de azi), foști colonişti fondatori ai cetăţii Histria, marea a primit denumirea de „Pontus Euxinus” sau „Mare Scythicum, care însemna „Marea primitoare”.  Grecii îi spuneau astfel deoarece furtunile care se produceau în apropierea țărmului erau o raritate, iar în locul unde Dunărea se vărsa în mare apa era bună de băut. Apa dulce adusă de Dunăre era mult mai puţin densă decât apa sărată, astfel că se menţinea la suprafaţă. Astfel, la suprafaţa Mării Negre, pe întinderi mari în zona gurilor de vărsare, apa se putea bea.   2. Potopul a crescut salinitatea mării   Apa are o salinitate relativ scăzută, mai ales în straturile superioare, de 17 la mie. Dar la origini, Marea Neagră avea un nivel de salinitate mult mai scăzut decât în prezent. Atunci când furia apelor a rupt limba de pământ ce despărţea marea de oceanul planetar şi s-au format strâmtorile Bosfor şi Dardanele, apa foarte sărată din vechea mare Tetis au pătruns în apele Mării Negre, odată cu multe specii noi.   3. Sunt două mări suprapuse: una vie şi una moartă   După ce salinitatea mării a crescut, cele mai rezistente specii autohtone s-au menţinut lângă gurile de vărsare ale fluviilor, acolo unde apa era mai dulce. Altele nu s-au putut adapta şi au murit. „Toată această masă de vieţuitoare, nefiind curenţi verticali, s-a aşezat pe fundul mării şi a început să se descompună, ceea ce a presupus un consum de oxigen. Aşa se face că astăzi, în adâncuri, nu există oxigen, ci doar hidrogen sulfurat şi, neexistând curenţi verticali, acele ape rămân aproape moarte“, explică cercetătorul Răzvan Popescu- Mirceni. Acolo trăiesc doar bacteriile anaerobe. Tocmai de aceea consideră că există de fapt două mări: una vie oxigenată şi alta moartă. În lipsa curenţilor verticali, cele două lumi nu interacţionează. „Tocmai de aceea Grigore Antipa considera că Marea Neagră este unică“, spune Popescu-Mirceni.   4. Muzeul din adâncuri   Fundul Mării Negre este considerat un loc de fosilizare extrem de interesant, tocmai pentru că, neexistând oxigen la adâncimi mai mari de 200 de metri, toate epavele care au ajuns acolo de-a lungul timpului au fost perfect conservate.   5. Invadată continuu de specii   Marea Neagră este supusă încontinuu procesului invaziv. Navele ce tranzitează apele aduc cu ele şi specii din alte colţuri ale lumii, ce se adaptează imediat. Aşa s-a întâmplat cu melcul Rapana Venosa. Unele specii, care seamănă foarte bine cu meduzele, cu invadat apele şi au dezechilibrat ecosistemul, hrana lor fiind constituită din icre de peşte. Până şi scoicile pe care le găsim pe plajele litoralului românesc sunt „importate“ din alte mări. „Scoicile albe au ajuns în apele Mării Negre în urmă cu 40-50 de ani“, spune Răzvan Popescu – Mirceni.   6. Are rechini!   Răpitorul ce se găseşte în apele Mării Negre este cunoscut sub denumirea populară de „câine de mare“ şi măsoară aproximativ un metru. „Este foarte rar şi foarte sperios. Din aceeaşi familie ar mai fi pisica de mare şi vulpea de mare, întâlnite mai frecvent“, a adăugat Răzvan Popescu-Mirceni.   7. Fertilă pentru alge   De ce pe litoralul românesc sunt mai multe alge decât la ţărmul vecinilor bulgari? În zona ţării noastre, algele anuale se dezvoltă foarte bine, fiindcă găsesc hrana de care au nevoie. Litoralul nostru este mult mai apropiat de locul de vărsare a Dunării în mare, iar fluviul aduce nutrienţii cu care algele se hrănesc. „În plus, Capul Kaliakra, din Bulgaria, funcţionează ca o barieră în calea apelor Dunării, iar maricultura din zonă favorizează dezvoltarea algelor perene“, spune biologul. În plus, scoicile filtrează apa, care în Bulgaria este mult mai curată.   8. Ascunde specii pe cale de dispariţie   Cercetătorii din toate zonele costiere - Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina - au ajuns la concluzia că 160 de specii de plante şi animale marine şi costiere sunt din ce în ce mai rare sau ameninţate cu dispariţia. În Cartea Roşie a Mării Negre găsim specii precum nisetrul, păstruga, zarganul, steaua de mare, foca de Kaliakra, crabul de piatră, marsuinul, tonul, rândunica de mare.   9. Bomba de hidrogen din adâncuri   Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific al Institutului de Fizică a Pământului, spune că riscul ca aceste depozite de hidrogen sulfurat ce se află în adâncuri să producă vreodată catastrofe naturale este extrem de mic. „Doar în cazul în care ar urma ceva neprevăzut, un dezastru la care nimeni nu se gândeşte. În rest, nu trebuie să ne facem probleme“, spune profesorul Mărmureanu.   10. Există ameninţarea unui tsunami!   Există pericolul formării de valuri uriaşe şi în Marea Neagră. Un astfel de fenomen s-a produs în 1901, în zona Mangalia. „Cutremurul a fost în martie 1901 în zona Şabla, a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter şi a produs valuri tsunami în zona Mangalia. Un astfel de cutremur mai poate avea loc peste 400-500 de ani“, a declarat prof. Gheorghe Mărmureanu, director onorific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului. De altfel, poveştile vechii cetăţi elene Callatis sunt scufundate sub apele învolburate ale Mării Negre.