Didactica Limbii si literaturii romane

Particularitatile limbajului. Dezvoltarea limbajului si a comunicarii De la 0-18 luni (1 an jumatate) Ce se observa ? - gangureste - vizualizeaza ca raspuns la vorbirea altei persoane - raspunde prin gesturi la intrebari simple - rosteste cuvinte monosilabice si bisilabice cu sens, ca sa atraga atentia celor din jur - foloseste onomatopee, apoi comunica o nevoie, o necesitate, face gesturi explicite - imita saluturi simple si formule de politete foarte simple De la 19 luni - la 36 de luni - isi spune numele sau diminutivul atunnci cand este intrebat - nu se prezinta singur, decat indemnat de cei din jur - cunoaste numele membrilor familiei - arata cu degetele cati ani are - incep sa adreseze intrebari pentru a-si extinde cunostintele - foloseste cuvinte care desemneaza categorii simple: animale, jucarii, mancare - foloseste intonatii diferite pentru a transmite mesaje - foloseste gesturi si limbajul corpului pentru a exprima nevoi si sentimente : imbratisare spontana sau altele aesemenea - se adapteaza interlocutorilor diferiti; separa adultul de copii - se adreseaza copiilor pe numele lor De la 3 ani la 5 ani Probleme de limbaj (caracteristici de limbaj) - vorbeste suficient de clar pentru a fi inteles de toti interlocutorii - relateaza intamplari din experienta zilnica, atat ca raspuns la intrebari cat si in mod spontan - utilizeaza propozitii dezvoltate pentru a comunica: dorinte, idei, actiuni sau sentimente - transmite corect un mesaj

Proiectarea didactica la invatamantul primar Proiectul este un instrument al profesorului Data : Clasa : Profesorul : Aria curriculara : Disciplina :  Unitatea de invatare : Subiectul( nu se spune niciodata titlul lectiei) lectiei : - il luam din programa Textul suport : Tipul lectiei : Competente urmarite 1-2-3 maxim) : Obiective operationale ; - reprezinta o grupa Metode si procedee : Forme de organizare : Material didactic si mijloace de invatamant : Bibliografie : Desfasurarea lectiei : Etapele lectiei : Obiectivele operationale : Unitati de invatamant : Metode - procedee si Evaluare Moment organizatoric - asigurarea climatului Verificarea cunostintelor (reactualizarea lectiei precedente adica recapitulare) Captarea atentiei - motivarea pentru invatare Anuntarea temei Dirijarea invataturii - nu uitam de elev, cea mai mare parte a timpului trebuie atribuita lui Feed-back-ul Transfer de cunostinte sau tema pentru acasa Competente generale - numai cele specifice Comunicarea educationala presupune o analiza focalizata pe mai multe directii de evolutie 1) situatia sau contextul in care are loc comic 2) caracteristicile comunicarilor si caracteristica mesajului 3) procese si activitati necesare comunicarii (atentie, intelegere, acceptare) 4) diferitele tipuri de efecte implicate in comunicare

Programă pentru examenul de definitivare în învăţământ şi pentru obţinerea gradelor didactice: download pdf........

Jocul didactic ca forma de activitate   Jocul este o activitate de bază pt educare Este eficient dacă se stabilește un raport corespunzător între obiectivele didactice și sarcinile didactice. Practica did. a demonstrat că jocul didactic contribuie la formarea unui nr important dintre comportamentele prevăzute de program. Ex. ”cine are aceeași culoare”(copilul denumește obiecte și le grupează după culoare folosind cuvintele respective în propoziții și propozițiile în enunțuri.   Jocurile au o contribuție însemnata la dezvoltarea proceselor psihice,influiențează activitatea organizatorică: ”unde traiesc animalele”, ”unde și cu ce călătorim” ”Spune ce sunete auzi”- formeză la elevi auzul fonematic , necesar pt. Însușirea scrierii mai târziu ”Ce este acesta”- influiențează văzul ”Ce lipseste”-dezv. Memoria, ”spune cine este”,”ce poti face”, ”la ce te-ai gândit”-dezv. Imaginația. Gândirea si observarea sunt solicitate în jocuri ca:”priveste obictele,”spune care e mai mare?”, mai mic?,care e roșu?, care e rotund?   Alte jocuri urmaresc pb. ale lb.romane, ex. formarea pluralului Prin joc exersăm și însușim. Jocurile pot fi create sau modificate de educatoare în functie de obiectivele didactice urmarite Jocurile didactice bine conduse cu scopuri clare care sa corespunda nivelului de exprimare a copiilor , pot contribui si la : Educarea emoțiilor și a sentimentelor,a trasăturilor pozitive de caracter,spiritului de echipă, sentimentele de apartenență la echipă.   Jocul didactic are urmatoarea structură:   -conținutul -obiectivele și sarcinile didactice -elementele de joc -reguli (prescolari jocrile au un nr.restrans de reguli,iar durata lor este in relatie cu particularitatea de varsta   În pregătirea jocurilor didactice ca activitate comună in grădinită se parcurg etapele: 1)alegerea jocurilor in fct. De sarcina did.și obiective 2)cuprinderea jocurilor în planificare 3)elaborarea proiectului sau gandirea lui 4)asigurarea materialelor   Etapele desfasurarii:   1)Pregatirea salii: aerisirea, asezarea scaunelelor, măsuțelor, organizarea materialelor,asig. luminii corespunzătoare, culoarea dominantă(nu culori tari:roșu,negru, gri 2)Desfasurarea jocului:pt. 3-4 ani: a) introducerea în activitate scurte povestiri,proverbe,ghicitori,zicători, care sunt în legătură cu tema jocului b)anunțarea activității, că se vor juca și ca au anumite sarcini care se prezintă intr-o formă atractivă pt a le trezi interesul c)reamintirea pe scurt a jocurilor cu aceleasi sarcini desfășurate până atunci d)comunicarea titlului jocului e)jocul de probă 3)Executarea variantelor de joc( 30-40 min.) 4)Executarea variantelor de joc 5)Încheierea activității(evaluarea o facem intr-o forma frumoasă)   La 5-6 ani sarcinile didactice sunt pe masura vârstei, iar jocul de proba dispare- intrăm direct.  

Particularitatile psihologice ale scolarului   De retinut  - la gradinita nu sunt lectii, ci activitati - copiii cer dascalilor sa aiba rabdare cu ei - convingerile nasc atitudini La varsta de 3 ani, copii vin la gradinita cu diferente intre ei, sub aspectul limbajului. Unii stapanesc putine cuvinte si comunica greu, altii stapanesc multe cuvinte dar nu au exprimare literara (influentati de zona in care traiesc), neputand sa se inteleaga intre ei. - daca acasa parintii vorbesc numai cu comenzi, "manaca", "dormi", "joaca-te", asa stiu si ei sa vorbeasca, deci trebuie sa le cunoastem si apoi sa-i invatam sa comunice. - pentru cei care au mai multe substantive sau verbe in limbaj trebuie sa-i invatam sa le acorde - profesorul trebuie sa se exprime in limbaj literar nu in limbajul zonei in care traiesc (de ex. daca in zona unde traiesc se spune la "porumb", "cucuruz", profesorul e obligat sa foloseasca limba literara, adica,"porumb") - in perceperea mediului inconjurator copilul pleaca de la elementele componente catre intreg, adica, daca i se arata o papusa imbracata in diverse culori, el isi alege partea a carei culoare il atrage mai mult. exemplu, mana papusei e colorata in galben si asta il atrage prima oara, apoi celelalte componente..) - intelegerea semnificatiei cuvintelor se percepe altfel decat la adult, deoarece la copil, gandirea se sprijina pe memorie, copilul denumeste un obiect fara a-l interesa sa-l cunoasca bine; adultul aduna informatii despre obiectul respectiv, pentru a-l cunoaste mai bine La varsta de 3-4 ani copilul are un limbaj situativ si manifesta dorinta de a cunoaste mediul incomjurator, de aceea vine cu intrebarea "ce este" si daca vrem sa-l crestem cum trebuie trebuie sa-i raspundem la avalansa de intrebari care vin dupa "ce este", "de ce ", "pentru ce", etc - cand se joaca ia contact cu jucarii mai noi sau mai vechi punand intrebari la care tot el va raspunde - copilul in relatiile cu oamenii din jur nu are forme diferite de conversatie; la aceasta varsta nu stie sa-si comunice gandurile si nu poate sa-si sustina un punct de vedere prin limbaj; incearca sa imite adultii dar nu reuseste intocmai, deoarece o serie de capacitati sunt in formare (are o influenta mare mediul in care se dezvolta) - exprimarea copiilor este insotita de mimica si gesturi - pe masura ce creste si e bine indrumat ajunge la intrebari ca : "pot sa iau?", "pot sa fac?". "am voie sa..?" - la aceasta varsta intra usor in diferite roluri( de mama, de educatoare, de medic, de politist..etc) iar cand interpreteaza aceste roluri, vorbeste - in cadrul jocurilor se accepta unii pe altii doar daca fiecare are jucaria lui La varsta de 4-5 ani aprecieaza obiectele dupa marime, forma, culoare; propozitiile au mai multe cuvinte - incep sa fie atrasi de povesti, povestiri, basme cu dimensiuni reduse  - peste 5 ani sunt atrasi de poezie pentru ca traiesc emotiile generate de acestea (Iarna pe Ulita sau A venit un lup in crang, etc) - unii copii fac legaturi interesante intre cuvinte si ajung la constructii lingvistice La varsta de 6 ani limbajul le permite sa comunice intre ei si sa vorbeasca cu adultii - copii pot grupa obiecte dupa insusiri comune : forma culoare, dupa intrebuintarea lor (legume, fructe, mijloace de transport, etc) - cu ajutorul creatiilor literare pe care le asculta isi formeaza un limbaj intern - copii emit pareri dupa actiuni cu personaje daca educatoare exerseaza cu ei - copii descopera caracteristici ale persoanjelor, se identifica cu unele dintre ele - la aceasta varsta copii pot sa comunice ceva despre ei, vor sa comunice cu adultii, ii imita mai bine, isi largesc sfera de informatii daca s-a lucrat bine cu el, isi insuseste o idee, aduce argumente simple