Threads tagged with: hiat

         DIFTONGUL este grupul de sunete alcătuit dintr-o VOCALĂ  ŞI O SEMIVOCALĂ. pronunţate în aceeaşi silabă.               Diftongul poate fi:    URCĂTOR (ASCENDENT), atunci  când este alcătuit din SEMIVOCALĂ + VOCALĂ:  iar-nă; broas-că; deal; soa-re; pia-tră.    COBORÂTOR (DESCENDENT), atunci  când este alcătuit din VOCALĂ + SEMIVOCALĂ:    mai; grâu; ca-dou: câi-ne; vrei      ATENŢIE!            Diftongul   se poate constitui din DOUĂ SUNETE ALĂTURATE  APARŢINÂND UNOR CUVINTE DIFERITE, dar care se pronunţă într-o silabă. Intre  elementele componente ale acestor silabe apare CRATIMA: mi-a amintit;  să-i dau; că-i spune;  În diftong, semivocalele o şi e apar  întotdeauna ca prim element, iar celelalte semivocale (i și u ) pot  fi sau primul sau al doilea element.    Notă:           După  consoanele C', G, K', G' nu există diftongi   deoarece în această situaţie e sau i  sunt numai  LITERE AJUTĂTOARE pentru  scrierea acestor consoane:  ceaţă  = c'aţă; geam = g'am; gheaţă = g'aţă.          Atunci  când c şi i sunt vocale urmate de o semivocală (ghiocei, rochii), ei şi  ii sunt diftongi deoarece e şi primul i sunt vocalele silabelor  respective: ghi-o-cei; ro-chii;    TRIFTONGUL  este   grupul   de   sunete   alcătuit  dintr-o vocală şi două semivocale pronunţate în aceeaşi silabă. Triftongii sunt  de două feluri:    PROGRESIVI, atunci când semivocalele preced vocala: ari-pioa-ră:  cre-ioa-ne: i-ni-mioa-ră             CENTRAŢI, atunci  când semivocalele încadrează vocala: le-oai-că; do-reau; tră-iai;  fo-iau; so-seau      ATENŢIE!          Triftongul se poate constitui din trei  sunete alăturate,  aparţinând unor cuvinte diferite, dar pronunţate împreună, în aceeaşi silabă. Între  elementele componente ale acestor silabe apare cratima: şi-au spus; mi-ai dat; ne-au adus                                  Notă:           După consoanele C\ G\ K\ G\ nu există  triftongi, deoarece în această situaţie e sau i sunt LITERE AJUTĂTOARE pentru scrierea acestor consoane, deci NU AU  ROL DE VOCALE:                   zi-ceau = zi-c 'au; ve-gheau = ve-g 'an.   HIATUL    apare    între    două    vocale   alăturate pronunţate in  silabe diferite:  ca-i-să,  a-e-ro-port, al-co-ol: fi-in-ţă; i-de-e: po-e-zi-e; res-pec-tu-os; sca-un               Accentul            Accentul reprezintă rostirea mai energică a unei silabe, față de rostirea mai puțin energică a silabelor învecinate. El poate deosebi înțelesul cuvintelor și este semnalizat printr-un apostrof (‗) adăugat deasupra vocalei silabei pronunțate mai intens.            Tipuri de accent   pe ultima silabă (accent oxiton) – popór, topór, măséa, debará pe penultima silabă (accent  paroxiton) – cásă,  másă, scáun, blúză, búrsă, fústă, frúnte, róșu, ápă, cárte pe antepenultima silabă (accent  proparoxiton)– áncoră, cámeră, répede, márgine, pásăre Cele mai multe cuvinte românești au accent pe penultima silabă (paroxiton).   Cuvintele derivate cu sufixe au accent pe ultima silabă (oxiton) – amărúi, băiețél, drăgúț, muncitorésc, lăptós   Accentul poate să apară într-un cuvânt, formă gramaticală (corp fonetic lexico-gramatical) sau într-o propoziție (corp fonetic sintactic).   móbilă (substantiv) vs. mobílă (adjectiv) vs. mobilắ (formă verbală la timpul perfect)   El și ea sunt prieteni. (și conjuncție neaacentuată) vs. El a întârziat, dar și ea a ajuns mai târziu. (și adverb de întărire accentuat)   Din exemplele anterioare se observă că accentul este liber, adică poate să cadă pe oricare dintre silabele cuvintelor. accent pe ultima silabă: cân-ta, co-vor, șco-lă-resc accent pe penultima silabă: cân-tă, co-voa-re, șco-lă-reas-că accent pe antepenultima silabă: cân-te-ce, re-pu-bli-că, ro-man-ti-că înainte de antepenultima silabă: ve-ve-ri-țe, ve-ve-ri-țe-le; doc-to-ri-ță, doc-to ri-țe-le          Un alt aspect, care se observă în exemplele de mai sus, este că libertatea accentului permite diferențierea cuvintelor, a formelor gramaticale, chiar dacă acestea au un număr identic de silabe și de sunete-tip.   veselă (adjectiv) vs. veselă (substantiv) cântă (verb formă de prezent) vs. cântă (verb formă de perfect)          De regulă, cuvintele au o singură silabă accentuată, dar există și situații particulare în care cuvintele prezintă două accente sau niciunul. Două accente, unul principal și unul secundar pot fi întâlnite în cuvintele polisilabice compuse, precum radiodifúziune (accentul principal cade pe u, iar cel secundar pe ra-).         Cuvintele fără accent sunt monosilabice, precum formele pronumelor personale (îl, o, îi, le), care se și numesc forme neaccentuate.      

APLICAȚII - FONETICĂ - EXERCIȚII - FIȘA III   1. Se dă textul:     „Seceta a ucis orice boare de vânt.       Soarele s-a topit și a curs pe pământ.       A rămas cerul fierbinte și gol.      Ciuturile scol din pământ nămol”      (Nicolae Labiș) a) Scrie numărul de litere și de sunete din cuvintele: - seceta    ............................................... - ciuturi     ............................................... - orice       ............................................... b) Scrie din text cuvintele cxare conțin diftongi. ....................................................... ................................... c) Desparte în silabe cuvintele și precizează regula folosită - orice     .................................................... - pământ  .................................................. - fierbinte  .................................................   3. Completează enunțurile de mai jos sensul potrivit al următoarelor cuvinte, în funcție de accentul adecvat: adună - aduná, casa - casa, adoptă - adoptă   a) Copilul ............................................cifrele. (indicativ prezent)     El ................................ merele. (indicativ, perfect simplu)   b) Are .............................plină de flori.     El ............................... obiectele nefolositoare. (verb)   c) Ionel .......................... o atitudine defensivă. (indicativ, perfect simplu)     Familia ....................... doi copii. (indicativ, prezent)   4. Accentuează corect cuvintele: profesor, biografie, simpozion, caracter, matur.   5. Scrie ce sunetele se aud în pronunțarea sunetului „X” din cuvintele:     taxă             ............................                                             extenuat - ................................    examinare  .............................                                             extemporal - ............................    extern          ............................

    Fonetica limbii romane - clasificarea sunetelor   Fonetica   Fonetica este primul nivel al limbii romane care studiaza sunetele acesteia,modul in care acestea se combina precum accentul si intonatia ca unitati suprasegmentare. Sunetul = obiectul fonetic Sunetul = obiectul foneticii, se clasifica in doua moduri : - sunete simple (atunci cand sunt identice cu litera - sunete complexe (identice cu o secventa de litera) Sunetele limbii sunt : vocale,semivocale si consoane, iar combinatiile de sunete sunt : diftong,triftong si hiat. Diftong - grup de sunete alcatuite dintr-o vocala si semivocala (soare, pai, noapte) Triftong - grupul alcatuit dintr-o vocala si doua semivocale aflate in aceeasi silaba (leoaica, suiai, iau) Hiat - succesiunea a doua vocale alaturate in doua silabe diferite (alcool, stiinta, zoologie) Silaba - reprezinta segmentul in componenta caruia intra obligatoriu o vocala in functie cu numarul de silabe si pot fi: monosilabice, plurisilabice sau axilabice     Despartirea in silabe   Nu se despart in silabe abrevierile (R.A.T.B., C.F.R.) sau derivatele din abrevieri, numele de persoana sau notatiile care includ abrevieri.     Reguli de despartire in silabe   - o consoana intre doua vocale trece la silaba urmatoare - doua consoane intre doua vocale stau in silabe diferite (daca a doua consoana este "l" sau "r" iar prima "b","c","d","f",,"h","v","t". ambele consoane trec la silaba urmatoare. - trei consoane intre trei vocale despartirea se face dupa prima consoana - doua vocale alaturate stau in silabe diferite     Unitati suprasegmentare : Accentul si Intonatia Accentul - pronuntarea intensa a unei silabe intr-un cuvant sau a unui cuvant intr-un enunt - in limba romana accentul nu este fix - accentul ajuta la intelegerea sensului cuvintelor Intonatia - reprezinta variatia tonului vocii in timpul rostirii unui enunt - semnele de punctuatie reprezinta realizarea grafica a intonatiei.

APLICAȚII - FONETICĂ - EXERCIȚII - FIȘA III    Se dă textul:     „Nu e amurgul încă, dar ziua e pe rod,      Și soarele de aur dă-n pârg ca o gutuie.      Acum - omidă near - spre poama lui se suie      Târâș, un tren de marfă pe-al Argeșului pod.”   (ion Pillat, În vie)   1. Transcrie din textul dat trei cuvinte cu diftongi diferiți.   2. Cuvântul „ziua” conține:   a) un hiat  ................................ b) un diftong ............................ c) un triftong ............................   3. Desparte în silabe cuvintele:  amurgul     .................................... acum          ................................... marfă          .................................. Argeș          ..................................   4. Accentuează următoarele cuvinte, specificând regula folosită: a) soarele       ......................................... b) târâș           ......................................... c) marfă           ........................................   5. Scrie numărul de litere și de sunete din cuvintele:   a) gutuie     ............................................... b) Argeș      ............................................... c) pod          ..............................................   Reguli de despărțire în silabe - să ne amintim regulile   Despărțirea în silabe a cuvintelor se face după următoarele reguli:   1. O consoană aflată între vocale va forma silabă cu următoarea vocală. Exemplu: a-pă, ca-să, dru-meț, pla-să, ma-re, te-le-fon.   2. Două consoane aflate între vocale, se despart, intrând fiecare într-o silabă. Exemplu: car-te, des-tul, sal-bă, var-ză.   Excepție: dacă a doua consoană este „r” sau „l”, amândouă consoanele intră în aceeași silabă.   Exemplu: co-dru, fe-tru, pia-tră, o-braz-nic, a-tlas, a-tlet, a-flu-ent, o-blon, ma-tla-sat, a-cru.   3. Când există un grup de două, trei sau mai multe consoane, despărțirea se va face între prima și a doua consoană.   Exemplu: dis-pre-țu-it, cin-stit, îm-bră-cat, în-tre-ru-pe-re, an-tract, sur-priza.   Exceptie: În cazul grupurilor de consoane „lpt”, „mpt”, „nct”, „rct”, „rdv”, „ptf”, „ncs”, despărțirea în silabe se va face între a doua și a treia consoană.   Exemplu: arc-tic, scul-ptor, somp-tu-os, func-ți-e, jert-fă, onc-tu-os, sand-vici, punc-ta-re, jonțne.   4. Vocalele în hiat se despart intrând în silabe diferite.   Exemplu: cre-a-ție, po-e-zi-e, co-o-pe-rant, i-ma-gi-na-ție-e, a-cro-ba-ți-e.   La despărțirea în silabe a unui cuvânt derivat sau compus se va ține seama de componentele lui.   Prefixul va forma întotdeauna silabă.   Exemplu: i-re-al, sub-li-ni-at, sub-o-fi-țer, des-pa-che-tat, dez-or-do-nat, ante-vor-bi-tor, con-ce-tă-țean, anti-co-a-gu-la-re, post-o-pe-ra-tor, extra-or-di-nar, în-no-rat, pre-fa-ce-re, re-e-xa-mi-nat, des-ză-pe-zi-re. Cuvintele compuse se despart între ele. Exemplu: de-plin,  ast-fel,  ori-ca-re,  bi-ne-voi-i-tor,  rău-fă-că-tor,  drept-unghi,  opt-spre-zece.      

Aplicații - Fonetică - Exerciții   1. Ce este fonetica ? 2. care sunt sunetele limbii române ? 3. Cum se redau în scris sunetele ? 4. Scrie cinci cuvinte care conțin numai vocale și consoane. 5. Scrie cinci cuvinte care conțin vocale, semivocale și consoane.     6. Ce sunt diftongii ? Exemplifică.   7. Ce sunt triftongii ? Exemplifică.   8. Scrie numărul de litere si de sunete din cuvintele: a) zece................................................... .............. b) lux  ....................................................... ........... c) chip ....................................................... .......... d) geantă ....................................................... ..... e) magiun ....................................................... .... f) unghi  ....................................................... ....... 9. Se dau cuvintele: cheie, vedeau, știucă, real, grâu, miau, floare, iaz, zmeioacă, mereu. Scrie pe cele trei coloane cuvintele care conțin diftongi, triftongi și hiat.   Diftongi                                                          Triftongi                                             Hiat ............................                              .......................................                   ..................................... ............................                              .......................................                   ..................................... ............................                              .......................................                    ....................................   10. Scrie câte un cuvânt în care grupurile de sunete „eu”, „ia”, să fie pe rând diftongi și hiat.   11. Desparte în silabe cuvintele de mai jos și scrie regula pe care ai folosit-o: covrig...........................................                                            printre......................................... aude............................................                                            jertfă   ........................................ sculptură......................................                                           atletic  ........................................ nevinovat.....................................                                           preface ...................................... îmbogățire ..................................                                            inestetic ....................................   12. Alcătuiește câte un enunț cu fiecare dintre cuvintele de mai jos, respectând sensul fiecăruia, dat de accentul specificat:  copii - copii          imobil - imobil       13. Desparte în silabe următoarele cuvinte și pune semnul „/” pe silaba accentuată:                       cafea, bolnav, antic, simbol, februarie, duminică.   14. Scrie câte două cuvinte în care sunetul „x” să se pronunțe „cs” și „gz”