Recent Posts
Posts
Limba și literatura română (30 de puncte)   1. Se dă textul:        Coasta de Azur, marea, ca un imens smarald, cu lumina ei argintie, sonoră, trece o clipă prin fața mea și dispare. În locul a tot ce mă înconjoară apare strada copilăriei mele și casa dărăpănată din colț, unde, în subsol, locuiește Trude, unde îmi iau râmas bun de la Trude. Și iar strada sordidă, cu dugheana cu fructe, și câțiva pași mai încolo bistroul, o curte soioasă, scări șubrede, cu rampa ruptă. Coasta și marea se luau la întrecere în risipa lor de albastru și verde, în lumina lor de aur, argint și smarald. Iahturile, ca niște imense lebede, apăreau somptuoase, sugerând o viață de lux fabulos, și se îmbinau curios în mintea mea cu imaginea sărăciei în care o găsisem pe Marta, a mizeriei cartierului în care locuia Hedda Holden, a nemultumirii care mocnea în lume. Ochii obosiți, de un calm tomnatic, ai Heddei Holden, și privirea neagră, agitată a învățătoarei parcă îmi cereau socoteală,parcă mă întrebau: „Încotro: Unde te duci:” Și mă împiedicau să fixez culori, sunete, vibrații, să culeg acele schițe care m-ar fi putut ajuta să reconstitui mai târziu, în tihnă, frumusețea unor clipe de care nu mă puteam bucura.     Învățătoarea, obosită, ațipise, soțul ei avea ochii deschiși. Fiecare dintre ei a văzut din această călătorie alte frânturi de peisaj. e, pe rând, s-a odihnit. Numai eu eram blestemată parcă să stau la pândă ca o santinelă în misiunea seberă de a vedea tot ce se întâmplă dincolo de fereastră și pe chipul celor dimprejur, în sufletul meu, veșnic nemulțumită.                                                                                   (Cella Serghi, Cartea Mironei)   Scrieți, pe foaia de concurs, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe:   a) Transcrieți, din primul enunț al fragmentului dat, un cucânt care conține un diftong. b) Scrieți câte un sinonim contextual pentru fiecare dintre următoarele cuvinte din textul dat: sordidă, somptuoase. c) Formulați câte o propoziție în care cuvintele calm și, respectiv, unde din textul dat sa aibă altă valoare morfologică. d) Indicațicția sintactică a cuvintelor subliniate în textul dat: Învățătoarea, obosită, ațipise, soțul ei avea ochii deschiși. e) Transcrieți o propoziție subordonată din fragmentul dat, precizând ce fel de propoziție subordonată este. f) Alcătuiți o frază în care pronumele relativ care să introducă o propoziție subordonată completivă directă. g) Menționați rolul utilizării cratimei în structura: s-a h) Explicați, într-un context de 3-5 rânduri, semnificația enunțului: Numai eu eram blestemată parcă să stau la pândă ca o santinelă în misiunea severă de a vedea tot ce se întâmpla dincolo de fereastră și pe chipul celor dimprejur, în sufletul meu, veșnic nemulțumită.   2. Redactați un eseu de minimum 500 de cuvinte în care să rezentați particularitățile de constructie ale unui personaj dintr-o nuvelă studiată, aparținând unui autor din programa pentru examen. În elaborarea eseului, veți avea în vedere următoarele repere: — prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/conflictele din textul epic studiat; — prezentarea a trei elemente de structură ale textului epic, semnificativ pentru construcția personajului ales (de exemplu: conflicte, episod narativ, intrigă, relații spatio-temporale, tipologii de personaje, tehnici de caracterizare a perosnajelor etc) — evidențierea a două trăsături ale personajului ales, ilustrate prin două episoade/scene narative semnificative.   NOTĂ: Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului veți primi 10 puncte. Pentru redactarea eseului veți primi 5 puncte (organizarea ideilor în scris - 1 punct; utilizarea limbii literare - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 1 punct; ortografie, punctuație - punct; așezare în pagina,. lizibilitate - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 500 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus   Metodica predării limbii și literaturii române/comunicării în limba română (20 de puncte)        Următoarea secvență face parte din progrma așcolară pentru disciplina de studiu Comunicare în limba română - clasa pregătitoare (OMEN nr. 3418/2013)       Competența specifică 2.2 Transmiterea unor informații referitoare la sine și la universul apropiat, prin mesaje scurte Exemple de activități de învățare: ► prezentarea unor evenimente semnificative din viața proprie; ► formularea unor descrieri/prezentări elementare ale unor activități/jocuri preferate.   Conținuturi Comunicarea orală: acte de vorbire (a identifica un obiect, o persoană), cuvântul și propoziția (utilizarea cuvintelor noi în enunțuri adecvate), dialogul (fromularea de întrebări și de răspunsuri despre: jocuri și jucării, membrii familiei, prieteni, animale), forme ale discursului oral (povestirea după imagini)   Cerință Într-o activitate instructiv-educativă desfășurată dimpreună cu actori ai unui teatru pentru copii, arătați valoarea dialogurilor în baza cărora formați sau dezvoltați competența specifică din secvența dată. Aveți în vedere următoarele aspecte: a) Prin prezentare, dovediți eficiența activitării în formarea/dezvoltarea competenței specifice date. b) Enumerați trei materiale didactice folosite conform scopului educațional și două forme de organizare a elevilor. c) prezentați două metode de predare deosebit de utile în context. d) Prezentați o metodă de evaluare aplicabilă în considerarea competenței menționate. e) Motivați valoarea activității prin care formează/dezvoltă abilitatea de transmitere a unor informații.   Elemente de pedagogie școlară (15 puncte)   Redactați un eseu structurat, de circa o pagină, în care predarea ca activitate de organizare și conducere a situațiilor de învățare. În elaborarea eseului veți avea în vedere următoarele aspecte: ► relațiile între predare, învățare și evaluare; ► efectele predării defectuoase (circa două) ► evaluarea/autoevaluarea comportamentului cadrului didactic.                      
REZOLVARE SUBIECTE:   1. a) Coasă b) sordidă = murdară; somptuoase = opulente; c) De obicei, este un om calm. (adjectiv);     El percepe unde sonore din cele mai fine. (subtantiv); d) obosită — atribut adjectival;     avea      —  predicat verbal; e) să stau la pândă ca o santinelă în misiunea severă de a vedea tot. — propoziție subordonată completivă indirectă; f) Eu înțeleg/ care este motivul supărării tale/. g) În structura s-a (odihnit) cratima marchează pronunțarea apropiată a două cuvinte cu valori morfologice diferite; pronumele reflexiv s- și verbul auxiliar a. h) Eroina se simte martoră inoportună a existenței celorlalți, prin imposibilitatea de a se odihni când ceilalți o fac. Luciditatea extremă, care îi facilitează observarea peisajului exterior și a celui interior, sufletesc, al celorlați, nu-i permite să se odihnească, eroina fiind asemenea unei santinele „la pândă” și „veșnic nemulțumită”.     2. Redactați un eseu de minimum 500 de cuvinte în care să rezentați particularitățile de constructie ale unui personaj dintr-o nuvelă studiată, aparținând unui autor din programa pentru examen. În elaborarea eseului, veți avea în vedere următoarele repere: — prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/conflictele din textul epic studiat; — prezentarea a trei elemente de structură ale textului epic, semnificativ pentru construcția personajului ales (de exemplu: conflicte, episod narativ, intrigă, relații spatio-temporale, tipologii de personaje, tehnici de caracterizare a perosnajelor etc) — evidențierea a două trăsături ale personajului ales, ilustrate prin două episoade/scene narative semnificative.         Ioan Slavici este unul dintre cei patru scriitori clasici români care s-au remarcat în secolul al XIX-lea, prin inaugurarea romanului realist obiectiv, cu profil psihologic. Literatura lui Slavici descrie personaje complexe, dominate de conflicte puternice, pe fondul modificărilor pe care le aduce capitalismul în societatea tradițională rurală.      Nuvela Moara cu noroc este o creație literară care se înscrie în formula realismului cu influențe psihologice și este considerată o capodoperă a speciei:„o nuvelă solidă, cu aspect de roman” (george Călinescu). Nuvela a fost publicată în volumul Novele din popor, din 1881.     Protagonistul nuvelei este Ghiță, un personaj complex a cărui personalitate se schimbă, pe parcursul nuvelei, transformându-se dintr-un om onest într-un cârciumar care trăiește cu obsesia banilor și comite fapte grave, culminând cu crimă, în numele obsesii.     Inițial, el este tânăr cizmar dintr-un sat ardelean, care este interesat să progreseze pe plan social. Prin urmare, el își propune să ia în arendă cârciuma Moara cu noroc, urmând să-și deschidă, mai târziu, cu banii obținuți, un atelier de cizmărie cu câteva calfe. Planul pe care-l prezintă familiei o face pe bătrână, soacra lui Ghiță, să fie rezervată, fiind credincioasă principiului că omul trebuie să fie mulțumit cu sărăcia lui. Ghiță se dovedește, însă hotărât și se mută cu familia la Moara cu noroc, un loc aparent privilegiat, dar cu rezonanță negativă.     Ghiță se dovedește întreprinzător, harnic și priceput în ocupația de cârciumar, previziunile sale se adeveresc și el ajunge să câștige mai bine. dar echilibrul sufletesc al personajului se ruinează în momentul în care la cârciumă își face apariția Lică Sămădăul, șeful porcarilor care îi impune să-i fie partener în afaceri, devenindu-i iscoadă. Intimidat de prezența autoritară a lui Lică, Ghiță acceptă, mai ales că vede în acest pact un prilej de a se îmbogăți mai repede. Ghiță dă dovadă de caracter slab în confruntarea cu porcarul. personajele sunt în opoziție; Lică este ferm și autoritar, Ghiță se dovedește slab și ușor de stăpânit.     Ghiță trăiește un puternic conflict interior, fiind scindat între dorința de e redeveni om cinstit și obsesia pentru bani, cea din urmă împlinindu-se numai prin tovărășia lLică. Lupta interioară se răsfrânge în exterior, prin faptul că trăiește stări sufletești contradictorii și prin reacțiile agresive față de cei dragi.     Măcinat de obsesia pecuniară, Ghiță se transformă dintr-un om optimist și vesel, într-o persoană ursuză, irascibilă, care trece rapid de la o stare sufletească la alta: „se aprindea pentru orișice lucru din nimic, nu mai zâmbea ca mai nainte, ci râdea cu hohot, încât îți venea să te sperii de el”. Curând, personajul ajunge să regrete că are familie, care îl împiedică în planurile sale. El se dezumanizează treptat și comite gesturi care ies din sfera raționalului. De exemplu, își îndeamnă soția să joace cu Lică, folosindu-se de ea ca să pastreze prietenia cu Lică. Ghiță se lasă și mai mult influențat de Lică atunci când depune mărturie în favoarea lui și se face vinovat de sperjur. În încercarea de a se reabilita moral, se împritenește cu jandarmul Pintea căruia intentionează să i-l predea pe Lică. este și aici duplicitar, pentru că nu vrea să piardă avantajul prieteniei cu Lică.     Personajul conștinetizează că se supune unui instinct care-l domină și trăiește cu remușcările faptelor sale, mai ales când se gândește la soarta copiilor săi, care nu vor avea amintirea unui părinte cinstit, moral     Dezumanizarea perosnajului este definitivă în momentul în care își ucide, care-l înșelese. Este la rândul lui ucis și moartea lui este văzută ca o pedeapsă pentru abaterea de la codul moral.     Personajul este caracterizat indirect, prin intermediul faptelor, vorbelor, atitudinilor sale. La început, naratorul îl prezintă drept un „om harnic și sârguitor”, pentru ca mai târziu să devină „ursuz” și „pus pe gânduri”. Personajul se dovedește lacom: „Vedea banii grămadă înaintea sa și i se împăinjeneau, parcă ochii”.     În relația cu Lică, Ghiță se dovedește vulnerabil și lipsit de curaj cu atât mai mult cu cât celalalt îi observă slăbiciunea pentru bani. Ana, soția lui, de care el se înstrăinează pentru că este incapabil să-i mărturisească frământările sufletești, ajunge să-l disprețuiască, numindu-l „muiere în haine bărbătești”.     Prin încercarea sa de a-și schimba destinul, fiind mulțumit cu ce avea deja, prin actul său de hybris, care are consecințe dramatice, Ghiță devine un personaj tragic.       Comentariile integrale le găsiți aici....   Relațiile dintre personaje Lică și Ghiță                                                      Moara cu Noroc de Ioan Slavici - nuvelă psihologică comentariu literar   Realismul in nuvela psihologica Moara cu noroc de Ioan Slavici   Caracterizarea personajului principal Ghita din nuvela Moara cu Noroc de Ioan Slavici  
Metodica predării limbii și literaturii române/comunicării în limba română (20 de puncte)        Într-o activitate instructiv-educativă desfășurată dimpreună cu actori ai unui teatru pentru copii, arătați valoarea dialogurilor în baza cărora formați sau dezvoltați competența specifică din secvența dată. Aveți în vedere următoarele aspecte:   a) Prin prezentare, dovediți eficineța activității în formarea/dezvoltarea competenței specifice date.     Stând în semicerc, copiii privesc o planșă ce ilustrează primirea musafirilor în mijlocul unei familii.     Planșa și conversația specifică le atrage atenția. Învățătorul comunică denumirea activității, iar apoi anunță începerea unui joc de rol ce facilitează atingerea obiectivelor stabilite. Micii actori amatori sunt aleși prin tragere la sorți. Învățătorul le face cunoscute regulile și indicațiile scenice. Când toți confirmă că și le-au însușit, începe jocul. Colegii urmăresc spectacolul mai degrabă în scop instructiv decât recreativ. De-a lungul reprezentațiilor, ei îndeplinesc sarcina primită : să rețină replicile formale care marchează dialogul deschis între gazde și musafiri și replicile informale schimbate între membrii familiei-gazdă.      La finalul spectacolului, învățătorul desenează pe tablă un ciorchine. Apoi, el numește copiii care vor lipi, sub formă de cerc, imagini corelative cu tema curentă. Sprijiniți de învățător, colectivul reia cele învățate: conduita în vizită, limbajul adecvat, ținuta potrivită, calitatea morală a oamenilor pe care ni-i apropiem, importanța vieții sociale pentru dezvoltarea noastră ca ființe umane/necesitatea păstrării relațiilor sociale strânse cu oamenii.     Prin activitatea propusă, învățătorul accentuează următoarele aspecte: importanța factorilor de mediu asupra dezvoltării armonioase a copilului, latura formativ-educativă a unui joc având conotațiile vieții casnice, argumentele aduse în favoarea jocului de rol, în clasa pregătitoare, viabilitatea lecției după etapa de evaluare, raportul între termenii ce îi dau lucrării valoare (corectitudine, concizie, claritate, integralitate), nuanțarea demersului educativ, susținerea lui prin exemple edificatoare.   b) Enumerați trei materiale didactice folosite conform scopului educațional și două forme de organizare a elevilor.     Resursele materiale constau în: planșă tema, cartonașe ilustrate, plastilină adezivă. Fișa jocului de rol (cu notițele despre reguli și etape), tabla și creta colorată se înțeleg de la sine.     Prin natura dinamică și atractivă, jocul ușurează însușirea cunoștințele predate. Instrumentarul este cu atât mai potrivit cu cât copiii sunt încă la vârsta gândirii preoperaționale. Acesta îi ajută să își fixeze noțiunile tratate frontal.     Toată activitatea este organizată în interior unui semicerc. Arcul format reprezintă așa numita scenă deschisă publicului care urmărește reprezentațiile, bine schițate în jurul unor itemi semiobiectivi și subiectivi. După caz în jocul de rol elevii lucrează în perechi sau în microgrupuri.   c) Prezentați două metode de predare deosebit de utile în context.      Tema este abordabilă prin asemenea metode didactice: observația, explicația, jocul de rol, exercițiul, expunerea, ciorchinele. Prin prima se dă curs ideii centrale, iar copiilor li se dă ocazia să își prezinte cunoștințele și să manifeste așa cum sunt ca ființe plină formare. Prin cea de-a doua metodă se creează oportunitatea de sistematizare a informațiilor valorificate pe durata activității școlare. Putem afirma că reprezintă momentul de realizare a performanței.   d) prezentați o metodă de evaluare aplicabilă în considerarea competenței menționate. Resursele (procedurale și materiale) sunt atuuri la îndemâna învățui, care pot face mai ușoară trecerea spre evaluarea sumativă. restul depinde de tactul cu care acesta animă/coordonează fiecare situație de învățare. În scop evaluativ, se poate folosi cu succes turul galeriei. În cadrul acesteia, spre exemplu, li se cere copiilor să redea, în tablouri pictate, scena preferată din jocul de rol. Nu este puțin lucru să le vedem reprezentările mentale în picturi expresive, bogate în sensuri pentru fiecare în parte.     Pe deasupra, se poate folosi și observarea sistematică a comportamentelor elevilor. În sfera evaluarii formative, valoarea ei se subînțelege. Ba mai mult decât atât, fiind adusă în discuție la timpul potrivit, acesta își etalează atributele, unele cu putere (auto)corectivă etalată într-un context de comunicare constructivă.   e) Motiați valoarea activității prin care se formează.dezvoltă abilitatea de transmitere a unor informații.     Jocul de rol supune atenției simularea uituații reale, întitulată În vizită.   Intrând în pielea păersonajelor - gazde și musafiri-, școlarii: exersează diferite tehnici de comunicare - in(formală), (non)verbalâ - și tehnici de autocontrol, se mnanifestă ca niște gazde/musafiri ce trăiesc în plan real o atare experiență, se obișnuiesc să interpreteze roluri variate, se impulsionează reciproc, se (auto)evaluează, se exprimă socio-afectiv, ating latura teatrală a procesului instructiv-educativ.     În paranteză fie zis, micul nostru actor amator se familiarizează cu dramatizările, fapt ce îi nivelează traseul școlar sub următoarele aspecte: înțelege valoarea activităților interactive și valoarea muncii în grup; își exprimă opiniile pe care le susține cu argumente pertinente; conștinetizează rolul imaginii de sine; se exprimă autentic pe sine; vorbește corect, clar, coerent și fluent; depășește mai ușor blocajele emoționale; își mărește puterea de concentrare, își îmbogățește continuu imaginația; își îmbunătățește memoria voluntar; redă facil reprezentările apărute în plan mental; preia/transferă bune practici; își descoperă propriul stil; se (auto)disciplinează; știe să reacționeze în diverse împrejurări concrete de viață.     La rândul său, publicul observă ce este (in)corect în comportamentele personajelor aflate în centrul atenției. Scopul este ca publicul să discearnă între conduite manifestate de eroi în arcul de cerc și să le aleagă numai pe cele dezirabile. Această mențiune face trimitere la o disciplină conexă, Dezvoltare personală. Drept care, lecția capătă o nuanță interdisciplinară.     Scenariul didactic evidențiază valențele jocului de rol, prin definiție o metodă activ-participativă și modelatoare de caractere puternice. Pe de o parte, această dinaminează activitatea și transu copiii - interpreți și privitori - în lumea teatrului, iar pe de altă parte, aceasta le șlefuiește trăsăturile morale.     Observăm cum actul dramatic contribuie la procesul de  continuă a copilului, dezvoltându-l armonios și plenar. Conchidem că sunt tangibile obiectivele vizate: reflectarea universului apropiat în secvențe semnificative ce imită diverse evenimente din viața particulară, descrierea lor succintă și clară, dovedirea bunelor maniere în varii circumstanțe,
Elemente de pedagogie școlară (15 puncte)   Redactați un eseu structurat, de circa o pagină, în care predarea ca activitate de organizare și conducere a situațiilor de învățare.       Orice cadru didactic știe că predarea reprezintă prima activitate ce pune pe rol procesul de învățământ. De asemenea, orice cadru didactic știe că procesul de învățământ este fundamental pentru instruirea și formarea continuă a elevului în planul dezvoltăriilui academice și îndeosebi a dezvoltării lui personale.     Este limpede că, în lipsa predării, nu pot exosta celelalte două activități principale: învățarea și evaluarea. este limpede și că, din pricina predării defectuoase, apar împrejurări ce denotă carențele cadrului didactic, prfesional vorbind. În altă ordine de idei, din cauza predării defectuoase, elevii nu își pot însuși informațiile aferente unităților tematice în mod corespunzător, drept care nici nu pot a-și explica legăturile existente între conținuturi și rezultatele așteptate. Fiind transmise trunchiat sau parțial, datele care constituie fundamental temei erute potrivit programei școlare rămân un simplu scop intangibil.      Triada predare-învățare-evaluare poate lua forma unui cerc, în interiorul căruia circuitul este continuu. Elementele triadei sunt absolut interdependente și susceptibile să garanteze succesul lecției, dacă, în context, se manifestă profesionalismul cadrului didactic. Se afirmă deseori că reușita lecției depinde considerabil de tactul cu care profesorul organizează și coordonează activitățile derivate din procesul de învățământ, derulat în propria clasă. Mai mult decât atât, situațiile reale de învățare, create în considerarea actiului de predare, pot fi percepute ca veritabile experiențe de învățare. prin definiție, experiența de învațare are un profund caracter formato, în baza căruia elevul este ghidat spre evaluarea formatoare.        Aceasta din urmă îi dă greitate lecției, întrucât se știe că finalitatea procesului instructiv-educativ nu constă doar în răspunsul la întrebarea Ce și cât știu?, ci mai degrabă, în răspunsul la întrebarea Ce sunt capabil(ă) să fac eu cu ce și cât știu?.      Știm că profesorul îi revine exclusiv activitatea de predare. Pe durata sa organizează și conduce diverse situații de învățare, respectiv transmite un conținut informațional folosind strategii potrivite și adaptate la caracteristicile clasei și la nevoile sale. În didactica modernă, predarea este centrată pe elev.     De preferință, profesorul procedează în așa fel încât orientează actul de predare spre elev, beneficiar direct final. Nevoile și așteptările lui trebuie să primeze întotdeauna din motive ce subliniază dreptul la o educație oferită pe măsura lui, holistic privită. Fiind pus mai presus de profesor în timpul predării, elevul culegeele, grație cărora își mărește bagajul de cunoștințe, indispensabil pe traseul educațional. El devine oglinda profesorului, în care își autoanalizează comportamentul și competențele.     Spre final, menționăm câteva aspecte despre (auto)evaluarea comportamentului cadrului didactic.     Plastic vorbind, profesorul, privindu-se în oglina clasei lui, poate afla dacă și-a proiectat ori nu lecția în acord cu obiectivele prestabilite. Calitatea actului de învățare - realizat de elev în clasă și acasă - depinde într-o mare măsură de modul în care activitatea de predare a fost organizată, coordonată și încheiată. În fiece context de învățare se reflectă experiența personală și profesională a cadrului didactic. Și conduita la fel. Prin aceea ce face și spune direct tacit, acesta se exprimă pe sine. De asemenea, în fiece moment de reflecție, acesta dă curs procesului de (auto)reglare a lecției. Evaluarea și (auto)evaluarea conduitei cadrului didactic se mai poate realiza verificând și interpretând fișa de asistență la ore, întocmită de terțele persoane avizate - colegii de breaslă și superiorii lui pe scară ierarhică.     Vrem să credem că această temă nu se încheie cu ultima idee enunțată, ci continuă în mintea cititorului ca un exercițiu de autoanaliză, având în fundal scenariile didactice care i-au marcat înte activitate la catedră și nu numai. Din fiece secvență se pot reține exemple care să reprezinte un asa-zis îndrumar pentru profesorii aflați în căutarea propriului stil de predare, dar și în căutarea celor mai bune practici de gestionare a clasei.  
Testul nr. 2 Limba și literatura română (30 de puncte)   1. Se dă textul:     Casa noastră e ultima de pe ulița Vălenilor, la marginea satului, chiar lângă temeteul* vechi.     Dincolo de noi e numai mătușa Tiberie, apoi se întinde, neted ca-n palmă, hotarul. A clădit-o Ticu singur, din piatră albă, scoasă de el din cartierele Cutcii. A adunat bani încă de pe când a fost băiat de hotel la București și și-a proiectat-o el singur. Proiectat, vorba vine. Ticu nu era prea școlit, abia făcuse cinci clase. dar știa să construiască, după un plan din minte, orice. Ridica la fel de lesne o casă sau un catreț de păsări și făcea la fel de priceput un acoperiș de casă sau un par pentru fasole.     A ridicat casa, imediat ce s-a terminat războiul, pe terenul pe care i l-a dat, cu acte în regulă, tatăl lui.    S-a apucat de lucru în vara-toamna lui 1945. În vara lui 1946, când Ticu, un flăcău aproape tomnatic, de douăzeci și șase de ani, a avut bani și-a terminat-o, s-a putut mândri că în sărăcia de după război are una dintre cele mai bune case din sat, cu două încăperi și un cerdac în formă de L. A văruit-o în galben, iar chenarele celor șase ferestre și interiorul le-a făcut cu talc, în albastru de Mândrămărie.    Când constructia a fost gata, i-a împodobit cerdacul, sprijinit pe stâlpi de stejar, cu o bordură dantelată de lemn, în decupajul căreia se vedeau sori și porumbei stilizați. I-ar fi plăcut să facă podele de lemn, cum văzuse la București, dar nu mai avea bani, așa că a netezitpământul de pe jos și l-a bătucit cu lut galben, aduc de pe coastă.                                                                                                             (Marta Petreu, Acasă, pe Câmpia Armaghedonului) * temeteu - cimitir; ** catreț - coteț de păsări   Scrieți, pe foaia de concurs, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe: a) Transcrieți, din primul enunț al fragmentului dat, un cuvânt care conține un hiat. b) Scrieți câte un sinonim  contextual pentru fiecare dintre următoarele cuvinte din textul dat : lesne, a împodobit. c) Formulați câte o propoziție în care cuvintele e (ultima) și, respectiv, singur din textul dat să aibă altă valoare mrgică. d) Indicați funcția sintactică a cuvintelor subliniate în textul dat: Dar stia să construiască, după un plan din minte, orice e) Transcrieți o propoziție subordonată din fragmentul dat, precizând ce fel de propoziție subordonată este. f) Alcătuiți o frază în care conjuncția fiindcă să introducă o propoziție subordonată cauzală. g) Menționați rolul utilizării cratimei în structura : i-a împodobit h) Explicați, într-un text de 3-5 rânduri, semnificația enunțului: În vara lui 1946, când Ticu, un flăcău aproape tomnatic, de douăzeci și șase de ani, a avut bani și-a terminat-o, s-a putut mândri că în sărăcia de după război are una dintre mai bune case din sat, cu două încăperi și un cerdac în formă de L.   2. Redactați un eseu de minimum 500 de cuvinte în care să prezentați particularitățile unei povestiri cu referință la opera literară Hanul Ancuței, de Mihail Sadoveanu. În elaborarea eseului veți avea în vedere următoarele repere: - numirea a două trăsături ale curentului literar idealist, identificate în opera dată; - prezentarea a trei elemente de structură. de construcție a discursului narativ și de limbaj ale povestirii alese (de exemplu: instanțele comunicării narative, perspectivă narativă, acțiune, momentele personajelor, conflict/conflicte, incipit, final, moduri de expunere, repere spațio-temporale, tipologia personajelor, modalități de caracterizare a lor, limbajul naratorului etc.); - comentarea unui episod/ a unei secvențe narative semnificativ(e) pentru evidențierea unei trăsături a personajului principal din povestirea aleasă.   Ordinea integrării relor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului vețo primi 10 puncte. Pentru redactarea eseului veți primi 5 puncte (organizarea ideilor în scris - 1 punct; utilizarea limbii literare - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 1 punct; ortografie, punctuație - 1 punct; așezare în pagină, lizibilitate - 1 pinct).   În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 500 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.     Metodica predării limbii și literaturii române/comunicării în limba română (20 de puncte)   Următoarea secvență face parte din programa școlară pentru disciplina de studiu Comunicare în limba română - clasa pregătitoare (OMEN nr. 3418/2013):    Competența specifică 1.4 Exprimarea interseului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute Exemple de activități de învățare: - audierea unor povești citite/înregistrate/povestite de adulți/copii; - vizionarea unor scurte secvențe din emisiuni pentru copii.   Conținuturi Comunicare orală: acte de vorbire: a identifica un obiect, o persoană Elemente de construcție a comunicării: vocabular (cuvinte cu sens asemănător sau opus); fonetică (sunete specifice limbii române, despărțirea în silabe)   Cerință Într-o activitate instructiv-educativă desfășurată sub umbrela teatrului, demonstrați valoarea dialogurilor în baza cărora formați/dezvoltați competența specifică din secvența dată. Având în vedere următoarele aspecte: a) Prezentațilitatea activității în formarea competenței specifice din secvența dată. b) Enumerați trei suporturi tehnice de instruire conform scopului educațional. c) Indicați două metode de predare eficiente în context și două forme de organizare a elevilor. d) Indicați și o metodă de evaluae aplicabilă pe fondul competenței din secvența dată. e) Agrumentați valoarea activității realizate în virtutea competenței de comunicare verbală.   Elemente de pedagogie școlară (15 puncte)      Redactați un eseu structurat, de cel mult o pagină, în care importanța predării, ca ofertă de experiență de învățare. În elaborarea eseului veți avea în vedere următoarele aspecte: - definirea conceptului de predare; - deosebirea dintre strategie și stil de predare; - descrierea succintă a trei caracteristici ale predării; - argumentarea importanței predării, ca ofertă de experiență de învățare.