Limba si literatura Romana (LLR)

                                                                       Cartea care mirosea urât de Caius Dobrescu               Era odată o carte cu povești ponosită, cu desene gălbejite si demodate, dar subțiti și gingașe. Fusese alungată într-un cufăr, laolată cu păpuși, ciorapi, hăinuțe vechi, rachete fără corzi. Cartea se simțea singură. Toate celelalte lucruri se văicăreau.               Cartea tăcea și ținea în ea supărarea. Până într-o zi, când a început să miroasă rău de tot. Lucrurile din ladă n-au suportat-o. Au început să-i reproșeze: „oare cine-o fi stricat aerul?” sau „ știu pe cineva care merită să i se rupă cotorul”.               Cu timpul, mirosul a răzbătut în cameră, unde stătea un băiețel. Când a găsit cartea, mânios, a vrut s-o azvârle pe fereastră. Dar....              Băiatul era foarte zgârcit. S-a gândit că ar putea s-o vândă la anticariat. Dimineața, a luat sticluțe cu parfum, spray-uri, plus after-shave-ul tatălui și a parfumat cartea. A dus-o la un anticar bătrân, care nu vedea bine, nu auzea grozav, dar, mai ales, nu simțea mirosurile. Așa a cumpărat-o. A așezat-o într-un raft, uitând de ea.              Cartea a zăcut acolo, mirosind din ce în ce mai rău,încât clienții au început să ocolească anticariatul. Bietul bătrân nu știa ce să mai facă. A adus și televizorul de acasă, doar-doar va atrage clienții. Într-o zi, a intrat în anticariat o fetiță. Era micuță, avea două codițe, dintre care una pe jumătate desfacută. Șorțulețul era șifonat și un șiret de la pantofi atârna în urma ei. Era nepoata anticarului. Trecea rar pe la el, fiindcă nu-i plăcea să citească și fiindcă bunicul o certa mereu:            - Uite surioara ta geamănă! Vezi ce harnică și ordonată e?                În acea zi, fetița s-a învârtit prin anticariat și a ajuns la cartea rău mirositoare. Cum avea năravul să nu-și șteargă nasul când îi curgea și cum era înfundată, nu i-a păsat de miros. A răsfoit cartea și i-au plăcut desenele atât de mult, încât a rămas până la închiderea magazinului.                 Apoi a venit zile la rând, a început să silabisească un cuvânt, a citit apoi o propoziție și de unde nu voia să audă de citit, după o săptămână a fost în stare să deslușească singură o poveste de trei pagini.                La început cartea răspândea mirosuri grele,dar, văzând că fetița o citește atent, îi întoarce paginile ușor, o mângâia înainte de a o pune în raft, ba chiar i-a spus bunicului că a luat „foarte bine” la citire, a încetat să miroasă urât și s-a străduit să-și amintească mirosul de parfum avut când a venit la anticariat.                Fetița s-a hotărât să ia cartea acasă. A vrut s-o șterpelească, dar ea s-a smucit și a dărâmat un teanc de volume, care a făcut atâta zgomot, încât și anticarul a auzit. Fetiței i-a fost rușine și a revenit doar după mai multe zile.               Atunci, i-a cerut bunicului cartea. A dus-o în camera ei. Citea și recitea câte o pagină. Cartea era fericită la locul ei, sub pat.                 Odată ușa s-a deschis și după pașii fetiței cartea a auzit niște pași mici, parcă vătuiți. I s-a părut ciudat că prietena ei a cotrobăit mai întâi în dulap, apoi prin sertare. Să fie un străin? Când a ridicat-o, a recunoscut bucuroasă chipul fetiței. S-a lămurit și cu pașii vătuiți. Erau ai unui motan uriaș, negru-albăstrui. S-a neliniștit puțin, dar s-a înveselit, fiindcă fetița avea hainele curate și era frumos pieptănaqtă.                Copila a deschis-o. Era grăbită și neglijentă. Deodată, a încetat răsfoitul, a privit uh desen și harșt! a rupt pagina. Surpriza a fost atât de mare, încât cartea n-a simțit nicio durere. Până să se dezmeticească, fetița harșt!, i-a mia rupt două pagini. Suferința cărții a devenit insuportabilă. Durerea a cuprins-o, avea febră, tremura, încât nu a observat că fetița și motanul ei au plecat. A râmas întinsă pe masă. Și-a pierdut cunoștința.                 Și-a revenit abia când ușa camerei a bufnit și a văzut iar fetița, dezordonată și fără motan.         - Ce cauți pe masă?                 În loc de răspuns, cartea a început să miroasă. Fetița s-a înfiorat, vazând paginile smulse.         - Săraca de tine, uite ce ți-a făcut! Cum a putut să fie așa de rea?        Fetița a fugit pe un coridor întunecos. A intrat în camera surorii ei gemene, care, cu o foarfecă în mână, se pregătea să decupeze desenele de pe paginile smulse.         - Urâcioaso, te spun că mi-ai rupt cartea!                 Sora ei cea îngrijităa avut mai întâi o mină surprinsă, dar s-a calmat și, arătând cu foarfeca spre fetiță, i-a spus motanului:         - Asmodeu, dă-o afară!               Fetiței îi era frică de pisici, dar cartea l-a doborât cu mirosul ei, ca și pe sora ei geamănă. A luat repede paginile rupte și a doua zi a dus cartea la bunicul ei ca să-i lipească filele și s-o vindece.                Cartea mai trăiește și astăzi și fetița a învățat să citească excelent, a devenit ordonată și silitoare. În schimb, sora ei....a devenit tot mai rea. Dar asta e o altă poveste....     Să înțelegem textul:   1. Unde a fost aruncată de către băiat cartea? Cartea afost aruncată de către băiat   a) în pod;        b) într-un cufăr;       c) într-un sertar        d) în cămară.   2. De ce a început cartea să miroasă? cartea a început să miroasă pentru că   a) s-a murdărit;      b) a mucegăit;       c) s-a supărat;      d) s-a prăfuit.   3. Care este motivul pentru care anticarul primește cartea? Anticarul primește cartea, pentru că   a) este parfumată      b) nu simțea mirosurile;      c) a costa puțin;      d) era înfundat   4. De ce a fost atrasă fetița mai întâi la carte? Fetița a fost atrasă mai întâi la carte, pentru că   a) desene          b) coperte       c) povești;       d) personaje   5. Ce întâmplări ți s-au părut mai surprinzătoare ? De ce? _____________________________________ _____________________________________ _____________________________________   6. Selectează din text, substantivele si verbele din ultimul enunț: a) substantive__________________________ b) verbe______________________________   7. Analizează următoarele cuvinte :   fetița = _______________________________ cartea = ______________________________ a încetat = ____________________________   8. Scrie două propoziții în care cuvântul „nouă” să aibă înțelesuri diferite. _____________________________________ _____________________________________   9. Scrie o compunere de 8-10 rânduri care are următorul sfârșit:   „Ce copil bun esti! dacă nu ma ajutai nu cred că reușeam să scap de băieții aceia răi.”      

Numele și prenumele_________________ Data_______________ Test pentru consolidarea cunoștințelor dobândite Citește cu atenție textul: „Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gândește. La ce se gândește? La nimic. Numără florile care cad. Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe;sprâncenele,mustățile și barba, peste toate au nins ani mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară; blânzi și mângâietori. – Cine a trântit poarta? Credam c-a umflat-o vântul….O,bată-vă norocul,cocoșeii moșului! zise bătrânul.”   1. Scrie timpul și locul unde se petrece acțiunea. _________________________________________________________   2. Explică expresia „au nins ani mulți și grei” _________________________________________________________ _________________________________________________________ 3. Scrie sinonime pentru cuvintele: miresme – prispă – pletele –   4. Scrie antonime pentru cuvintele: bătrânul – multi – grei –   5. Scrie o propoziție în care verbul „a umplut” să aibă alt înțeles decât cel din text. Scrie ce funcție sintactică are în propoziție. _________________________________________________________ _________________________________________________________   6. Scrie două propoziții în care cuvântul „ochi” să aibă alte înțelesuri decât în text. _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________   7. Pune întrebările și  predicatul și subiectul din prima propoziție. Analizează predicatul. _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________   8. Află predicatele din primele trei enunțuri din text, scriind întrebarea pentru fiecare. Analizează două dintre ele. _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________   9. Analizează ultimele trei predicate din text. _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________   Succes!!

Completând corect rebusul cu cerinţele date, pe verticala A - B, vei descoperi titlul textului  la limba şi literatura română Partea de vorbire care denumeşte fiinţe, lucruri şi fenomene ale naturii se numeşte …. Opusul cuvâtului murdar. Capitala ţării noastre este… Rezultatul scăderii se numeşte… Cine se _________ de dimneaţă, departe ajunge. Cuvânt cu înţeles asemănător pentru zăpadă Pe hartă sunt reprezentate cu albastru _____________. Ai ___________, ai parte. Numerele care se adună se numesc _____________ Partea de vorbire care arată însuşirile substantivului se numeşte ______________. Buturuga ___________, răstoarnă carul mare. Cifra 1 scrisă cu cifre romane. A şasea notă muzicală de pe portativ. A   S U B S T A N T I V   C U R A T   B U C U R E S T I     D I F E R E N T A     S C O A L A     O M A T     A P E L E     C A R T E     T E R M E N I     A D J E C T I V     M I C A     II     L A                                     Completați tabelul de mai jos cu părțile de vorbire învățate din primele unsprezece versuri ale poeziei Scrisoarea III de Mihai Eminescu   SUBSTANTIVE       ADJECTIVE     VERBE     PRONUME   Scrieți cuvinte cu sens asemănător și cuvinte cu sens opus pentru câte trei cuvinte IV-Adin poezie Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens opus             Povestiți pe scurt dialogul dintre Mircea ce Bătrân și Baiazid           - logico – matematică  -           Se dă textul: Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici, 1850-1889) s-a născut la Ipotești, județul Botoșani fiind al șaptelea din cei unsprezece copii ai familiei. Primul poem dedicat profesorului său de limba română, La momântul lui Aron Pumnul, l-a publicat la vârsta de 16 ani. Manuscrisele lui, 46 de volume, au fost dăruite Academiei Române de către Titu Maiorescu în anul 1902. Scrieți în cifre romane numerele care apar în text. ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Calculați:  câți ani a trăit marele poet           numărul anilor de la nașterea și decesul acestuia până în prezent                     Compuneți o problemă pornind de la trei numere din textul dat și rezolvați-o!            

Numele si prenumele................................. Data............................                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Fisa de evaluare                                                                                                                                     Partile de vorbire. Cuvantul. Substantivul   1. Scrie cinci substantive proprii xcare sa denumeasca: orase, fiinte, ape, munti. ....................................................... ....................... ....................................................... .......................   2. Scrie regula pe care o stii despre substantivele proprii. ....................................................... ........................ ....................................................... ........................   3. Citeste cu atentie, sirurile de cuvinte de mai jos. Incercuieste cuvintele care nu se potrivesc.   * cana, banana, zar, merg, merinde:   * para, dovleac, usturoi, noi, doi, maimutoi:   * galben, albastru, eu, teu, cap, crap, corp:   * privirea, privesc, doresc, dovleac, prepeleac, lac, veac:   * ghete, paiete, repede, arde, arte, carte, parte:   * maț, marți, mut, tu, vru, dădu, dură, dună.   4. Citeste lista de cuvinte de mai jos. Indica in dreptul fiecarui substantiv numarul acestuia:   copii,   ariciul,   leii,   sunet,   cantece,   cana,   pix,   litera,   caiet,   scolar.   5. Citeste cu atentie, lista de cuvinte de mai jos. Subliniaza cu o linie substantivele comune si cu doua linii substantivele proprii. Alcatuieste trei propozitii in care sa folosesti cuvintele subliniate.   Alina, prietena, proaspete, coapte, maine, biscuit, joaca, vara, Victoria, timp, merg, munca, fructe, nori, taxi, cand, ele, bloc, legume, cinci, unde, bicicleta, parc, statuie, acum   6. Citeste, cu atentie, urmatoarele enunturi. Noteaza in casete numarul de substantive gasit in fiecare enunt.   * Alexandru, Amalia, Irina si Viorel sunt colegi de clasa   ........... * Am plecat cu tata la pescuit.         .............. * Mama, tata, bunica si matusa Iolanda vor merge la mare pentru cateva zile.         ................ * In vacanta d evara, Virgil a scris trei povesti si doua poezii.         ................... * Marian este un bun alpinist.         ........... * Floare-de-colt, bujorul de munte si papucul-doamnei sunt plante protejate de lege.     ............. * Drobeta-Turnu Severin este un oras la Dunare        .............. * Cu bunica si bunicul merg spre Constanta.             ............... * Ursul, vulpea si ariciul sunt animale salbatice.        ............... * In fiecare vacanta de vara merg la tara impreuna cu verisorii mei din satu Mare.       ...............   7. Gaseste pluralul urmatoarelor substantive: * strada, masa, casa, mahala, ou, numar, ghid, copil; * ghiveci, curier, han, porumbar, porumbel, ceapa; * bacan, manz, portocala, matura, marmelada.   8. Citeste cu atentie, propozitiile d emai jos. Subliniaza substantivele si gaseste forma de plural pentru fiecare substantiv subliniat.   Melcul traieste in gradina. Corpul sau este moale, se termina cu patru antenute cu ajutorul carora poate simti mancarea, primejdia si obstacolele. Melcul este extrem de fricos. La cea mai mica sperietura isi retrage corpul in cochilie. Cochilia este un invelis dur care il protejeaza. Este supranumita si casa melcului. Aceasta cochilie creste pe masurra ce melcul imbatraneste.   9. Taie cu o linie, forma grtesita a urmatoarelor substantive:   * inghetata/inghietata                          conpartiment/compartiment; * grapefruturi?grepfruturi                     tramvai/tranvai; * abtibild/abtipild:                                 ghiuveta/chiuveta: * cearsaf/ciarsaf:                                 gheata/ghiata: * idee/ide                                            giaca/geaca; * izlaz/islaz;                                        cismar/cizmar; * vesmant/vestmant;                          petic/petec; * pulover/pulovar    

ȊNTR-O, ÎNTR-UN Completeazǎ cu ortogramele “într-o, într-un”, spaţiile libere:   ………………..clasǎ              ……………… tren             …………….. stup           ………….dimineaţǎ ………………..dulap             ……………… varǎ            …………….. carte           ..…………. peşterǎ ………………..an                  ……………… cuib            ……………..vacanţǎ       ..…………... acvariu   Mica sirenǎ-şi simţea sufletul pustiu, Spre vrǎjitoare a pornit-o …………. târziu. -De-mi dai vocea-ţi suavǎ…………..clipǎ, Licoare minunatǎ-ţi voi turna …………..sticlǎ. Fǎt-Frumos creştea …………….lunǎ cât alţii …………...an. Zânele locuiau ………….. castel pe malul unei ape. Dupǎ o cǎlǎtorie lungǎ, am ajuns …………… îndepǎrtat. Rândunica şi-a fǎcut cuib…………… copac mare.   ……………….zi bunica a venit la noi. Ne-am bucurat mult. Avea ………….coş mere şi pere , iar ………………. cutiuţǎ ouşoare proaspete de la gǎinile ei pestriţe. Am mâncat fructe şi am ţinut-o ………………. veselie. ……………târziu a venit şi tata de la serviciu. S-a schimbat ………………. tricou mai lejer şi a venit la noi. Dupǎ douǎ ore, bunica a plecat. A promis ca va veni şi cu bunicul ………………… zi. Veveriţa se afla ………..…. copac. Zâna a fost închisă ….........…. castel de către zmeu. Unchii mei locuiesc .................... comună din nordul ţării. ........................ zi am fǎcut ordine în dulap. ......................... sertar am gǎsit o pozǎ cu bunicii mei.   Completeazǎ: în cuib- ...............................................                    în bibliotecǎ-.................................................. . în curte-...............................................                    în casǎ-.................................................. ........... în garaj-...............................................                    în clasǎ-................................................. ..........   Descoperǎ propoziţiile ascunse: ea, într-o, hotǎrî, se, zi, sǎ, în, plece, lume. avea, copac, casa, într-un, îşi, o, bǎtrân, veveriţǎ. meu, într-o, unchiul, cǎsuţǎ, marginea, locuieşte, la, pǎdurii. a adus, într-un, doi, pui, coşulet, mǎtuşa, pisicǎ, mea, de.   Alege forma corectǎ: Fata se opri într-un/într-o târziu la marginea pǎdurii. Ȋntr-un/într-o dupǎ-amiazǎ, Florin m-a invitat la pescuit. Am fost cu bunicul într-o/într-un drumeţie. Veveriţa s-a ascuns într-un/într-o scorburǎ.             Am aşezat fotografiile într-un/într-o album vechi.   Alcǎtuieşte un text cu cuvintele: într-o zi, într-un copac, s-a plimbat, s-au ascuns, sora sa, flori sau ciuperci.Gǎseşte un titlu potrivit.

NEA / NE-A     1. Completeazǎ cu nea şi ne-a în spaţiile punctate: ..........dovedit             .............certat                  fulg de ..........             .............Marin   .........George              zǎpadǎ sau.........         ........adus                          ...........scris    .........încurajat            ..........vizitat                omǎt sau............             ............. Ion       Ieri pisica ................. stricat Bradul de Crǎciun! .............. Ion ni l-a adus Lângǎ sobǎ ni l-a pus. De-o crenguţǎ atârna Un cadou alb, ca de ............ Miaunica s-a repezit Drept spre brad, când l-a zǎrit. Când a desfǎcut cutia, I-a cam dispǎrut furia. ................ arǎtat încurcatǎ Un şoricel de ciocolatǎ.       Bunica ............. trimis multe cadouri. Darul ei .............. bucurat foarte mult. Unchiul nostru, .............. Ilie, ................. cumpǎrat multe prǎjituri. Ne-am aşezat la geam şi am privit fulgii de ............... Dar surpriza cea mare a Moşului, .............luat prin surprindere. Ce credeţi cǎ ..........adus?     2. Completaţi :                                           Azi                                                          Ieri   Ne plimbǎ   Ne strigǎ   Ne cumpǎrǎ   Ne laudǎ   Ne plece   Ne sperie   Ne învaţǎ   Ne mirǎ   Ne linişteşte     3. Alegeţi varianta corectǎ:   Iarna şi-a aşezat mantia de ne-a/nea peste umerii pǎmântului. Mama nea/ne-a pregǎtit haine groase, bunica ne-a/nea împletit mǎnuşi din lânǎ moale, tata nea/ne-a coborât sania din pod iar nea/ne-a Ion, unchiul nostru ne-a/nea adus un bob.   Ramona, sora mea, este puţin speriatǎ. Troienele de nea/ne-a sunt mai mari decât ea. O luǎm de mânuţǎ şi ajungem pe deal. Urcuşul nea/ne-a obosit, dar zburǎm ca gândul la vale. Cerul a început sǎ cearnǎ steluţe argintii. Ramona prinde în mânǎ un fulg de nea/ne-a.   Spre searǎ, obosiţi, plecǎm spre casa.   Ce frumos a fost!     Nea/Ne-a Pertache trebǎluieşte prin curte. Aude lǎtratul agitat al câinelui. Se întoarce şi îl vede pe Lǎbuş alergând prin livadǎ. Ȋl strigǎ, dar acesta nu vine.   Ȋntr-un târziu, Lǎbuş se întoarce cǎtre stǎpân lǎtrând şi dând din coadǎ satisfǎcut.   - Iar nea/ne-a vizitat şireata? Vǎd cǎ nu nea/ne-a putut pǎcali, zise nea/ne-a Petrache.

Numele și prenumele………………………………………………                         Data………………………..     Scriem corect cel/ ce-l - Fișă de lucru -     1. Alege forma corectă a cuvintelor cel/ ce-l.           a) Făt - Frumos a dovedit că e cel/ ce-l mai viteaz.           b) Cel/ ce-l interesează mai mult la școală este matematica.           c) Eu știu cel/ ce-l încântă cel/ ce-l mai mult.           d) Ioan este cel/ ce-l mai talentat la vioară.     2. Transformă după model.                                           Eu știu ce îl interesează pe Bogdan.                                       Eu știu ce-l interesează pe Bogdan.                     a) Știu ce îl bucură pe prietenul Cezar. …………………………………………………………………………………………………           b) Ce îl așteaptă pe cel care spune minciuni? …………………………………………………………………………………………………           c) Ce îl surprinde pe Luca cel mai mult, este surpriza de ziua lui. …………………………………………………………………………………………………           d) Colegul mi-a spus de ce îl apreciază pe Tomas. …………………………………………………………………………………………………           e) De ce îl felicită colegii de clasă pe Nicolae? …………………………………………………………………………………………………   3. Completează cu cel sau ce-l.           a) I-a mărturisit fratelui său …………impresionase ……………mai mult.           b) Fratele …………mic era …………… mai cuminte.           c) Ștefan ……….. Mare a luptat cu turcii.           d) Au respectat planul ………. stabiliseră.   4.  Alcătuiește enunțuri, folosind cuvintele cel/ ce-l. ....................................................... ................................. ....................................................... ................................. ....................................................... ................................. ....................................................... .................................      

Fișă de lucru fragment Moș Ion Roată și Unirea, de Ion Creangă  

                                    FIŞĂ DE LUCRU                            CUVINTE CU SENS ASEMĂNĂTOR 1.Găseşte cuvinte cu înţeles asemănător pentru: castel = _______________            supărare = _______________ victorie = _______________                   băştinaş = _______________ cărare = _______________           zarvă = _______________ curte = _______________             circumstanţă = _______________ oaste = _______________            secol = _______________ dilemă = _______________           a nara = _______________ oroare = _______________           a adula = _______________ tradiţie = _______________                   onest = _______________ a născoci = _______________      magician = _______________ comod = _______________           vulgar = _______________ 2. Plecând de la versurile: „Pe o vale verde, sub stejari bătrâni, Trece popa Stoica cu trei mii români. Luna plină-nalţă discul ei pe munte, Stoica stă la masă cu cei mai de frunte Acolo eroul, oaspeţii beau vin, Pentru a lor ţară, ei pe rând închin”, (D. Bolintineanu – Popa Stoica) găseşte cuvinte cu sens asemănător pentru: bătrâni, trece, oaspeţii, ţară. 3. Găseşte cuvinte care au înţeles asemănător cu: cârd = _______________             omăt = _______________ gălăgie = _______________                   cuşmă = _______________ promoroacă = _______________  barabule = _______________ soartă = _______________           curechi = _______________ ocazie = _______________           straie = _______________ ceartă = _______________           erete = _______________ a şti = _______________              a rupe = _______________ a medita = _______________       a se baza = _______________ a termina = _______________      a se crede = _______________ 4. Găseşte cuvintele cu înţeles asemănător pentru cuvintele date mai jos. Completează cu ele rebusul şi alcătuieşte un enunţ cu cuvântul rezultat pe verticală.   1. joc 2. pur 3. oftat   5. Expresia „cât ai clipi din ochi”, înseamnă: repede         tare             des              somnolent    6. Grupează expresiile din coloana A cu cele, cu înţeles asemănător, din coloana B. a-şi bate joc                              a da pe gât ocluzie intestinală           ca pe Tatăl nostru pe de rost                       încurcătură de maţe a tăia frunză la câini                a lua peste picior a lua la bord                             a arde gazul de pomană 7. Înlocuieşte expresiile date printr-un cuvânt cu înţeles asemănător: tras ca prin inel = _______________ ruptă din soare = _______________ în floarea vârstei = _______________ fel de fel = _______________ la dracu-n praznic = _______________ cu o falcă-n cer şi cu una în pământ = _______________ a o da cu oiştea în gard = _______________ a o lua razna = _______________ a rupe pisica în două = _______________ slobod la gură = _______________ negru la inimă = ______________

Numele si prenumele............................................. Data.......................... Clasa........................                                                                         Subiectul - fișă de lucru recapitulare   Citește cu atenție textul, apoi răspunde cerințelor:         Un grup de elevi dintr-a IV-a se gândesc cu emoție la excursia finală.     — Noi vom invita toți profesorii propun Sebi și Claudiu.     — E bună ideea! răspund fetele     — S-au anunțat și câțiva părinți! le comunică doamna învățătoarea. Dumnelor au decis  itinerariul.     — Dumneavoastră, colegi, ce planuri aveți în acest sens?     Se conturează o amintire cu totul specială.   1. Pune întrebarea și identifică toate subiectele. Acestea sunt în număr de:     a) 10;                          b) 11;                      c) 12;                      d) 13.   2. Transcrie cele două propoziții cu subiect multiplu.      a) ___________________________________________________________     b) ____________________________________________________________   3. Analizează subiectul primei propoziții exclamative.    _______________________________________________________________   4. Ce sunt, ca părți de propoziție, cuvintele: dumnealor, respectiv dvs.?       Care dintre ele se analizează astfel:     S ⇒ pronume politețe, persoana a III-a, nr. plural, gen masculin     Răspuns:................................................... ...................................   5. Marchează propoziția în care este exprimat prin substantiv comun, genul feminin, numărul plural.    a) Vacanța de Paști s-a încheiat.    b) Reîncepe școala.    c) Propun Sebi și Claudiu.    d) E bună ideea.    e) Răspund fetele.   6. În care dintre propoziții cuvântul noi are rol de subiect?      a) Gina are ghete noi.    b) Vine cu noi.    c) Noi vom câțtiga concursul.       Descarcă fișa de lucru de la atasamente.....            

                                                                       Fişă de lucru                                             Cuvinte cu aceeaşi formă şi înţeles diferit   Găseşte cuvintele cu sens diferit şi aceeaşi formă!(Foloseşte-te de imaginile  de pe fişă!)Alcătuieşte propoziţii şi scrie-le pe spaţiul liniat: Ex. Tata e marinar şi conduce un vas mare.        În acest vas mama a pus fructe.        Un vas de sânge s-a deformat.           Descarca fisa completa de la atasamente      

Citește cu atenție textul:      „Într-o zi, mama pisicii vine mieunând tristă. Era tare tristă. Abia își stăpânea lacrimile:       - Îmi pare rău că fiica mea este atât de neîndemânaticî. Mi-e rușine de ceea ce a făcut, dar ce fac? Nu mai știu ce sa fac! Oricine poate să spargă o ceașcă, dar să fie așa de prostuță și taie pozele cu foarfecele?        Apoi a venit tristă și mama câînelui. A împins ușa cu nasul și a spus:       - Oh, iartă-l pe prostuțul de cățel. Este atât de mic și de nechibzuit! A auzit cineva un cățel care să se joace cu chibriturile? cred că acum va veni și mama păpușii să își ceară iertare.       Dar mama păpușii nu a apărut. Cum ar fi putut să aparî? Pentru că mama păpușii era, dacă nu știați, chiar Ioana”.                                                                                                                                                 Mircea Sântimbreanu - Manea!) 1. Scrie personajele din textul citit: ....................................................... ....................................................... ......................................... ....................................................... ....................................................... ......................................... 2. Scrie ideile principale ale textului: ....................................................... ....................................................... ......................................... ....................................................... ....................................................... ......................................... ....................................................... ....................................................... ......................................... 3. Scrie de ce crezi că mama păpușii nu a venit. ....................................................... ....................................................... .......................................... ....................................................... ....................................................... .......................................... 4. Scrie sinonime pentru cuvintele: nechibzuit - .........................................                                          iertare - ....................................................... ........ 5. Explică scrierea cuvântului „neîndemânatică” cu „î”. ....................................................... ....................................................... ......................................... ....................................................... ....................................................... ......................................... 6. Scrie un enunț în care verbul „stăpânea” să aibă alt înțeles decât în text. ....................................................... ....................................................... ......................................... 7. Scrie ce părți de vorbire sunt și ce funcție sintactică au cuvintele din enunțul: „Într-o zi, mama pisicii vine mieunând tristă” ....................................................... ....................................................... .......................................... ....................................................... ....................................................... .......................................... ....................................................... ....................................................... .......................................... ....................................................... ....................................................... ......................................... 8. Analizează subiectul din ultima propoziție. ....................................................... ....................................................... ........................................... 9. Analizează cuvântul „mieunând” din primul enunț. ....................................................... ....................................................... ........................................... 10. Transformă propoziția „Apoi a venit tristă și mama câinelui” în propoziție simplă: ....................................................... ....................................................... ........................................... 11. După schema propoziției dezvoltate de la punctul 10 scrie o propoziție cu subiect multiplu și predicat verbal la timpul viitor. ....................................................... ....................................................... ........................................... ....................................................... ....................................................... ........................................... 12. Scrie propoziții în care subtantivul „fiică” să aibă următoarele funcții sintactice: a) atribut; ....................................................... ....................................................... ........................................... b) subiect; ....................................................... ....................................................... ........................................... c) nume predicativ; ....................................................... ....................................................... ........................................... 13. Scrie o compunere, de cel puțin zece rânduri, cu titlul „Minciuna are picioare scurte”, în care personajele să fie cele întâlnite în textul citit. ....................................................... ....................................................... ........................................... ....................................................... ....................................................... ........................................... ....................................................... ....................................................... ........................................... ....................................................... ....................................................... ........................................... ....................................................... ....................................................... ........................................... ....................................................... ....................................................... ........................................... ....................................................... ....................................................... .......................................... ....................................................... ....................................................... ........................................... Ai ajuns la sfarșit ! Felicitări!

Citește cu atenție fragmentul:          „Abia învățase Tom să citească și, într-o bună zi, ceru o pană de scris și hârtie și ce credeți că a făcut?           I-a scris mamei sale câteva rânduri pline de duioșie, promițându-i că n-o s-o supere niciodată și că o va iubi toată viața. Trebuie să vă spun că a fost foarte greu de găsit o pană mică de tot, tocmai potrivită pentru mânuța lui. Avea un scris subțire și mărunt și desena pe hârtie rânduri drepte, aliniate ca niște soldăței. N-a trecut mult și a prins și tainele dreptei scrieri, care se numește în școli ortografie”.                                                                                                                  (P.J.Stahl - Tom Degețel) 1. Precizează instrumentul de scriere pe care îl folosea Tom. Scrie trei instrumente de scriere. ....................................................... ....................................................... ....................................... 2. Ce crezi că simțea Tom în timp ce îi scria mamei sale? ....................................................... ....................................................... ....................................... 3. cum era scrisul lui Tom? ....................................................... ....................................................... ....................................... 4. Găsește sinonime pentru cuvintele: mărunt - .......................................                      soldăței - ..........................................                     a deprins - ......................................... tainele - .......................................                       aliniate - ........................................... 5. Găsește antonime pentru cuvintele : duioșie - ......................................                       potrivită - ........................................... 6. Tocul a fost un instrument de scriere. Substantivul „toc” are și alte înțelesuri. Scrie două propoziții în care să folosești cuvântul „toc” cu alte înțelesuri decât cel de instrument de scriere. ....................................................... ....................................................... ........................... ....................................................... ....................................................... ........................... 7. Cuvântul „scris” se întâlnește de mai multe ori în text. Precizează ce parte de vorbire este și ce funcție sintactică are fiecare. ....................................................... ....................................................... ........................... ....................................................... ....................................................... ........................... ....................................................... ....................................................... ........................... 8. Scrie verbele din primul enunț și timpurile lor. ....................................................... ....................................................... ........................... ....................................................... ....................................................... ........................... 9. Precizează ce parte de vorbire este cuvântul „dreptei”. Alcătuiește o propoziție în care acest cuvânt să fie altă parte de vorbire. Scrie funcția sintactică a lui. ....................................................... ....................................................... ........................... ....................................................... ....................................................... ........................... 10. Scrie ce parte de vorbire și ce functie sintactică are „i” din construcția „promițându-i„. ....................................................... ....................................................... ............................ 11. Explică scrierea cuvintelor: „i-a”, „n-o”, „s-o”. ....................................................... ....................................................... ........................... ....................................................... ....................................................... ............................ ....................................................... ....................................................... ............................ 12. Precizează ce parte de vorbire este „o” din construcția „ceru o pană de scris”. ....................................................... ....................................................... ............................. ....................................................... ....................................................... ............................. 13. Scrie scema propoziției: „Avea un scris subțire și mărunt”. ....................................................... ....................................................... ............................. 14. Transformă propoziția de mai sus în propoziție simplă. ....................................................... ....................................................... ............................. 15. Scrie o propoziție în care cuvântul „soldăței” să aibă altă  funcție sintactica: a) subiect ....................................................... ....................................................... ............................... 16. Scrie un text de cel puțin opt rânduri în care să îți exprimi emoția, dar și bucuria când ai citit prima carte de povești sau când ai scris prima scrisoare. ....................................................... ....................................................... ............................. ....................................................... ....................................................... ............................. ....................................................... ....................................................... ............................. ....................................................... ....................................................... ............................. ....................................................... ....................................................... ............................. ....................................................... ....................................................... ............................. ....................................................... ....................................................... ............................. ....................................................... ....................................................... ............................. Ai terminat! Felicitări!

Fonetică și vocabular. Reguli de ortografie 1. Citește cu atenție, cuvintele de mai jos. Subliniază cu o linie cuvintele care încep cu o vocală și cu două linii cuvintele care se termină într-o consoană. răzătură, cuțit, torță, îmbracăminte, șâșâit, ac, dorm, icre, zbârlire, bocanc, fazan, neplată   2. Completează cuvintele cu consoanele care lipsesc: a-dei, -adio, -ano-ac, ca-ă, ca-, ma-e, cea-, -oi, ze-e, -ar, ani-a-a-ă, ur-, ca-cu-a-or, împă-a-, ră-oi, ro-ea-ă, în-orat, p-ima-, în-ă-a, sa-ie, co-abie   3. Completează cu atenție cuvintele de mai jos. Înlocuiește prima consoană cu alte consoane pentru a obține cuvinte noi. carte, mioară, var, dată, lupă   4. Completează cuvintele cu vocalele care lipsesc: p-ngu-n, j-căr-e, h-zliu, z-r, z-c-, d-r, -rs, rad--, bl-ză, an-m-l, han-r-c, p-v-st-, fam-l--, c-d-u, c-rt-.   5. Citește cu atenție, cuvintele de mai jos. Înlocuiește prima consoană cu alta. Scrie ce cuvinte ai obținut. țap, sau, cine, pară, mare, vase, zile, casă, var, lupă, carte.   6. Alcătuiește cinci cuvinte folosind următoarele silabe: să, re, co, iar, pa, pac, că, toa, ce, bă, cio, pă, ni, rea, du. Nota bene (de retinut!) Nu ai voie să folosești de mai multe ori o silabă!   7. Formează zece cuvinte cu ajutorul silabelor: - îm, în,să, pă, du, rat, ri, ce, tre, re; - car, ca, să, te, tron, cas, pes, peș, ton, le.   8. Alcătuiește cinci propoziții cu noile cuvinte obținute la exercițiul anterior.   9. Pentru a obține cuvinte noi, schimbă prima silabă a fiecărui cuvânt din lista de mai jos: triunghi, casă, vacă, conține, subiect, nouă   10. Pentru a obține cuvinte noi, schimbă prima silabă a fiecărui cuvânt de mai jos: soldă, glumă, albină, marea, zicea, sediu, uliu, actor, vină

Orice compunere are un titlu. Titlul exprimă pe scurt conţinutul compunerii şi poate fi: un cuvânt, mai multe cuvinte, o exclamaţie sau o întrebare. Titlul  trebuie  sǎ  fie cât  mai  scurt  şi  cât  mai cuprinzător.   Va  trebui  să  stabileşti  singur  titlul, gândindu-te  la  conţinutul  compunerii. Pe  măsură  ce  scrii,  reciteşte-l spre  a  vedea  dacă  nu  te-ai  abătut de  la  el.   Orice compunere are trei părţi:      - introducere ( I )      - cuprins ( C )     - încheiere ( Î )          Introducerea cuprinde începutul acţiunii: locul, timpul acţiunii, personajele care sunt implicate în acţiune.         Cuprinsul este partea cea mai întinsă în care se prezintă fapte şi întâmplări în ordinea în care s-au petrecut.         Încheierea este partea care arată cum s-a terminat acţiunea, întâmplarea. Poate cuprinde o învăţătură, un sfat, un proverb sau impresii personale.   - Fiecare idee este marcată printr-un alineat.      - Până învăţăm să scriem compuneri, putem marca prin iniţiale părţile compunerii: ( I ), ( C ), ( I ).      - O  compunere  trebuie să  aibă  cel  puţin  trei  alineate.      - Cuprinsul  poate  avea la  rândul  său, mai  multe  alineate, în  funcţie  de  ideile  ce  apar.      - Fii  atent  ce  scrii, dar  şi  cum  scrii!      - Nu  uita  regulile  de  aşezare a  unui  text  în  pagina  caietului!      - Foloseşte corect semnele ortografice şi de  punctuaţie   Respectă: - ordinea  firească  a  ideilor; - tratarea  temei  date,  fără rătăciri; - folosirea  unui  limbaj  clar  şi  corect, dar bogat  în  expresii  artistice; - corectitudinea  şi claritatea scrisului, dar şi frumuseţea  acestuia.   * Înainte  de  a  scrie,  gândeşte!   * Este  important  să  ştii să-ţi  citeşti  compunerea, pentru  a  fi  înţeles.   * Ca  să  ajungi  la  forma  corectă, trebuie  să  faci  una  sau mai  multe  încercări  pe  caietul  tău  de  exerciţii.

                                                                                                                                                                           Fișă de lucru                                                                          Consolidarea cunostințelor                                                            Ortogramele „ne-a”, „să-i”, „ne-am”, „ce-ai”                                                                                  Metoda ciorchinelui   Se impart elevii în 4 echipe de câte 5-6 elevi. Fiecare echipă primește câte o fișă pe care este desenat un ciorchine. În centrul ciorchinelui se află câte o ortogramă: ne-a, să-i. ne-am, ce-ai   Cerință: Echipele să completeze corespunzător fiecare fișă. La fel se procedează și pentru cuvintele: nea,ceai, săi, neam   Descarcați fișele de mai jos. Spor la invățat    

Substantivul – fișă de lucru „Din asfintit, de peste munte, Rasfringeri rosii de amurg Se sfarma-n licariri marunte Si-n Dunarea umbrita curg. Dar unda tulbure le-ngroapa Când, subt rachitele din vale, De-abia mai tremura pe apa Ca niste coji de portocale.” (Pastel de George Topârceanu)   1. Ce moment al zilei prezintă poetul în aceste versuri? ________________________________________________________   1. Selectează expresiile folosite de poet pentru a reda culorile peisajului. ________________________________________________________ ________________________________________________________   3. Scrie cuvinte cu același înțeles(sinonime) pentru cuvintele: asfințit -_____________, licăriri – _________, mărunte-______________ unda-__________   4. Scrie cuvinte cu sens opus(antonime) pentru cuvintele: tulbure-___________, vale-________________, umbrită-____________   5. Transcrie comparația folosită de poet: ________________________________________________________ 6. Subliniază substantivele proprii din prima strofă și substantivele comune din a doau strofă.   7. Scrie la numărul singular substantivele: răsfrângeri – ____________ licăriri – _______________ răchitele- ______________ coji – _________________   8. Scriei la numărul plural substantivele: asfințit – ______________ vale – ________________ unda – _______________ munte – ______________   9. Selectează trei substantive la genuri diferite din prima strofă. Precizează genul și numărul lor. ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________   10. Transcrie din text, două substantive însoțite de adjective ________________________________________________________   11. Scrie patru substantive în care să folosești „m” înainte de „b” sau „p”. Desparte în silabe. _________________________________________________________ _________________________________________________________ 12. Taie substantivele scrise greșit: plajă – plaje avalanșă – avalanșe ideie – idee ușă – ușe ojă – oje poet – poiet păpușe – păpusă alee – aleie caiet – caet sacoșe – sacoșă licee – liceie poiezie – poezie   Succes !!

  Citeste textul cu atentie, apoi raspunde cerintelor:   "Era o fetita maruntica, insa voinica si plinuta. Rochita de doc albastru statea stramba si in chip cu totul nepermis pe trupusorul ei.[...]. Nasusoru-i mititel ar fi avut nevoie de batista, lucru pe care-l dovedeau si manicile rochitei. Gura-i era cam mare si ibrajii prea rosii. Nu era deloc frumusica si delicata duduia Lizuca. Numai ochii caprii, umbriti de gene negre, aveau in ei cate-o mica floare de lumina."   1. In primul enunt sunt ......adjective.   a) doua                b) trei                 c) patru                  d) nu sunt.   2. Adjectivele din text care exprima culoarea sunt:.................................................. ..............   3. Adjectivul mititel exprima:   a) forma                         b) culoarea                           c) marimea                       d) greutatea   4. Cărui substantiv din text i-au fost atribuite adjectivele: frumusica si delicata. R...................................................... ...............   5. Gaseste opusul fiecarui adjectiv.   plinuta = ..................................          frunusica = .............................   mititel = ..................................   mica = ...................................   6. Construieste propozitii in care cuvintele date au o dubla calitate:   mare = substantiv - .................................................          = adjectiv - .....................................................   rosii = substantiv - ...................................................        = adjectiv - ....................................................... .   mica = substantiv - ...................................................         adjectiv - ....................................................... ....   albastru = substantiv - ...............................................               adjectiv - ......................................................   7. Da exemplu de patru propozitii in care sa existe adjective calificative care sa denumeasca: forma, culoarea, dimensiunea, temperatura ....................................................... .................................... ....................................................... .................................. ....................................................... ................................. ....................................................... ................................   8. Care forma e corecta?   Irina are ochii negrii/negri   Ochii Arianei sunt albastri stralucitori/albastrii stralucitori   Aurile/ Auriile scoici au...............................   9. Analizeaza adjectivele din propozitia:   Am primit un penar dreptunghiular si cateva carti interesante. ....................................................... ........................................... ....................................................... ...........................................  

Numele și prenumele_______________ Data______________                                                                                                       Predicatul – fișă de lucru     „Au înfrunzit pădurile. Plugarii ară. Copacii au dat floare. Pajiștea e și ea numai flori. Mierla șuieră în zăvoi. Noaptea cântă privighetoarea. Cucul își strigă numele în pădure.   Pretutindeni vezi păsărele cu paiele-n cioc, ca să-și facă cuib moale și călduros. Au sosit și rândunelele,care le alungă din cuiburile lor pe obraznicele vrăbii ce s-au adăpostit acolo peste iarnă.”  – (Primăvara după George Coșbuc)     1. Ce fac rândunelele ? ___________________________________ ___________________________________     2. Scrie ideile principale ale textului. _______________________________ _______________________________ _______________________________ _______________________________     3. Scrie cuvinte înrudite cu cuvântul „frunză”. _______________________________ _______________________________     4. Scrie cuvinte cu înțeles asemanator pentru cuvintele: pădure – _____________ copacii – _____________ zăvoi – ______________ cioc – _______________ au sosit – _____________ alingă – ______________     5. Scrie cuvinte cu înțeles opus pentru cuvintele : moale – _____________ căduros – ____________ au sosit – ____________ alungă – _____________ acolo – ______________ acolo – ______________ au dat – ______________     6. Subliniază predicatele cu o linie, după ce ai pus întrebarea potrivită în paranteză. a) Plugarii ară. (_____________________) b) Mierla fluieră în zăvoi. (_______________) c) Noaptea cântă privighetoarea. (___________________) d) Cucul își strigă numele în pădure. (_________________)     7. Pune întrebarea și subliniază predicatele verbale din următoarele proverbe: a) Graba strică treaba. (__________________________) b) Lăcomia pierde omenia. (_______________________) c) Ziua bună se cunoaște de dimineață. (_______________)     8. Completează spațiile punctate cu predicatele, din paranteză. a) Buturuga mică ______________carul mare b) Leneșul mai mult ____________________ c) Toamna ___________________bobocii. (se numără, răstoarnă, aleargă)     9. Găsește predicate potrivite în următoarele propoziții. a) În pădure ___________________ cucii. b) În livadă____________________ pomii. c) Fluturii_____________________ în voie.     Succes !!    

Numele si prenumele............................................... ......... Data..........................................                                                                     Fisa de înțelegere a textului Punguța cu doi bani de Ion Creangă   Citește cu atenție textul de mai jos si răspunde următoarelor cerințe.        „Cucoșul, cum scapă din măinile moșneagului, fugi de-acasă și umbla pe drumuri bezmetec. Și cum mergea el pe-un drum, numai ia găsește o punguță cu doi bani. Și cum o găsește, o și ia în clonț și se întoarnă cu dânsa înapoi către casa moșneagului. Pe drum se întâlnește c-o trăsură c-un boier și cu niște cucoane. Boierul se uită cu băgare de seamă la cucoș, vede în clonțu-i o punguță și zise vezeteului:       - Măi! ia dă-te jos și vezi ce are cucoșul cela în plisc.         Vezeteul se dă iute jos din capra trăsurei, și c-un feliu de meșteșug, prinde cucoșul și luându-i punguța din clonț o dă boieriului.         Boieriul o ia, fără păsare o pune în buzunar și pornește cu trăsura înainte. Cucoșul, supărat de asta, nu se lasă, ci se ia după trăsură, spuind neîncetat:      - Cucurigu ! boieri mari. dați punguța cu doi bani!”                                                                                        (Ion Creangă, Punguța cu doi bani)   1. Formuleaza ideea principală a textului. _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________   2. Desparte în silabe următoarele cuvinte :   moșneagului = _____________________  meșteșug     = ______________________  trăsură         = ______________________  boieriului     = _____________________  punguță       = ______________________   3. Găsește cuvinte cu sens opus pentru cuvintele:   a prinde = ________________ a merge = ________________ a lua = ___________________ a vorbi = _________________   4. Găsește câte un cuvânt care să înlocuiască următoarele expresii:    a umbla pe drumuri = _______________________________________ a se uita cu băgare de seamă = ________________________________