Tematică Licenta UCDC - Științe ale Educației

 

Multumiiiim! :*  

Proiectarea activitatii didactice I. Conceptul de proiectare pedagogica.  Proiectarea activitatii didactice reprezinta un ansamblu de procese si operatii de anticipare a acesteia. I se asigura un caracter sistematic, rational . - procesul deliberativ de fixare mentala a pasilor ce vor fi parcursi in realizarea instructiei si educatiei; - un demers de anticipare a obiectivelor continuturilor, metodelor si mijloacele de invatare, a instrumentelor de evaluare si a relatiilor ce se stabilesc intre toate aceste elemente. In conducerea desfasurarii activitatilor instructiv-educative, profesorul exercita mai multe functii: - orientarea si planificarea activitatilor instructiv-educative: • se incepe cu studiul resurselor umane, materiale, al programelor scolare si al mijloacelor de invatamant; • precizarea obiectivelor si a continuturilor; • se aleg apoi strategiile didactice, metodele, mijloacele de invatare, formele de activitate cu elevii si instrumentele de evaluare. - conceperea si desfasurarea metodica a lectiilor in concordanta cu obiectivele vizate; - dirijarea proceselor de predare-invatare: • dirijarea directa a proceselor de predare se obtine folosind metodelor de comunicare expozitive si interogative; • dirijarea indirecta presupune folosirea partiala a metodelor interogative si, pe scara larga, a metodelor activ–participative (euristice); • dirijarea euristica dezvolta la elevi creativitatea si ii ajuta sa redescopere noi adevaruri prin efort propriu de gandire. - reglarea procesului de invatarea pe baza de feed-back: • feed-back-ul are functia de control, de reglare si autoreglare; • profesorul poate regla din mers predarea si invatarea; profesorul poate sa ia microdecizii in scopul optimizarii procesului predare-invatare mergand pana la o reproiectarea a instruirii. - controlul si evaluarea activitatilor de invatarea a elevilor: • prin metode de control si evaluare. - optimizarea, ameliorarea si inovarea procesului de predare-invatare-evaluare; optimizarea se realizeazaprin: • precizarea obiectivelor pedagogice; • structurarea logica a continutului; • adecvarea continutului la nivelul de intelegere al elevilor; • folosirea mijloacelor moderne de invatamant; • folosirea metodelor activ–participative; •eficacitatea procesului de invatamant creste atunci cand profesorul comunica elevilor obiectivele operatiunilor (competitii specifice), ii motiveaza, ii determina sa participe activ la lectie; • inovarea se obtine prin propunerea de noi mijloace si metode de invatamant, de noi programe si materiale scolare. - evaluarea si autoevaluarea activitatilor instructiv–educative: • evaluarea este realizata prin asistenta la ore, rapoarte de activitate, situatii statistice privind rezultatele la invatatura. Continuturile si structura proiectarii activitatii didactice 1)cunoasterea resurselor si a conditiilor de desfasurare a procesului didactic; trebuie cunoscute conditiile didactico-materiale la timpul de invatare disponibil, la nivelul de pregatire al elevului, la capacitatea lui de invatare 2)organizarea continutului procesului de instruire-consta intr-o analiza logico didactica a continutului logico informational, in vederea sistematizarii acestuia, a accesibilitatii lui, a esentializarii lui, a ritmului de parcurgere 3)precizarea scopurilor si a obiectivelor-scopul se refera la sarcina didactica fundamentala, obiectivele la modul de realizare si evaluare a scopului stabilit. 4)stabilirea activitatilor de predare-invatare. 5)stabilirea modalitatii de evaluare a rezultatelor. 1, 2,3 = conditii premergatoare activitatilor didactice, iar 4,5 =moduri de realizare si evaluare a rezultatelor obtinute .Se realizeaza anticipat . Etapele proiectarii pedagogice;  *definirea obiectivelor si a sistemelor de referinta spatio – temporal; *determinarea continuturilor; *stabilirea strategiei optime de actiune; *stabilirea criteriilor si a instrumentelor de evaluare Profesorul trebuie sa-si puna urmatoarele intrebari: • Ce voi face? • Cu ce voi face? • Cum voi face? • Cum voi sti daca ceaa ce trebuie dacut a fost facut? Raspunsurile la cele patru intrbari vor continua etapele proiectarii didactice: Ce voi face? - vizeaza obiectivele, care trebuie sa fie fixate si realizate; - obiectivele stabilite ce va sti si ce va sti sa faca elevul dupa lectie; obiectivele trebuie formulate explicit prin utilizarea unor „verbe de actiune”. Cu ce voi face? - stabilirea resurselor educationale (delimitarea continutului invatarii, a resurselor psihologice, a resurselor materiale); - un profesor este cu atat mai bine cu cat reuseste sa-l invete pe elev exact ceea ce poate elevul si are realmente nevoie; orice copil poate fi invatat ceva, cu conditia alegerii celor mai potrivite metode si mijloace de educatie. Cum voi face? - vizeaza conturarea strategiilor didactice optime. Imaginatia pedagogica a cadrului didactic este cea care prezideaza aleferea si combinarea, mai mult sau mai putin fericite, a metodelor, materialelor si mijloacelor folosite in invatamant. Profesorul trebuie sa stabileasca scenariul didactic. Cum voi sti daca ceea ce trebuie facut a fost facut? - vizeaza stabilirea tehnicilor de evaluare a rezultatelor invatarii; - o activitate didactica este cu atat mai eficienta cu cat obiectivele ei au fost realizate intr-un timp cat mai scurt, cu cheltuieli minime de resurse materiale, cu mai putina oboseala si cu mai multa placere pentru efortul depus. proiectare elaborata pe: ciclu, an, semestru, saptimana, ora In functie de orizontul de timp luat ca referinta, distingem doua tipuri fundamentale de proiectare pedagogica: - proiectarea globala – are drept referinta p aerioada mai mare din timpul de instruire: de la un ciclu scolar la un an de studiu; se concretizeaza in elaborarea planurilor de invatamant si a programelor scolare; - proiectarea esalonata – are drept referinta perioade mai mici de timp si se concretizeaza in: • planificarea anuala; • planificarea semestriala; • proiectarea unitatilor de invatare; • proiectarea lectiei. Proiecte elaborate pe: arii curriculare, disciplina scolara, tema, subiect  

Procesul de invatamant  Sistem si functionalitate Sistemul de functionalitate a) Procesul de invatamant (concept, functii, abordare sistemica) b) Proces de invatamant ca proces de cunoastere c) Concept, caracterul informativ-formativ-instructiv- educativ al procesului de invatamant d) Procesul de invatamant ca de comunicare a) Procesul de invatamant  Concept - definitie : Ansamblul de actiuni (predare-invatare-evaluare), constiente, organizate si sistematice, desfasurate in institutiile de invatamant pentru formarea si dezvoltarea generatiilor. Functii Din perspectiva conceptului rezulta ca procesul de invatamant are urmatoarele aspecte : - actiuni constiente, planificate, organizate, sistematice - caracter informativ - caracter formativ - caracter cognitiv - caracter de relationare Aceste caractere ale procesului de invatamant conduc la functiile : a) functii instructive, adica, invatare dirijata b) functii informative, adica, transmiterea de informatii c) functii formative, adica, de dezvoltare a proceselor psihice d) functii educative ce tin de formarea personalitatii umane Toate functiile pot fi structurate in functii de cunoastere si functii de comunicare. Abordarea sistemica a procesului de invatamant Notiunea de sistem inseamna un ansamblu organizat de elemente si relatiile ce se stabilesc intre elemente. Orice sistem este un intreg, ca atare, are parti componente, precum si relatii intre aceste parti componente. Abordarea sistemica este o metoda de interpretare stiintifica a fenomenelor, faptelor, proceselor. Abordarea sistemica se face strict pe componente, numai din perspectiva didactica, pentru a se intelege aceasta relationare a partilor componente. In abordarea sistemica apar 2 operatii majore : a) analiza si interpretarea elementelor componente si a relatiilor dintre ele; b) analiza si interpretarea procesului de invatamant ca subsistem Componentele procesului de invatamant sunt : - continuturile - finalitatile - disciplinele - strategiile - normativitatea (legitatile, principiile) Intre aceste componente apar relatii de conditionare, ce asigura procesului de invatamant calitatea de sistem dar in acelasi timp. calitatea de subsistem din perspectiva sistemului de invatamant. Procesul de invatamant ca proces de cunoastere Esenta procesului de invatamant tine de calitatea de proces de cunoastere. In activitatea didactica trebuie sa facem distinctie intre procesul de cunoastere didactica si de procesul de cunoastere stiintifica. In orice sistem exista 3 abordari din perspectiva procesuala. Exemplificam : Senzatiile, perceptiile si reprezentarile formeaza cunoasterea senzoriala, aceasta fiind prima treapta a cunoasterii intrucat reflecta aspectele exetrioare a obiectelor si fenomenelor; Gandirea si celelalte procese psihice superioare conduc spre cunoastere logica, adica, insusirea relatiilor esentiale; aceasta cunoastere logica conduce inevitabil la intelegerea si formarea generalitatilor. Cele doua cunoasteri, trebuie sa asigure latura practica a procesului, adica, aplicarea cunostintelor in diferite actiuni ale elevilor. In activitatea de cunoastere trebuie sa avem in perspectiva abordarea graduala, progresiva in afara adevarului de catre elevi. Descoperirea adevarului de catre elevi reprezinta noutate dar pentru omenire totul este vechi. Specificitatea procesului de cunoastere a procesului de invatamant Cunoasterea didactica repeta drumul cunoasterii omenirii. Evita sinuozitatile, tatonarile, ezitarile si esecurile ce tin de cunoasterea umana, Sunt create toate conditiile favorabile descoperirilor adevarului prin efort propriu. Aflarea adevarului respecta particularitatile de varsta ale copilului. Procesul de invatamant este un proces de cunoastere intrucat specificul de invatare tine de cunoastere. Sunt utilizate continuturi care conduc la cunoastere si sunt respectate etapele succesive si coerente ale procesului de cunoastere. Procesul de cunoastere ce tine de procesul de invatamant se realizeaza prin cadru didactic care transmite, elevul asimileaza, avand ca rezultate formarea de abilitati, atitudini si competente. c) Caracterul informativ, formativ si instructiv educativ al procesului de invatamant = decurge din caracterele specifice precesolr de invatamant. - in activitatile didactice fiecare elev trebuie vazut ca o fiinta umana ce simte (cunoastere senzoriala), ce gandeste (cunoastere logica), ce aplica in conditiile oferite de procesul de invatamant dar si ca o entitate vie ale carei raspunsuri sunt diferite in contexte asemanatoare intrucat fiecare elev este unic, valoros si capabil de invatare in ritm propriu; - caracterul informativ-formativ tine de latura legata de cunostinte abilitati dar si de implicarea acestora in dezvoltarea proceselor psihice in implicarea copilului in procesul de devenire umana. - caracterul instructiv-educativ ne prezinta calitatea procesului de invatamant, ca activitate de cunoastere prin invatare dirijata, ceea ce conduce la schimbari de comportament, adica, formarea si dezvoltarea personalitatii umane. Procesul de invatamant ca activitate de cunoastere  Comunicarea umana este o modalitate specifica de interactiuni. este o relatie, este un proces de influentare reciproca. Orice proces are cel putin 2 ACTANTI, unul care produce o actiune si altul care asimileaza (sau asupra caruia se rasfrange actiunea). Din aceasta perspectiva actul de comunicare trebuie vazut prin urmatoarele componente : - emitator (cadru didactic) - receptor (elevul) - mesajul sau continutul de transmis (referentul) - cadru specific care poate fi lingvistic, care poate fi prin litere (sunete, verbale), care poate fi non verbal (neverbal=mimica, fata, gestica/pantogestica.pantomimica/postura corporala) - codul specific trebuie decodat - repetarile cadrului didactic si elevului, adica, ce transmite cadrul didactic, trebuie sa intruneasca o baza perceptiva din perspectiva elevului. Tipul de comunicare a) dupa natura sunetelor - comunicare verbala, comunicare paraverbala, comunicare nonverbala b) dupa statutul interlocutorilor - comunicare pe verticala si orizontala c) dupa prezenta sau absenta scopului comunicarii :  - comunicare incidentala - comunicare subiectiva (te implici) - comunicare instrumentala   Comunicarea didactica - specificac procesului de invatamant, este o comunicare instrumentala, realizata prin mijloace verbale, se desfasoara frontal, individual, pe grupe, pe echipe. Mesajul este intotdeauna selectat, [edagogizat (adus la intelesul copilului), se transmit prin metode didactice. Surse de distorsiuni Comunicarea poate sa sufere, producand distorsiuni, neintelegeri, confuzii, erori, fie din perspectiva emitatorului, care nu respecta particularitatile de varsta si individuala a elevului, fie din perspectiva receptorului, care poate da dovada de lipsa de atentie, oboseala, interferenta.