Geografie clasa a IV-a

Câmpiile și Delta Dunării   Câmpiile completează spre sud și spre vest relieful țării noastre. – sunt cele mai netede și joase forme de relief; – datorită climei prielnice și solurilor roditoare, vegetația naturală de stepă a fost treptat înlocuită de oameni cu diferite culturi agricole;   Câmpia Română și Câmpia de Vest reprezintă principalele regiuni agricole ale țării, în care se cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui,sfeclă de zahăr.   – în subsol, ambele câmpii prezintă zăcăminte de petrol și gaze naturale.     Câmpia Română este situată în partea de sud de-a lungul Dunării și este traversată de văile largi ale râurilor Jiu, Olt, Argeș, Ialomița, care vin dinspre munți și se varsă în marele fluviu;   – Câmpia Română cuprinde suprafețe mai înalte și mai puțin netede, în partea nordică, spre Podișul Getic (Câmpia Piteștilor, cea mai înaltă ajunge la 300 de metri), suprafețe foarte joase, care ajung chiar la 10 metri în partea de est (Câmpia Siretului) și cea mai mare întindere pe suprafețe largi și foarte netede – Câmpia Olteniei, Câmpia Bărăganului;         – Câmpia Olteniei este alcătuită din câmpii tabulare, cu numeroase dune de nisip fixate prin culturi de viţă-de-vie sau salcâm: Câmpia Blahniţei, Câmpia Băileştilor şi Câmpia Romanaţilor.   Câmpia Munteniei cuprinde toate tipurile de câmpii: câmpii piemontane, în nord: Câmpia Piteştilor, Câmpia Târgoviştei şi Câmpia Ploieştilor; – câmpii de subsidenţă, situate în locul de confluenţă a unor râuri coborâte din zona deluroasă: Câmpia Titu, Câmpia Gherghiţei şi Câmpia Buzăului; – câmpiile tabulare sunt situate sudic: Câmpia Boianului, Câmpia Găvanu – Burdea, Câmpia Burnasului (cu margine abruptă spre Dunăre) şi Câmpia Vlăsiei (unde se află situată capitala ţării).   – Bărăganul în partea estică se compune din întinsa Câmpia a Bărăganului, de natură tabulară şi cu următoarele secţiuni: Bărăganul Ialomiţei, Bărăganul Călmăţuiului şi Câmpia Brăilei.   Câmpia de Vest este situată în vestul țării, până la granița cu Ungaria și Serbia; – spre est se întinde până la marginea dealurilor; – cuprinde porțiuni mai înalte, ce depășesc 100 de metri : Câmpia Carei, Câmpia Vingă – și porțiuni mai joase : Câmpia Someșului, Câmpia Crișurilor, Câmpia Timișului – Câmpia de Vest este o regiune cu o pouluație numeroasă, cu multe sate și orașe mari.         Delta Dunării   – este cea mai joasă unitate de relief, clădită de Dunăre și de mare   – înainte de vărsarea în mare, fluviul se desparte în 3 brațe : la nord Chilia, care formează granița cu Ucraina, la mijloc Sulina, cel mai scurt braț, pe care înaintează vapoarele de pe mare până la Brăila și la sud Sfântu Gheorghe;   – între aceste brațe se întinde Delta Dunării în ce mai mnare parte mlaștini, lacuri și canale   – porțiunile de uscat se numesc grinduri;   – vegetația Deltei este alșcătuită din stuf, arbori iubitori de umezeală (sălcii, răchite) și mici păduri de stejar, pe unele grinduri (Letea);   – aici trăiesc foarte multe specii de păsări (pelicani, cormorani, lebede) și de pești   – din cauza întinderilor mici de uscat, populația est epuțin numeroasă;   – singurul oraș este Sulina;   – principalele bogății ale Deltei sunt stuful și peștii;   – datorită peisajelor deosebite, a faunei bogate în specii rare, Delta Dunării a fost declarată rezervație naturală, cunoscută în toată lumea, de aceea suntem obligați moral să o protejăm dincolo de lege.                           Fauna   Fauna Deltei este probabil cel mai important factor pentru care acest teritoriu a fost declarat ca şi rezervaţie a biosferei.     Păsările reprezintă faima Deltei Dunării, aici se intâlnesc peste 327 de specii de păsări ceea ce este cea mai bogată şi variată colonie de păsări din Europa. Din totalul speciilor de păsări 218 cuibăresc în Deltă, restul fiind doar în trecere, fiind prezente doar în anumite sezoane. Dintre speciile de păsări ocrotite din Delta Dunării amintim: pelicanul comun şi pelicanul creţ, piciorongul, ciocintors, egreta mică şi egreta mare, lopătarul, călifarul alb şi călifarul roşu, lebăda mută şi lebăda cântătoare precum şi una dintre cele mai rare păsări din Europa: vulturul codalb     Peştii sunt atracţia celor împătimiţi în arta pescuitului sportiv. Aici trăiesc 110 specii de peşti dintre care 75 sunt specii de apă dulce. Printre cele mai valoroase specii de peşti din Deltă se numără cu siguranţă sturionii. Aceştia sunt apreciaţi mai ales datorită icrelor negre (caviarul). Dintre speciile de sturioni existente pe plan mondial sunt prezente în Delta Dunării: morunul, nisetrul, păstruga (sturionii marini), cega şi viza (sturionii de apă dulce). Alte specii de peşti: scrumbia (peşte migrator), crapul, carasul, bibanul, ştiuca, somnul (cel mai mare peşte din Deltă – poate ajunge chiar şi la 400 de kilograme), salăul, avatul, roşioara     Mamiferele sunt reprezentate mai ales de animale de talie mică: vidra, nurca, dihorul, enotul, vulpea.     Reptile şi amfibieni se intâlnesc la tot pasul. Cele mai reprezentative fiind broaştele ţestoase şi şerpii de apă     Flora     Vegetaţia Deltei este luxuriantă, pe alocuri vizitatorul are impresia că se află într-o veritabilă junglă. Putem deosebi mai multe tipuri de plante: plante de uscat , plante riverane şi de plaur şi plante cu frunze plutitoare.     Dintre plantele de uscat menţionăm plopul, arinul, salcia albă, frasinul. Plantele riverane şi de plaur sunt reprezentate de stuf, papură, măcriş, floarea de nu mă uita, feriga de apă, izma broaştei. Un aspect interesant de notat este faptulo că Delta Dunării reprezintă cea mai compactă suprafaţă stuficolă din lume (circa 240 000 de hectare). În ceea ce priveşte plantele cu frunze plutitoare, ele sunt reprezentate de nufărul alb (Castalia Alba), nufărul galben, iarba broaştelor, limba apei, ciulinii de baltă.     Un element de vegetaţie aparte îl reprezintă plaurii – aceştia sunt insule de vegetaţie plutitoare, un veritabil amestec de rădăcini, ierburi, stuf şi resturi organice. Plaurii se formează atunci când în rizomii de stuf (tulpinile subterane ale stufului) se acumulează gaze care duc la ridicarea stratului de stuf. Plaurii sunt de mai multe tipuri: mobili (se deplasează liber), împotmoliţi şi fixaţi. Plaurii pot fi periculoşi pentru navigaţie deorece împinşi de vânt pot închide canalele sau lacurile îngreunând semnificativ navigaţia.     Populaţia     Delta Dunării este cea mai puţin populată zonă din Europa temperată, densitatea medie fiind de 2 locuitori la kmp. Populaţia totală se ridică la aproximativ 15000 de locuitori din care 4600 în oraşul Sulina iar restul în 27 de sate. Dintre aceste sate doar 3 au mai mult de 500 de locuitori.     Printre cele mai importante localităţi se numără: Sulina, Sfântu Gheorghe, Chilia Veche, Crişan, Malicu, Pardina, Mila 23, Caraorman, Periprava. În ceea ce priveşte componenţa etnică a locuitorilor aici putem întâlni o gamă variată de naţionalităţi. Alături de români trăiesc ruşi lipoveni, turci, tătari, ucrainieni.

  Ce nu știm dar aflam. Secțiunea Știați că...                       • Marea Neagra a fost curtata de-a lungul timpului de greci, apoi de romani care i-au dat numele de „Pontus Euxinus” si mai apoi de turci, care i-au spus "Karadeniz" = marea intunecata, de miazanoapte, deoarece era localizata la Nord de Imperiul Otoman.   • Marea Neagra este cea mai tanara mare de pe globul pamantesc. Specialistii afirma ca Marea Neagra s-a format in perioada mezozoica, atunci cand, prin ridicarea uscatului, vechiul Ocean Tethys a disparut, iar in locul lui au aparut mai multe mari sau cursuri de apa: Marea Neagra, Marea Caspica, Marea Mediterana.   • Marea Neagra are ziua ei, si este sarbatorita in 31 octombrie. In anul 1996 a fost desemnata "Ziua Internationala a Marii Negre".   • Marea Neagra este formata din doua mari suprapuse, dintre care una vie si una moarta. Astfel, exista un strat de apa care are oxigen, iar un altul care nu are. Unul dintre cele mai importante particularitati este continutul mare de hidrogen de sulfura. Acest gaz este unul toxic, iar aproximativ 65% din suprafata totala este lipsita de viata.   • Specialistii sustin ca, in aproximativ 30 de ani, viata subacvatica va disparea complet din Marea Neagra, din cauza hidrogenului sulfurat (H2S), un gaz solubil in apa si produs permanent de o specie de bacterii. In fiecare an Marea Neagra pierde din cauza evaporarii aproximativ 200 de metri cubi de apa.   • Din punct de vedere al salinitatii, Marea Neagra este unica. Salinitatea sa in larg este de 17-18grame, pe cand salinitatea celorlalte mari si oceane variaza in intervalul 24-34grame.   • Stiati ca adancimea maxima a Marii Negre este de 2.200 de metri? Aceasta valoare, mai exact 2.212 metri, este atinsa in apropierea tarmului turcesc al marii.   • Stiati ca exista trei specii de delfini care traiesc in aceasta mare? Cele trei specii de delfini sunt delfinul comun, afalinul si marsuinu. Cel mai mare si, in acelasi timp, cel mai cunoscut este afalinul, deoarece se adapteaza cel mai usor la conditiile de captivitate din delfinarii.   • Stiati ca exista rechini in Marea Neagra ? Este vorba de fapt despre o singura specie de rechin al carei nume este "Caine de mare". Un animal singuratic, ce traieste la adancimi foarte mari, intre 25 si 75 m adancime, are o lungime de 1,8 m lungime si o greutate de pana la 13 kilograme, se hraneste cu pesti, precum scrumbii, guvizi si hamsii.   • Stiati ca exista pericolul formarii de valuri uriase in Marea Neagra? Un astfel de fenomen s-a produs in anul 1901. Cutremurul a fost in martie 1901, in zona Sabla, a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter si a produs valuri tsunami in zona Mangalia. Un astfel de cutremur mai poate avea loc peste 400-500 de ani.   (text preluat)

Ne amintim ca Orizontul local reprezintă spațiul care poate fi observat până la limita liniei orizontului. Acest spațiu se întinde până la o distanță de 40-50 km în raport cu localitatea natală (luată ca reper și situată în centru) și face parte dintr-un teritoriu mai extins, numit regiune. Să descoperim împreună regiunile tării noastre urmărind harta           Legenda hărții Numerele de hartă reprezintă regiunile geografice, pe care le notăm într-un tabel.     Nr. crt. Denumirea regiunii geografice 1. Carpații Orientali – Grupa Nordică sau Carpații Maramureșului și ai Bucovinei 2. Carpații Orientali – Grupa Centrală sau Carpații Moldo-Transilvani 3. Carpații Orientali – Grupa Sudică sau Carpații Curburii 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.     Reținem :   Regiunea reprezintă un teritoriu (un spațiu geografic) cu anumite trăsături specifice ale reliefului, climei, hidrografiei, vegetației, faunei și solurilor, adică anumite caracteristici naturale. La acestea se adaugă o serie de caracteristici specifice legate de resursele naturale existente și de activitățile economice desfășurate de populația din regiune.     Pentru caracterizarea geografică a regiunii în care este situat orizontul local se au în vedere următoarele elemente de prezentare: – poziția geografică – se referă la încadrarea regiunii la nivelul teritoriului țării sau în raport cu o altă regiune semnificativă; – limitele – sunt reprezentate, în general, de văile râurilor care încadrează/delimitează regiunea și o separă de regiunile învecinate; – caracteristicile naturale – sunt legate de relief (forme de relief, unități de relief, înălțimile cele mai mari), de climă (temperaturi medii anuale, cantități anuale de precipitații, vânturi predominante), de hidrografie (principalele râuri și/sau lacuri), vegetație și faună (specii reprezentative), soluri (dacă sunt fertile, pentru ce tipuri de culturi); – resursele naturale și activitățile economice – se referă la principalele resurse ale solului și ale subsolului și la legăturile pe care acestea le au cu activitățile economice din regiune (agricole, industriale etc.).