Limba si literatura Romana (LLR)

Numele și prenumele_______________ Data______________                                                                                                       Predicatul – fișă de lucru     „Au înfrunzit pădurile. Plugarii ară. Copacii au dat floare. Pajiștea e și ea numai flori. Mierla șuieră în zăvoi. Noaptea cântă privighetoarea. Cucul își strigă numele în pădure.   Pretutindeni vezi păsărele cu paiele-n cioc, ca să-și facă cuib moale și călduros. Au sosit și rândunelele,care le alungă din cuiburile lor pe obraznicele vrăbii ce s-au adăpostit acolo peste iarnă.”  – (Primăvara după George Coșbuc)     1. Ce fac rândunelele ? ___________________________________ ___________________________________     2. Scrie ideile principale ale textului. _______________________________ _______________________________ _______________________________ _______________________________     3. Scrie cuvinte înrudite cu cuvântul „frunză”. _______________________________ _______________________________     4. Scrie cuvinte cu înțeles asemanator pentru cuvintele: pădure – _____________ copacii – _____________ zăvoi – ______________ cioc – _______________ au sosit – _____________ alingă – ______________     5. Scrie cuvinte cu înțeles opus pentru cuvintele : moale – _____________ căduros – ____________ au sosit – ____________ alungă – _____________ acolo – ______________ acolo – ______________ au dat – ______________     6. Subliniază predicatele cu o linie, după ce ai pus întrebarea potrivită în paranteză. a) Plugarii ară. (_____________________) b) Mierla fluieră în zăvoi. (_______________) c) Noaptea cântă privighetoarea. (___________________) d) Cucul își strigă numele în pădure. (_________________)     7. Pune întrebarea și subliniază predicatele verbale din următoarele proverbe: a) Graba strică treaba. (__________________________) b) Lăcomia pierde omenia. (_______________________) c) Ziua bună se cunoaște de dimineață. (_______________)     8. Completează spațiile punctate cu predicatele, din paranteză. a) Buturuga mică ______________carul mare b) Leneșul mai mult ____________________ c) Toamna ___________________bobocii. (se numără, răstoarnă, aleargă)     9. Găsește predicate potrivite în următoarele propoziții. a) În pădure ___________________ cucii. b) În livadă____________________ pomii. c) Fluturii_____________________ în voie.     Succes !!    

  Numele si prenumele…………………..                                          Data…………………                                                                                                          Fișă de lucru                                                                        Cuvinte cu sens opus Subliniaţi în textele următoare cuvintele cu înţeles opus : ,,Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi şi nouă toate, Ce e rău şi ce e bine, Tu te-ntreabă şi socoate.’’                                                                         ( M. Eminescu )          ,,Acum cred că mă cunoşti şi de urât şi de frumos, şi de bătrân şi de tânăr, şi de slab şi de puternic, de aceea mă fac iar cum m-ai văzut în herghelie.’’                      ( I. Creangă )        ,, Lumea asta e pe dos, toate merg cu capu-n jos ; puţini suie, mulţi coboară , unul macină la moară .’’                            ( I. Creangă )   Da-ţi alte trei exemple de asemenea perechi de cuvinte .         Inlocuiţi cuvintele subliniate cu altele care au înţeles opus acestora:         ,, La apusul soarelui, cerul se înroşea de parcă luase foc. Simţeam o mare bucurie în suflet, căci această imagine îmi trezea multe amintiri. ’’ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________          ,,In fiecare dimineaţă, Matei e foarte curat. Are părul periat, faţa şi mâinile spălate. Dar seara ?Ei bine, seara este de obicei murdar. E ciufulit nevoie mare…” ________________________________________________________________________________________________________________________________ Formează cuvinte cu sens opus adăugând înaintea cuvintelor date una dintre silabele : ne-,în-,a-,des-,dez-: ………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………….                      

Numele si prenumele:________________ Data:________   TEST DE EVALUARE                                                                                               Pronumele personal si pronumele personal de politete   1. Incercuieşte varianta corectă:   La/l-a încurajat să  participe la /l-a  concurs. L-a/ la strigat să vină la/l-a masă. George la/l-a invitat pe prietenul său la /l-a petrecere. La/ l-a fotbal colegul său nu la/l-a certat.   2. Se dă textul.Subliniaţi pronumele şi analizati-le în tabelul de mai jos: Voi nu aţi întârziat. Ei şi cu ele au ajuns la timp. Tu ne-ai întâmpinat. Eu şi Marina am pregătit masa. Pe masă noi am pus flori parfumate.     pronumele genul numărul                                         4. Trece la numărul plural următoarele propoziţii: Eu citesc cărţi cu poveşti - ..................................................... .........   Tu i-ai împrumutat o carte - ....................................................... .....    Mă duc cu el la concert mâine seară - ...............................................   M-am întâlnit cu ea la bibliotecă - .....................................................   5. Completează propozițiile cu următoarele pronume personale: dumneavoastra, noi, tu, eu, voi,dumnealui, ea. Precizează numărul și genul acestora.   .........plec în vacanță la bunici.   Atunci când............reciți, ascultăm cu plăcere.   Domnilor...........ați vizitat muzeul de istorie ?   Mergem și..........cu.........la munte?   M-am întâlnit cu......................la bibliotecă.   Pe..................am văzut-o la patinoar.     6. Inlocuieşte pronumele personale cu pronume personale de politeţe:   Ei merg cu dânsa la balet - .......................................................   Sunt întâmpinat de el acasă -.....................................................   Când tu strigi tare, cineva răspunde -..........................................   Nu am aşteptat-o pe ea -...................................................... .....          

Nume și prenume                                                                                 Data: TEST DE EVALUARE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ   Completează cu cel sau ce-l: Matei este ___________ mai înalt băiat din clasă. Aude numai ____________ interesează. __________ îmbrăcat în albastru este fratele Inei.   Completează spațiile, folosind cuvintele din paranteză. Convorbirea dintre două sau mai multe persoane se numește _____________________. Cel care transmite mesajul într-un dialog este _______________________. Cel care primește mesajul într-un dialog este ________________________. Rolul de ascultător și cel de vorbitor _____________________ pe rând. Orice comunicare se face în funcție de _______________________ ascultătorului. ( ascultător, se schimbă, particularitățile, vorbitor, dialog )   Desparte în silabe cuvintele următoare:   fata - __________________________ babă - __________________________ harnică - ________________________ inimă - __________________________ moșneagului - _____________________ interesantă - _______________________   Scrie zece cuvinte alcătuite din trei silabe. __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________   Scrie cuvinte cu sens asemănător pentru: nea – ___________________________________ școlar – _________________________________ aleargă – ________________________________ supărat – ________________________________ zice – ___________________________________ fotografie - ______________________________   Scrie cuvinte cu sens opus pentru: atent - __________________________________ tinerețe - ________________________________ pace - ___________________________________ alb - ____________________________________ prietenos - _______________________________ închis - __________________________________ Alcătuiește cinci enunțuri în care să folosești perechi de cuvinte cu sens opus. ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________     Umbrela roșie după Titel Constantinescu             Fetița e foarte fericită. Mama i-a dat umbrela ei cea roșie. Dar nu plouă. Dacă ar ploua, fetița s-ar plimba cu umbrela deschisă.           Dacă treci prin fața casei, să nu te miri că la fereastră stă o umbrelă ... și sub umbrelă fetița. Stă singură la fereastră și așteaptă să plouă. Titlul fragmentului __________________________________________________________ Autorul fragmentului ________________________________________________________ Ideea fragmentului __________________________________________________________                                                    

Citește cu atenție fragmentul:          „Abia învățase Tom să citească și, într-o bună zi, ceru o pană de scris și hârtie și ce credeți că a făcut?           I-a scris mamei sale câteva rânduri pline de duioșie, promițându-i că n-o s-o supere niciodată și că o va iubi toată viața. Trebuie să vă spun că a fost foarte greu de găsit o pană mică de tot, tocmai potrivită pentru mânuța lui. Avea un scris subțire și mărunt și desena pe hârtie rânduri drepte, aliniate ca niște soldăței. N-a trecut mult și a prins și tainele dreptei scrieri, care se numește în școli ortografie”.                                                                                                                  (P.J.Stahl - Tom Degețel) 1. Precizează instrumentul de scriere pe care îl folosea Tom. Scrie trei instrumente de scriere. ....................................................... ....................................................... ....................................... 2. Ce crezi că simțea Tom în timp ce îi scria mamei sale? ....................................................... ....................................................... ....................................... 3. cum era scrisul lui Tom? ....................................................... ....................................................... ....................................... 4. Găsește sinonime pentru cuvintele: mărunt - .......................................                      soldăței - ..........................................                     a deprins - ......................................... tainele - .......................................                       aliniate - ........................................... 5. Găsește antonime pentru cuvintele : duioșie - ......................................                       potrivită - ........................................... 6. Tocul a fost un instrument de scriere. Substantivul „toc” are și alte înțelesuri. Scrie două propoziții în care să folosești cuvântul „toc” cu alte înțelesuri decât cel de instrument de scriere. ....................................................... ....................................................... ........................... ....................................................... ....................................................... ........................... 7. Cuvântul „scris” se întâlnește de mai multe ori în text. Precizează ce parte de vorbire este și ce funcție sintactică are fiecare. ....................................................... ....................................................... ........................... ....................................................... ....................................................... ........................... ....................................................... ....................................................... ........................... 8. Scrie verbele din primul enunț și timpurile lor. ....................................................... ....................................................... ........................... ....................................................... ....................................................... ........................... 9. Precizează ce parte de vorbire este cuvântul „dreptei”. Alcătuiește o propoziție în care acest cuvânt să fie altă parte de vorbire. Scrie funcția sintactică a lui. ....................................................... ....................................................... ........................... ....................................................... ....................................................... ........................... 10. Scrie ce parte de vorbire și ce functie sintactică are „i” din construcția „promițându-i„. ....................................................... ....................................................... ............................ 11. Explică scrierea cuvintelor: „i-a”, „n-o”, „s-o”. ....................................................... ....................................................... ........................... ....................................................... ....................................................... ............................ ....................................................... ....................................................... ............................ 12. Precizează ce parte de vorbire este „o” din construcția „ceru o pană de scris”. ....................................................... ....................................................... ............................. ....................................................... ....................................................... ............................. 13. Scrie scema propoziției: „Avea un scris subțire și mărunt”. ....................................................... ....................................................... ............................. 14. Transformă propoziția de mai sus în propoziție simplă. ....................................................... ....................................................... ............................. 15. Scrie o propoziție în care cuvântul „soldăței” să aibă altă  funcție sintactica: a) subiect ....................................................... ....................................................... ............................... 16. Scrie un text de cel puțin opt rânduri în care să îți exprimi emoția, dar și bucuria când ai citit prima carte de povești sau când ai scris prima scrisoare. ....................................................... ....................................................... ............................. ....................................................... ....................................................... ............................. ....................................................... ....................................................... ............................. ....................................................... ....................................................... ............................. ....................................................... ....................................................... ............................. ....................................................... ....................................................... ............................. ....................................................... ....................................................... ............................. ....................................................... ....................................................... ............................. Ai terminat! Felicitări!

Numele..................................              Data.......................................                                                                                      Fișă de înțelegere a textului                                                                            Inimă de cerneală de Cornelia Funke 1. Citește cu atenție textul de mai jos si răspunde la cerințe.                     „În noaptea aceea ploua, o ploaie fină, susurândă. Meggie auzi pași afară. Se lăsă pe genunchi în fața ferestrei și privi spre stradă. Și atunci îl văzu.                   Străinul arăta ca o umbră. Ploaia se prelingea pe el. Stătea neclintit și privea țintă la casa ei.                  - Trebuie să-l trezesc pe Mo! se gândi Meggie                  Niciodată nu-i spusese altfel tatălui ei. Era legător de cărți și fetiței i se părea că numele meseriei nu descria bine munca lui. În urmă cu câțiva ani, meșterise chiar ea o firmă pentru atelierul lui pe care stă scris Mortimer Folchart, doctor de cărți, fiindcă el salva de mucegai și de praf volume vechi și prețioase.                  Alergă desculță pe coridorul întunecat. În camera lui Mo, ardea lumina. Citea, așa cum făcea deseori.                 - Mo, în curte, e cineva.                 - Ești sigură? Ce ai citit înainte de culcare?                 Meggie se încruntă.                 - Te rog! Vino cu mine!                 Fetița îl trase după ea nerăbdatoare încât pe coridor își izbi degetele de la picioare de un maldăr de cărți. În casa lor, se îngrămădeau peste tot: sub mese, pe scaune, în colțurile odăilor. Erau în bucătărie, pe televizor, în șifonier, maldăre mici, maldăre înalte, cărți voluminoase, subțiri, vechi.                 Ajunse în fața ferestrei.                 - Îl vezi?                 Chipul lui Mo deveni atât de grav când îl văzu, încât inima lui Meggie începu să bată și mai repede.                  Vizita e pentru mine, spuse Mo și dispăru înainte ca fetița să-l întrebe ce fel de vizită era și aia în miez de noapte.” 2. Cum este vremea întâmplarilor?     ....................................................... ....................................................... ........................ 3. Descrie felul în care arată casa în care trăeiște Meggie.    ...................................................... ....................................................... ..........................    ...................................................... ....................................................... .......................... 4. Explică sensul firmei făcute de Meggie.    ...................................................... ....................................................... ..........................    ...................................................... ....................................................... .......................... 5. Ordonează întâmplarile din textul dat, scriind, în cerculețe, cifra corespunzătoare.    O     Verde, în grădonă, un străin.                                                O    Ea fuge la tatăl ei, chemându-l să-l vadă.    O      Meggie aude pași afară.                                                      O    În coridorul plin de cărți, Meggie se lovește la picior.    O      Spune că a venit să-l viziteze pe el.                                    O    Mo se schimbă la față la vederea străinului. 6. Unește cuvintele din primul rând cu acelea care au sens din cel de-al doilea rând.     furtună                         fin                              teamă                         importanță                            uimire     delicat                          frică                           vijelie                          surprindere                           însemnătate 7. Precizează cuvintele cu același sens din sirurile de mai jos.     a)    a alerga                      a fugi                         a goni                          a tuli     b)    străin                          necunoscut                neștiut                         recunoscut                 anonim                neindentificat     c)    îngrămădit                  ticsit                            înțesat                        murdar                        aglomerat           împânzit 8. Mentionează câte un cuvânt cu sens opus pentru cele din text:     afară - ...........................                      vechi - ..........................                     întunecat - ..............................     mic - .............................                       înalt - ...........................                      subțire - ................................. 9. Imaginează o continuare a povestirii și citește-o colegilor tăi     ....................................................... ....................................................... ......     ....................................................... ....................................................... ......     ....................................................... ....................................................... ......   AI TERMINAT ! FII FERICIT !!     

    Recapitulare   Copiii din crâng după Konstantin D. Ușinski         Doi copii, un frate şi o soră, au pornit într-o zi spre şcoală. Drumul lor trecea pe lângă un crâng cu umbră deasă. Pe drum era cald şi praf, iar în crâng — răcoare şi veselie. — Ştii ce? spuse băiatul surorii sale. Mai avem destul timp să ajungem la şcoală. Acolo e acum cald, plictiseală, pe când în crâng trebuie să fie tare plăcut. Ia ascultă cum cântă păsărelele! Şi ce multe veveriţe sar din creangă în creangă! N-ar fi mai bine să mergem acolo, surioară? Fetiţei îi plăcu îndemnul fratelui ei. Aruncară amândoi abecedarele în iarbă, se luară de mână şi se afundară în desiş, printre tufele verzi, pe sub mestecenii pletoşi. Într-adevăr, în crâng era larmă şi veselie. Păsărelele zburau din loc în loc, ciripind necontenit, veveriţele săreau de pe o creangă pe alta, iar gâzele mişunau prin iarbă. Primul lucru pe care l-au zărit copiii a fost un gândăcel auriu. — Joacă-te cu noi, i-au spus ei gândăcelului. — M-aş juca cu plăcere, răspunse gândăcelul, dar n-am timp : trebuie să-mi adun de mâncare pentru prânz. — Joacă-te cu noi, i-au spus copiii, unei albine galbene şi pufoase. — N-am timp să mă joc cu voi, răspunse albina, trebuie să adun miere. — Dar tu n-ai vrea să te joci cu noi? o întrebară copiii pe furnică. Furnica însă n-avea timp nici să-i asculte ; trăgea un pai de trei ori mai mare decât ea şi se grăbea să-şi clădească locuinţa-i măiastră. Copiii au încercat atunci să intre în vorbă cu veveriţa, îndemnând-o şi pe ea să se joace cu dânşii, dar veveriţa a dat din codiţa ei stufoasă şi le-a răspuns că trebuie să strângă alune pentru iarnă. Porumbelul le-a răspuns şi el : — Eu clădesc un cuib pentru puişorii mei. Iepuraşul cenuşiu alerga spre pârâu să-şi spele botişorul. Nici florile albe de fragă n-aveau vreme de pierdut cu copiii. Se bucurau că timpul e frumos şi se grăbeau să pregătească la vreme fructele gustoase şi zemoase. Copiilor li se făcu urât, fiindcă în jurul lor toţi aveau treabă şi nimeni nu voia să se joace cu ei. Au alergat atunci la pârâu. Clipocind printre pietre, pârâul şerpuia prin crâng. — Tot n-ai tu nicio treabă, îi ziseră copiii, hai, joacă-te cu noi. — Cum? Eu n-am nicio treabă? clipoci supărat pârâul. Copii leneşi ce sunteţi! Uitaţi-vă la mine ; muncesc zi şi noapte şi nu am o clipă de odihnă. Cine dă de băut oamenilor şi animalelor? Cine spală rufele? Cine învârteşte roţile morilor? Cine poartă bărcile şi stinge focurile? Cine, dacă nu eu? Nu-mi văd capul de treabă, mai adaugă pârâul şi prinse să clipocească mai departe printre pietre. Copiilor le era din ce în ce mai urât şi se gîndiră că ar fi făcut mai bine dacă s-ar fi dus întâi la şcoală şi la întoarcerea spre casă ar fi intrat puţin prin crâng. Dar tocmai atunci băiatul zări pe o creangă verde o pitulice mică şi frumoasă. Părea că şade foarte liniştită şi nu are altceva de făcut decât să fluiere un cântec vesel. — Ei, cântăreaţă! îi strigă băiatul. Cred că tu chiar n-ai nici o treabă. Hai joacă-te cu noi ! — Cum? fluieră supărată pitulicea. Eu n-am nici o treabă? Oare n-am prins eu toată ziua musculiţe ca să-mi hrănesc puişorii? Mă simt atât de ostenită, încât nu sunt în stare nici măcar să-mi mişc aripile, şi totuşi chiar în clipa aceasta nu stau degeaba, ci cânt să-mi adorm puişorii mei dragi. Dar voi ce-aţi făcut astăzi leneşilor? La şcoală nu v-aţi dus, n-aţi învăţat nimic. Alergaţi prin crâng, ba încă-i mai împiedicaţi şi pe alţii să lucreze. Duceţi-vă mai bine unde aţi fost trimişi şi nu uitaţi că odihna şi joaca nu sunt plăcute decât pentru acela care a muncit şi a dus până la capăt tot ce a avut de făcut. Pe copii i-a cuprins ruşinea.  S-au dus la şcoală şi, cu toate că au ajuns târziu, au fost sârguincioşi la învăţătură. Raspunde la intrebari: 1. Ce au hotarat cei doi frati? ....................................................... ....................................................... ............................ 2. Cu ce vietuitoare s-au intalnit? ....................................................... ....................................................... ............................ ....................................................... ....................................................... ............................ 3. Ce faceau aceste vietuitoare? ....................................................... ....................................................... ............................ ....................................................... ....................................................... ............................ 4. Ce sfat le-a dat pitulicea? ....................................................... ....................................................... ............................ 5. Copiii au ascultat de sfatul acesteia? ....................................................... ....................................................... ............................ 6. Ce sfat le-ai fi dat celor doi frati, daca te-ai fi intalnit cu ei in crang? ....................................................... ....................................................... ............................ ....................................................... ....................................................... ............................ 7. Gasesti insusiri pentru substantivele de mai jos, asa cum reies din text: gandacel, albine, iepuras, pitulice, fructe, copii, codita, mesteceni, tufe, flori. ....................................................... ............. ....................................................... ............. ....................................................... ............. ....................................................... .............. ....................................................... .............. ....................................................... ............. ....................................................... ............. ....................................................... ............. ....................................................... ............. 8. Cauta in text, dialogul dintre copii si parau, apoi explica folosirea semnelor de punctuatie ....................................................... ....................................................... ............................ ....................................................... ....................................................... .............................9. Transcrie, din text, enunturile in care sunt introduse cuvintele n-ai, sa-i, i-au ....................................................... ....................................................... .....................… Completeaza in tabelul de mai jos, folosind cuvintele (dupa model) Substantiv Adjectiv Numar Gen tufele verzi plural feminin                                                                 Realizeaza o scurta descriere a crangului, folosind substantive si adjective potrivite din text. ….…………………………………………………………………………………… ….…………………………………………………………………………………… ….…………………………………………………………………………………… ….……………………………………………………………………………………   AI AJUNS LA FINAL.  FELICITARI!!!                         

Numele si prenumele............................................... ......... Data..........................................                                                                     Fisa de înțelegere a textului Punguța cu doi bani de Ion Creangă   Citește cu atenție textul de mai jos si răspunde următoarelor cerințe.        „Cucoșul, cum scapă din măinile moșneagului, fugi de-acasă și umbla pe drumuri bezmetec. Și cum mergea el pe-un drum, numai ia găsește o punguță cu doi bani. Și cum o găsește, o și ia în clonț și se întoarnă cu dânsa înapoi către casa moșneagului. Pe drum se întâlnește c-o trăsură c-un boier și cu niște cucoane. Boierul se uită cu băgare de seamă la cucoș, vede în clonțu-i o punguță și zise vezeteului:       - Măi! ia dă-te jos și vezi ce are cucoșul cela în plisc.         Vezeteul se dă iute jos din capra trăsurei, și c-un feliu de meșteșug, prinde cucoșul și luându-i punguța din clonț o dă boieriului.         Boieriul o ia, fără păsare o pune în buzunar și pornește cu trăsura înainte. Cucoșul, supărat de asta, nu se lasă, ci se ia după trăsură, spuind neîncetat:      - Cucurigu ! boieri mari. dați punguța cu doi bani!”                                                                                        (Ion Creangă, Punguța cu doi bani)   1. Formuleaza ideea principală a textului. _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________   2. Desparte în silabe următoarele cuvinte :   moșneagului = _____________________  meșteșug     = ______________________  trăsură         = ______________________  boieriului     = _____________________  punguță       = ______________________   3. Găsește cuvinte cu sens opus pentru cuvintele:   a prinde = ________________ a merge = ________________ a lua = ___________________ a vorbi = _________________   4. Găsește câte un cuvânt care să înlocuiască următoarele expresii:    a umbla pe drumuri = _______________________________________ a se uita cu băgare de seamă = ________________________________      

DINTR-O, DINTR-UN     1. Completaţi spaţiile libere:   din ghiozdan-..........................................              din pǎdure-.................................................   din vacanţǎ-...........................................               din maşinǎ-................................................ .   din parc-..................................................              din casǎ-.................................................. ..   din caiet-.................................................              din brab-..............................................    ...................................datǎ, nori întunecaţi au acoperit cerul. Pǎdurea aştepta neclintitǎ primele picǎturi de ploaie............................ nor care se abǎtuse asupra ei. Un fulger a brǎzdat vǎzduhul.  ............................ tufiş a ieşit un iepuraş speriat. O veveriţa veselǎ sǎrea ........................ creangǎ în alta. ................................ salt a ajuns în vârful unui stejar. Când primul strop de ploaie a udat pǎdurea, o ciocǎnitoare dǎduse deja alarma ............................. salcâm ca soseşte furtuna.     S-au auzit colinde .......................... clasǎ.               Bunica a scos ............................. buzunar douǎ nuci. Am învǎţat poezia ........................ carte veche.              Pantera a coborât ................................ copac. Am coborât .............................. tramvai aglomerat.       Viorel culege fragi ............................. poieniţǎ.     2. Scrieţi cuvinte potrivite şi alcǎtuiţi enunţuri:   Dintr-un............................................... ....................................................... .............................................   Într-un ....................................................... ....................................................... ......................................   Dintr-o ....................................................... ....................................................... ....................................   Ȋntr-o ....................................................... ....................................................... ......................................     3.Descoperǎ propoziţiile ascunse: sǎrit, avion, cu, am, paraşuta, dintr-un. ciocǎnitoarea, alarma, dintr-un, soseşte, cǎ, dǎdea, alun, ploaia. şi-a, bicicletǎ, magazin, luat, centru, tata, dintr-un, din. un, auriu, ieşit, gândǎcel, lalea, dintr-o, a.     4. Taie varianta greşită:   Verişoara mea locuieşte într-un / dintr-un  bloc.              Dintr-o / dintr-un pom a zburat un mierloi.   Ana a urcat dintr-un / într-un troleibuz.                            Sami a coborât dintr-un  / într-un microbuz.     5. Completează cu încă 3 cuvinte pentru fiecare:   a) într-o zi, carte, ....................................................... ...................   b) într-un an, palat, ....................................................... .................   c) dintr-o casă, maşină, ....................................................... .........   d) dintr-un autocar, magazin, ....................................................... ...     6. Alcătuiţi câte un enunţ conform cerinţelor:   a) “într-un” să fie situat la începutul propoziţiei;                b) “dintr-o “să fie situat în interiorul  propoziţiei;

                                                                                         Fisa de lucru 1. Uneste cu o linie cuvintele care au sens asemanator. Descopera cate cuvinte nu pot forma perechi. copac                 rozaliu drac                    viclean creion                 insecta inalt                    micul ecran nătăfleț               bogat rufă                    șiret gânganie            prost avut                    șugubăț televizor              arbore mare                   soldat oștean                aprig haină                  oreion vinețiu                 Aghiuță   2. Citește listele de cuvinte de mai jos. Încercuiește cuvintele care au sens asemănător: - steag, port, eșarfă, drapel, pânză, umbrelă, fleandră, flamură; - a obloji, a ostoi, a omeni, a lega, a lipi, a pansa, a înfofoli; - mașteră, marmură, zână, mamă vitregă, cumnată; - blând, boieros, nebun, bun, dominator, domol, pătrunzător, pașnic.   3. Citește cu atenție cuvintele date. Găsește cuvintele care se înrudesc și alcătuiește familia lor: - flori, grădină, albine, livadă, grădinar, gard, grădiniță, buburuză, zumzet, grădinărit; - deal, pădure, vânător, pădurar, răcoare, verdeață, împădurit, copaci, sălbăticie, pădurice; - copil, rudă, frate, familie, frățește, frăție, soră, prieten, bunic, confrate; - ban, bal, bănuț, bănet, automat, ambalaj, bănos, blănos, bănuială; - lemne, masă, piatră, casă, pietroi, împietri, construcție, pietricică, scânduri, mortar.   4. Alcătuiește două propoziții încare să folosești, cu sens diferit, următoarele cuvinte: bob, broască, toc, cheie, noi, pânză, membru, zmeu, bancă, ochi.   5. Citește cu atenție, textul de mai jos și alcătuiește enunțuri cu sensurile/înțelesurile diferite ale cuvintelor subliniate: „Și încă nu ati văzut totul. Cel mai frumos e portul. În port marea scapă printre pescăruși ca printr-o plasă. Aici sunt fel de fel de vapoare, cum avem și noi pe-acasă. Se suie oamenii în ele, își aprind țigara și se joacă de-a depărtarea. farul acesta - ce înaltă-i e talia - se vede în toată lumea, până la Mangalia”.                                                                                                                        (Marin Sorescu, Marea o apă folositoare)   6. Citește, cu atenție, textul de mai jos și alcătuiește enunțuri cu sensurile/înțelesurile diferite ale cuvintelor subliniate:          „ - Numai singure vă puteți salva - le zise. Pentru aceasta timp de șapte ani învățați să toarceți fir din propriile lacrimi. Apoi, vă veți urca pe vârful cel mai înalt și veți înălța un pod de pânză subțire până la cer.”                                                                                                                       (Bucur Milescu, Povestea curcubeului)

                                        Compunerea narativă              Compunerea narativă are la bază narațiunea, mod de expunere, ce constă într-o succesiune de întâmplări, fixate într-un anumit timp și spațiu. -întâmplările sunt legate cauzal și urmăresc momentele subiectului-expozițiunea, intriga, desfășurarea acțiunii, punctul culminant și deznodământul; -prezența reperelor spațio-temporale; -relatarea este făcută de un narator la persoana I sau a III-a; -îți imaginezi un element declanșator al evenimentelor (un conflict, o intrigă); -personajele participante la acțiune să fie adecvate contextului și nu le dai nume proprii decât dacă ți se specifică acest lucru; -creezi cel puțin un moment de suspans (un punct culminant) povestești apoi cum s-a soluționat conflictul (în deznodământ); -poți folosi interogații retorice (,,Ce se auzea în depărtare?, Ce trebuia să facă?’’), semne punctuație cu rol stilistic (punctele de suspensie, semnul exclamării), redarea unor elemente non-verbale (,,Zâmbetul lui forțat trăda că ceva nu era în ordine…’’) -finalul compunerii poate conține impresia despre întâmplarea povestită, un enunț moralizator (,,Acea întâmplare m-a marcat profund și m-a ajutat să înțeleg…’’)                                    Compunerea narativă - Model   O întâmplare în vacanţa de vară          Expozitiunea reprezintă momentul introductiv în care se prezintă locul, timpul acţiunii şi personajele • Descrie cadrul în care se desfăşoară acţiunea. Creează atmosfera în care se va desfăşura acţiunea. • Foloseşte indici de timp: odată, demult de tot, într-o zi, aseară etc. • Foloseşte indici de loc: undeva, acolo, unde • Prezintă personajul prin nume şi descriere în câteva cuvinte.        „Din dulci amintiri, evoc o întâmplare care a reusit să mă fascineze şi care a contat enorm pentru mine, deoarece am descoperit lucuri minunate şi am simtit că sunt iubit, iar suprizele vin când nu te astepti... Era o zi frumoasă de vară din vacanţa mare. M-am trezit de dimineaţă, pe la ora şapte. Eram la bunici. După ce m-am dat jos din pat, am înştiinţat-o pe bunica că vreau să fac o plimbare prin natură. Ea mi-a aprobat dorinţa şi mi-a pregătit merinde.”    Intriga reprezintă momentul care strică echilibrul şi declanşează acţiunea.   • Marchează acest moment prin indicii: deodată, pe când, în timp ce etc. „Am plecat la drum mai devreme, pentru că soarele era pregătit să mă stropească cu lacrimile sale de foc. Cum am urcat dealul din spatele casei, deodată, ceva mi-a atras atentia. Cum putea să fie posibil asa ceva?’’                                         Desfăsurarea actiunii   • Prezintă faptele în ordine logică. • Nu te pierde în detalii care ţi-ar putea abate atenţia de la firul narativ. • Încearcă să creezi suspansul şi să ţii trează atenţia cititorului. • Inventează întâmplări prin care să faci acţiunea să avanseze.               „Dintr-o dată, mi s-a părut că am intrat într-o altă lume. Totul mi se părea mai frumos. Regele soare îşi impusese stăpânirea pe marele albastru, cerul. Roua rece a dimineţii era aşternută pe iarba verde şi pufoasa. Stoluri de păsări zburau deasupra mea, împreuna cu fluturi de diverse culori, care dansau în aer. Cerul senin, de un albastru pur şi răcoarea dimineţii, care se făceau simţite prin hainele cu care eram îmbrăcat, mă îndemnau la visare. Am mai stat un timp şi am admirat natura din picioare. Apoi m-am aşezat la umbra stăpânului pădurii - un stejar înalt şi bătrân cât lumea, a cărei înălţime te ameţea doar când te uitai la el. M-am aşezat şi dintr-o dată, din spate, am auzit un lătrat. M-am speriat de mama focului. Primul gând a fost să mă urc în copacul copilăriei mele, stejarul cel bătrân. Dar am renunţat. Fiinţa care lătra şi-a arătat faţa. Era drăgălaşul meu câine, Bobiţă. Sperietura a fost cumplită. Chiar şi după ce l-am luat în braţe pe Bobiţă, inima îmi bătea atât de tare, de parcă ar fi vrut să-mi iasă din piept. Abia când Bobiţă a început să mă lingă vesel pe mână, m-am liniştit.’’   Punctul culminant (momentul de maximă intensitate)   • Poate fi marcat prin utilizarea indicelui lexical « dar ». • Creează tensiune la nivelul textului. • Accentuează stările personajului.               „Dar, dintr-o dată, Bobiţă a început să alerge de colo-colo şi să latre voios. Parcă voia să-mi spună ceva. Ce ar fi putut să îmi spună un câine? Am hotărât să îl urmez. Spre surprinderea mea, căţelul m-a condus către casă. În curtea bunicilor, tocmai sosiseră părinţii mei. După ce m-au îmbrăţişat, mi-au comunicat că au o surpriză pentru mine, un codou pe care mi-l doresc de ceva vreme. M-au dus la maşina cu care veniseră. În portbagaj mă aştepta o bicicleta mare, roşie. Era exact ce-mi doream! Împreună cu această bicicletă am bântuit pe colinele satului bunicilor pe parcursul întregii vacanţe.’’    Deznodământul se restabileşte echilibrul şi acţiunea se termină.   • Repetă indicii de loc folosiţi la începutul compunerii tale.       „A fost cea mai grozavă vacanţă pe care am petrecut-o la bunici, dintre toate cele pe care le-am avut până acum. Mi-am propus să mai merg la acestia şi în vacanţa viitoare. Acum Bobiţă a crescut, cred că este un dulău pe cinste. Abia aştept să bat uliţele satului pe bicicletă cu Bobiţă lângă mine. Apoi, împreună, să ne pierdem în natura fermecătoare din împrejurimile satului bunicilor, care mi-a furat sufletul.’’     O întâmplare reală/imaginară petrecută la munte   Expoziţiunea          Cu bucurie în suflet/Din dulci amintiri evoc o întâmplare care a reuşit să-mi schimbe viziunea asupra lumii, dar şi anumite impresii despre viaţă. Era o zi mirobolantă de toamnă, iar tata a decis să vizităm muntele Oaș. Împreună cu dragii mei părinţi, am ajuns la poalele regatului muntos. Muntele vulcanic face parte din grupa de nord a Carpaţilor Orientali. Era un peisaj nemaipomenit care urma să mă înghită sau care voia să mă ajute să-i descifrez misterele care se ascundeau pe acolo.    Intriga              Deodată, părinţii mei se simţeau obosiţi, iar eu eram curios să văd dacă aş fi putut să mă împrietenesc cu natura ce stăpânea acel tărâm, însă un lucru mi-a atras atenţia. Cum putea fi posibil aşa ceva?             Desfăşurarea acţiunii          Susurul apei ce străbătea un râu reuşise să mă atragă în mrejele sale, însă admiraţia pe care o aveam nu mă putea opri din loc. Cu cât mă apropiam de rău, cu atât mă simţeam mai straniu şi vedeam cum mă îndepărtez de cabana în care se aflau părinţii mei. O adiere a vântului mi-a mângâiat chipul zâmbitor şi m-a făcut să simţ un fior. Am început să alerg, nu mă puteam opri, abia respiram. Am fost oprit de către cineva. Capătul râului despărţea muntele în două tărâmuri, nicidecum, nu-şi avea sfârşitul într-un lac, vărsându-se pe versantul acestuia, aşa cum mi se scurgea mie pe obraz o lacrimă de emoţie. Privind mai atent la tărâmul din faţa mea, mi-am observant părinţii care mă strigau şi care-mi făceau semne ca să traversez. Eram derutat, confuz, abia auzeam câteva litere, iar imaginea lor era înceţoşată. Voiam să traversez, dar ceva mă ţinea în loc. Era copilăria, cu farmecul ei aparte, care mă ruga să nu o părăsesc. Dincolo ,,domnea’’ adolescenta, cu alte perspective şi impunea într-un mod obligatoriu, maturizarea. Trebuia să iau o decizie cât mai repede posibil. Nu ştiam ce să fac, nu voiam să-mi părăsesc lumea fascinantă a copilăriei, însă timpul nu putea să mă ţină în loc.   Punctul culminant        Deodată, am auzit un strigăt, era mama care dorea să mă trezesc din visare şi să mă îndrept către cabană, deoarece aveam de parcurs anumite itinerarii. Abia atunci mi-am dat seama că vântul a fost cel care m-a făcut să visez, să contemplez şi care mi-a anticipat destinul, anunţându-mă, într-un mod discret că voi ieşi din lumea copilăriei cât de curând.     Deznodământul         A fost o zi minunată, petrecută la poalele munţilor, împreună cu minunata mea familie, o zi pe pe care nu o voi uita şi care m-a ajutat să înţeleg că orice clipă merită trăită la maximum, dar cu mare grijă.   O întâmplare în timpul unei călătorii          Cu bucurie în suflet, îmi amintesc de o zi pe care am petrecut-o într-un loc mirobolant. Se înserase deja când autocarul nostru a ajuns, după cum era programat în itinerarul excursiei de vara trecută, la poalele dealului pe a cărui culme se vedea Cetatea Deva.       Când ghidul ne-a arătat funicularul care ducea la cetate, oboseala ne-a trecut imediat. Ne-am suit plini de emoție în cabina care a pornit lent pe șinele înclinate la peste 45 de grade. Ajunși sus, am pornit pe traseul format din punți de lemn suspendate peste ziduri și peste stânci abrupte. Peste tot erau plasate anunțuri: „Atenție, vipere!” Am ajuns pe o platformă, în punctul cel mai înalt al cetății, de unde priveliștea era uimitoare. M-am lăsat purtat pe aripile imaginației și nici nu am observat când liniștea s-a înstăpânit în jurul meu. Rămăsesem singur pe platformă.           Am zărit funicularul în care se agitau veseli colegii mei, coborând încet spre oraș. Era ultima cursă! Brusc, toate luminile din cetate s-au stins. Funicularul ajunsese jos, iar curentul electric se oprise, probabil, automat. Am început să strig, dar eram mult prea departe și dacă strigătele mele deșteptau viperele adormite…? Înghețasem de spaimă! Tocmai plănuiam unde să mă ascund peste noapte când luminile s-au reaprins, iar funicularul a repornit încet către culme. Îmi observaseră lipsa! Am ajuns cu bine la autocar, iar din teribila experiență a izvorât cea mai palpitantă povestire de aventuri pentru revista școlii.   Drumeții cu peripeții      Într-o zi însorită din vacanța de primăvară, am organizat împreună cu domnul diriginte o excursie la Bușteni pentru a culege plante pentru ierbar.        Traseul de câteva ore s-a dovedit o aventură în toate regula! Plecaserăm pe jos din stațiune de aproape un sfert de oră, când unul dintre colegi a luat-o înainte cu scopul de a ne face o surpriză…botanică. Domnul diriginte l-a lăsat să se îndepărteze știindu-l descurcăreț. După câteva minute, ne-am oprit să-l așteptăm la locul stabilit, dar…nimic. Unde putea să fi fost? Am început să-l strigăm, să-l căutăm cu binoclul. Deodată, o colegă a descoperit șapca lui Dan căzută la marginea unei râpi. Ne-am apropiat și am auzit un glas stins care cerea ajutor; era colegul nostru care alunecase în prăpastie, dar își agățase rucsacul de niște buturugi. Cu forțele unite, am reușit să-l salvăm, iar când l-am scos i-a întins victorios trofeul doamnului diriginte: o ciupercă rară numită ,,mușchiul luminos’’ pe care ținuse neapărat să o culeagă de pe marginea prăpastiei.         Ne-am continuat drumeția, bucuroși că totul se terminase cu bine, iar noi eram fericiți că Dan nu a pățit nimic.   Emoții și aer curat          Îmi amintesc cu drag de una dintre excursiile pe care le–am organizat împreună cu profesoara noastră de limba și literatura română, care ne era și dirigintă. Totdeauna, alegea cu grijă traseul care acum avea ca destinație cabana „Trei Brazi’”, din Predeal. Drumul a fost destul de plăcut, mereu, mă binedispune Valea Prahovei, cu peisajele ei pitorești. Aproape de ora 12:00 eram deja sus pe platou. Aici însă ne aștepta o mică surpriză. Ghidul nostru ne-a anunțat că nu acesta era punctul terminus, și cu rucsacul în spate , am luat-o pe jos spre „Cabana Secuilor”.          Copiii s-au răspândit veseli pe cărarea șerpuitoare, presărată pe margini cu flori multicolore, care ne îmbiau la popas. Ne uitam fermecați la ,,Colții Morarului’’, niște munți nespuși de frumoși, strălucind alb în lumina soarelui. Nimeni și nimic părea să nu ne tulbure buna-dispoziție. Deodată, însă un zgomot puternic și scârșnetul unor frâne chiar în spatele nostru făcură să ne înghețe sângele în vene. Am întors capul într-o fracțiune de secundă și i-am văzut pe doi dintre colegii mei rostogolindu-se în șanțul de la marginea potecii, în timp ce pasagerii ATV-ului au coborât grăbiți. Abia am avut timp să încerc să-mi dau seama ce se întâmplase. Fuseseră accidentați?! Cât de grav erau răniți?          Din fericire, din iarbă s-au ridicat teferi cei doi norocoși care avuseseră prezență de spirit și se feriseră la timp din calea unui teribilist care confundase poteca montană cu un traseu de curse…   O întâmplare la librărie           Cu ghiozdanul în spate, zâmbind soarelui de dimineață, care numai pentru mine apăruse așa de devreme, am pornit către școală, felicitându-mă în gând pentru comportamentul meu din ziua trecută, care o făcuse pe mama să fie generoasă așa că azi, banuții pe care îi aveam în buzunar îmi dădeau convingerea că cel puțin o ciocolată cu alune de la bufetul școlii va fi doar a mea.           În drum, m-am hotărât să mă opresc la librăria de la colt pentru a vedea dacă al doilea volum al seriei polițiste pe care o devoram se afla deja pe raft. Când am intrat, privirea mi-a fost atrasă de un băiețel de vreo zece ani, care purta în spate ca și mine un ghiozdan, mult mai uzat, însă ceea ce m-a făcut să intuiesc că nu era străin de greutățile financiare. Când vânzătoarea i-a spus prețul caietului și al creioanelor, copilul s-a scotocit în buzunar și i-a întins câteva monede, insuficiente. Glasul strident al femeii care îl refuza și tristețea din ochii micuțului m-au făcut să am gestul aproape automat de a interveni și de a-i oferi bănuții mei de buzunar.          Fericirea de pe fața băiatului și convingerea că am făcut un gest frumos mi-au lăsat un gust dulce, mai dulce decât al oricărei ciocolate cu alune…   O întâmplare în Ajun           Cu bucurie în suflet, îmi amintesc de o seară magică pe care am petrecut-o alături de frumoasa mea familie. Era Ajunul, iar noi îl așteptam emoționați pe Moș Crăciun, la noi acasă.           Deodată, am auzit soneria. Să fi fost posibil așa ceva? Era chiar Moș Crăciun. Ne-am bucurat enorm și am încercat să îl primim călduros. Voiam să știu dacă mi-a adus ceea ce îmi doream. A trebuit să îi recit o poezie și să îi cânt un colind. Aveam emoții, nu știam dacă voi reuși, însă cu ajutorul mamei, care a fost alături de mine, am fost la înălțime și l-am impresionat pe Moș. Fiecare membru din familia mea a primit cadoul dorit. Ne uitam fermecați la bătrânul Crăciun. Deodată, mi s-a părut ceva suspect. Crezând că-i o glumă, l-am întrebat pe acesta dacă este prietenul meu Ianis, fiindcă semăna leit cu el. Răspunsul acestuia m-a înghețat la propriu. Un val de aer rece m-a cuprins, transformându-mă într-o stană de gheață invizibilă pentru cei din jur. Pentru istețimea de care am dat dovadă, moșul m-a apreciat enorm și mi-a spus că voi fi preferatul lui, iar de acum încolo, va avea grijă să primesc orice îmi doresc.           A fost o seară mirobolantă pe care nu o voi uita niciodată, iar din toată această întâmplare am învățat că frumosul se naște când nu te aștepți.   O întâmplare în lumea roboților           Cine nu și-ar dori să trăiască pentru câteva ore într-o altă lume? Mi-aduc aminte că era o zi mohorâtă, iar fratele meu a decis să ieșim dintr-o monotonie care își făcuse simțită prezența.           Deodată, am constat un lucru neobișnuit. Cum era posibil așa ceva? Fratele meu se deghizase într-un robot. Am început să râd și nu-l credeam în stare să dea în mintea copiilor. L-am acceptat și l-am urmat unde voia el să mergem. Ajunși acolo, după două ore de mers, în fața noastră se desfășura un festival al roboților. Știam că aceasta era una dintre pasiunile lui, dar să transforme acest ideal într-o realitate, desigur, mi se părea imposibil. Mă uitam surprins de ceea ce vedeam, de formele diferite ale acestora și de costumele care erau unice. Sunetele pe care le emiteau nu erau deranjante. Încercam să mă obișnuiesc cu ideea că sunt într-o lume realistă, fără sentimente și fără oameni. Timpul trecea și parcă eu mă acomodam cu ideea că nu este imposibil să trăiești în lumea roboților.           La un moment dat, mi-am făcut curaj și m-am apropiat de un uriaș. Era robotul cel mai mare. I-am zâmbit și l-am întrebat de ce există, dacă nu gândește, nu simte și nu vorbește. A fost un șoc pentru mine să aflu în acea clipă că acel robot vorbea și era precum un om. Mi-a demonstrat că poate să-mi gândească și să-mi găsească soluții la orice problemă pe care o aveam.           Am plecat încântat și nu-mi venea a crede ce clipe de neuitat am petrecut într-o lume a roboților. A fost o zi pe care nu o voi uita și din care am învățat că e bine să nu judeci un aspect până nu îi afli misterele.   O întâmplare reală/imaginară petrecută cu ocazia zilei de 1 Mai        Cu amuzament, îmi amintesc de una dintre cele mai distractive zile din viața mea. Era 1 Mai, Ziua Muncii, iar toată lumea avea liber. Părinții mei erau plecați de acasă.         Deodată, o idee mi-a venit. Să fi fost capabil de așa ceva? Mi-am sunat prietenul cel mai bun și-am spus să treacă urgent pe la mine. Nu înțelegea agitația mea din voce. Credea că s-a întâmplat ceva rău. Andrei a ajuns în cel mai scurt timp. I-am comunicat că doream cu orice preț să mergem la mare. Era deschis sezonul estival. Nu-i venea să creadă. Era imposibil un asemenea lucru, mai ales că nu aveam permisiunea părinților. N-am stat pe gânduri și-am început să ne împachetăm lucrurile importante, necesare și să plecăm spre gară. Ne-am dat seama că singurii bani pe care-i aveam erau alocațiile .          Ajunși la gară, cu mare tristețe în suflet, am putut constata că fericirea nu era de partea noastră. Să fi fost posibil așa ceva? Mătușa mea era la același ghișeu cu mine. În cele din urmă, ea a sunat-o pe mama pentru a o înștiința…         Am fost nevoiți să revenim acasă și să le oferim explicațiile adecvate familiilor noastre pentru „nebunia’” pe care urma să o săvârșim. Le-am povestit, le-am cerut scuze pentru tot disconfortul creat și le-am promis că nu se va mai întâmpla una ca aceasta fără știrea lor.          A fost o zi amuzantă, dar și cu multă teamă, din care am învățat că nu sunt la vârsta în care să fiu responsabil de a lua decizii de unul singur.   O întâmplare reală/imaginară petrecută în timpul orei de limba și literatura română          Cu bucurie în suflet, îmi amintesc de una dintre cele frumoase ore pe care le-am petrecut la școală. Era o zi frumoasă de primăvară, iar noi ne pregăteam de ora de limba și literatura română. Cu toții eram curioși de noua lecție pe care doamna profesor urma să ne-o predea.          Deodată, ceva s-a petrecut. Să fi fost posibil așa ceva? Doamna profesor a apărut însoțită de poeta Ana Blandiana. Nu ne venea să credem. Abia atunci am înțeles că ora va fi dedicată poeziei contemporane. Ne-a rugat să facem liniște și să o ascultăm pe distinsa poetă, dar să și adresăm întrebări în ceea ce privește curiozitățile noastre despre arta sa. Aveam emoții, iar glasul poetei transmitea căldură și liniște. Ne-a recitat câteva poezii, însă noi i-am demonstrat că o iubim, aducându-i la cunoștință toate informațiile pe care le știam despre dumneaei.         Timpul trecea, iar noi nu voiam să se termine aceste clipe. La final, am fost bucuros, deoarece am reușit să-mi împlinesc un vis, acela de a primi un autograf și o carte cadou. Ajuns în fața doamnei Blandiana ceva s-a întâmplat. Nu puteam să înțeleg. Am leșinat de emoție. Doamna profesor împreună cu colegii mei m-au dus la cabinet. Mi-am revenit și am putut participa până la final la mirobolantul eveniment.         A fost o zi fascinantă pe care nu o voi uita și din care am înțeles că visul poate deveni realitate, dar e bine să știi să-ți păstrezi emoțiile.   O întâmplare petrecută în timpul unei activități realizate în echipă          Cu tristețe, îmi amintesc de una dintre activitățile pe care le-am petrecut în săptămâna ,,Scoala Altfel’’. Doamna profesor de sport a decis să organizeze o activitate aparte în care să fim implicate două echipe.          Ajunși în sala de sport, un lucru ne-a atras atenția. Cum era posibil așa ceva? În fața noastră se aflau niște echipamente și mingi de volei. Abia atunci, am conștientizat că urma să participăm la un meci. Membrii echipei au fost numiți, iar noi aveam emoții. Aveam încredere că vom câștiga, mai ales că jucam alături de colege pasionate de un asemenea sport. Timpul trecea, iar noi ne bucuram, fiindcă conduceam cu scorul șapte la patru. Din depărtare, se auzeau strigăte și susțineri din partea suporterilor care erau alături de noi. Începuse și a doua repriză. Emoțiile creșteau, ne doream să ieșim câștigătoare.          Deodată, am auzit un țipăt. Nu-mi venea să cred. Colega mea Maria a fost accidentată, nevoit, de o altă jucătoare, întrucât meciul a fost oprit pentru câteva minute. Își fracturase piciorul și a fost nevoie de intervenția unui doctor. Am fost nevoiți să reîncepem meciul, dar, din păcate, am fost învinse, deoarece nu ne-am mai putut concentra.          A fost o zi tristă pentru mine și pentru Maria, o zi în care așteptam să ne aducă fericire, dar am învățat că atenția este esențială, iar graba strică treaba.     O întâmplare reală/imaginară petrecută în timpul unei nopți          Cu aceeași confuzie, îmi amintesc vag de o noapte pe care am petrecut-o la poalele muntelui Călimani. Eram împreună cu cea mai bună prietenă și am decis să facem o plimbare de seară. Nu ne-am așteptat ca timpul să treacă atât de repede. Ajunse acolo, un animal ne-a captat atenția. Să fi fost posibil așa ceva?          Era un urs rătăcit și speriat. Ne-am îngrozit și nu știam cum să reacționăm. Sara a propus să o luăm la fugă, sperând că vom scăpa de fiară. Nu am mai stat pe gânduri și-am început să alergăm. Simțeam că oboseam, iar picioarele ni se topeau. Am parcurs în goană doi kilometri. Ursul ne pierduse. Ne-am oprit și-am respirat ușurate. Ne bucuram enorm că puteam să facem promenada liniștite, mai ales că noaptea era prielnică pentru povești și ne simțeam protejate de minunata lună.           În timp ce Sara îmi povestea despre ultima activitate extrașcolară, un zgomot puternic s-a auzit. Nu ne venea să credem. Cum s-a putut întâmpla una ca aceasta? Minunatul urs dăduse de noi. Înțepeniserăm de frică. Nu mai aveam cum să fugim. Am început să cânt ușor și încet, iar animalul a-nțeles că nu reprezentăm un pericol și și-a luat rămas bun de la noi, salutându-ne cu lăbuța. Îl vedeam trist. Abia atunci am înțeles că voia să ne împrietenim. Ne-am dus după el și-am decis să petrecem câteva ore împreună.           A fost o noapte tensionată, temătoare pentru noi două, însă plăcută, deoarece ne-am făcut un prieten nou și am învățat că animalele nu contituie întotdeauna un pericol.   Făgăduința           Ultimele raze roșiatice ale amurgului îmbrățișau zarea, iar tipsia de argint a lunii a apărut misterioasă pe boltă. Pâlcurile de arini din pădurea de lângă sat păreau din ce în ce mai dese și întunericul pătrunzător făceau ca în sufletul lui Andrei să încolțească treptat teama.            Trecuse de mult ceasul când trebuia să se fi întors acasă și se simțea tot mai istovit, grămada de surcele îi apăsa spinarea, iar drumeagul prin pădure cotea prin desișuri neștiute. Mergea instinctiv, aproape haotic, încercând să găsească poteca potrivită, iar în mintea copilului de opt ani stăruia un singur gând: ,,oare voi reuși?’’ Îi făcuse făgăduință bunicii pe care, în ciuda oboselii, ținea să o ducă la bun sfârșit. Lemnele uscate pe care le strânsese vor fi ajutorul nesperat cu care bătrâna va face focul și va pregăti mâncare pentru frații mai mici. Toate acestea se învălmășeau în cugetul lui Andrei care tresări ca dintr-un vis urât când zgomote și foșnete caudate se auzeau nedeslușit împrejur. Ce era de făcut? Inima îi înghețase de frică! O binecuvântare divină i s-a părut copilului glasul vecinului său Sebastian care se întorcea târziu de la târg și scurtase drumul prin pădure.           În căldura blândă a vetrei obrajii lui Andrei erau roșii de bucurie și mai ales de mândria că a reușit să-și țină promisiunea, iar acum putea să-și privească frățiorii sătui, dormind liniștiți, la adăpost de orice urât, de zgomote și de foșnete…     O întâmplare din vacanță de vară           În vacanța de vară a anului școlar trecut, am fost la buncii mei, în comuna Dimitrie Cantemir, unde merg adesea pentru că acolo am mulți prieteni, iar peisajul este superb.           Într-o dimineață, ne-am hotărât să mergem toți la scăldat la pârâul de la marginea satului. Când distracția era în toi, un prieten a aruncat mingea departe, pe deasupra noastră și a căzut în apă. Alexandru, care era mai aproape de mal, s-a dus repede după ea. Înota voinicește, contra curentului, iar apa curgea repede la vale. La un moment dat, nu i-am mai zărit decât capul. Speriați, am rupt-o la fugă de-a lungul malului și când am ajuns în dreptul lui, ne-am aruncat cu toții în apă să-l salvăm…Cu un zâmbet deloc potrivit pentru situația în care se afla, Alexandru s-a mai zbătut câteva secunde, apoi a țâșnit vijelios din apa care abia îi trecea de genunchi…Ne-a explicat apoi că era imposibil să lase să se apropie ora prânzului fără să avem parte de o farsă din partea lui.          Îl știam poznaș, dar parcă isprava asta le întrecuse pe toate. Ne-am întors spre locul de joacă, punând la cale o răzbunare cruntă, dar gândurile negre ne-au fost alungate repede de chemarea blândă a bunicii care ne îmbia să-i gustăm plăcintele calde.   O întâmplare plină de învățăminte        Locuiam pe atunci la bunicii dinspre mamă, într-un pitoresc sătuc de deal, în Moldova, aflat la confluența dintre două epoci diferite: trecutul și prezentul. Satul îi aparținea lui Dimitrie Cantemir. Eram mândru să știu că bunicii locuiau acolo. Nu aveam mai mult de șase ani și toată ziua băteam coclaurile dealurilor în căutare de plante și de insecte diferite. Rareori, mă încumetam să mă îndepărtez fără să fiu însoțit de cineva, dar și atunci mă urma Bobiță, credinciosul câine al casei.          Într-o zi de iarnă târzie, când primăvara începea să-și arate semnele, am pornit cu unul dintre prietenii mei, Mihai, spre un adăpost al unor vaci pentru a vedea dacă mai au fân de mâncare. Știam bine drumul, mai fusesem de multe ori, nici nu era departe. Am ajuns cu bine, vacile mai aveau fân și erau atât de blânde, încât aproape că ne lăsau să le atingem botul catifelat. Trebuia să ne grăbim, fiindcă zăboviserăm ceva timp la adăpost și curând soarele avea să coboare după deal, lăsându-ne în întuneric. Dar altceva s-a întâmplat! Brusc, s-a lăsat o ceață groasă, de puteai s-o tai cu toporul. Nu se mai vedea la doi pași, nu știam pe unde să mai mergem. Deși era un copil al acelor meleaguri și Mihai intrase în panică. Deodată, s-a auzit un urlet...sau un lătrat? În imaginația noastră, lupii erau aproape, gata să ne sfâșie...! Câteva secunde bune au trecut până să ne dăm seama că apariția îmblănită era nimeni altul decât Bobiță alături de care bunicii porniseră în căutarea noastră.          De atunci înainte, am ținut cont de sfatul bunicilor care ne-au spus ca altă dată să nu mai întârziem după ora patru pe deal, fiindcă sunt pericole numeroase atât pentru oamenii mari, cât și pentru copii.     O întamplare petrecută într-un muzeu           Cu bucurie în suflet, îmi amintesc de o zi pe care am petrecut-o alături de colegii mei și de doamna dirigintă la Muzeul Antipa din București. Ideea a aparținut doamnei, iar noi ne-am bucurat din plin. Ajunși acolo, un lucru ne-a atras atenția. Cum era posibil așa ceva? În fața noastră, porțile ferecate și o clădire gigantică ne îndemnau să pășim în interiorul acesteia. Intrați acolo, fosilele și obiectele vechi ne-au captat atenția. În colectivul nostru se afla un băiat neastâmpărat, pe nume Alex. În timp ce ne plimbam printre toate fosilele, minunându-ne, George care era cel mai fascinat, își băga nasul peste tot. Am văzut o vază foarte veche din lut și care era frumos decorată, însă colegul nostru, curios, băgă capul înăuntru, cu toate că supraveghetorii i-au făcut semne să nu mai atingă nimic. Am văzut fosilele unui dinozaur foarte mare, care era foarte fascinant, iar minunatul Alex s-a gândit să urce pe postamentul unde se aflau fosilele. El trase de o fosilă ca să se poată urca și, deodată, totul se dezechilibra și căzu, iar unele dintre acestea se și rupseră. Cu toții am rămas tăcuți, iar doamnei diriginte îi era jenă de fapta săvârșită de tânărul nostru. În acel moment, au venit oamenii care se ocupau de muzeu și i-au luat numărul de telefon al părinților lui Alex de la doamna dirigintă pentru a-i chema la muzeu. Părinții lui sosiseră și au trebuit să plătească toate pagubele, iar colegul nostru neastâmpărat, de atunci, a devenit un sfânt.        A fost o zi tensionată, temătoare pentru clasa noastră, însă plăcută, deoarece am învățat că într-o vizită trebuie să fim liniștiți și educați.     O întâmplare petrecută la Grădina Zoologică           Îmi amintesc și acum de ziua în care am fost împreună cu părinții mei, la un final de săptămână, la Grădina Zoologică din oraș. Ajunși acolo, un lucru mi-a atras atenția. Să fi fost posibil așa ceva? Erau mai multe sectoare în care erau diverse animale, care de care mai frumoase și înfiorătoare (lei, crocodili, șerpi gigantici). Furat de frumusețea maimuțelor și luând exemplu de la ceilalți oameni prezenți la zoo, m-am apropiat de cușcă pentru a face o o poză unei maimuțe mici, care se dădea într-un leagăn improvizat. Privind prin obiectiv, pentru a prinde cât mai bine maimuța în cadru, nu am băgat de seamă că dintr-o parte a cuștii o maimuță se apropia pe furiș de mine. Într-o fracțiune de secundă, până să reușesc să apăs pe buton pentru a face poza, maimuța, care deja era lângă mine, a pus mâna pe aparatul foto și mi l-a smuls din mână. Maimuța a început să alerge cu aparatul meu, iar împreună cu părintții mei am strigat la aceasta, cu gândul că, poate de țipetele noastre, ne va returna obiectul însușit pe nedrept.           La un moment dat, apăru un îngrijitor, care era alertat de strigătele noastre. Ne-a certat pentru ceea ce am făcut, iar după câteva minute de negocieri cu maimuța și după ce a încercat să o momească cu fructele cu care era înarmat, îngrijitorul reușește să o ademenească pe maimuță și să-mi recupereze aparatul. Acesta mi-a înmânat camera și eu i-am mulțumit pentru tot ajutorul pe care mi l-a acordat. Nu avea nicio stricăciune, iar curios, am dorit să văd dacă reușisem să imortalizez maimuța pentru care mă apropiasem de gard. Am observat că nu era nimic fotografiat, însă, în schimb, maimuța își făcuse o serie de fotografii atunci când râdea de disperea mea. Am început să râdem cu toții și ne-am îndreptat spre ieșire, amuzați și bucuroși că totul se terminase cu bine.     O întâmplare în timpul unei călătorii          Se înserase deja când autocarul nostru a ajuns, după cum era programat în itinerarul excursiei de vara trecută în satul Vutcani, localitate care apaține județului Vaslui. Când ghidul ne-a arătat că această comună era situată într-o boltă, oboseala ne-a trecut imediat și eram curioși să cunoaștem satul preotului celebru Vasile Vasilache. Timpul a zburat foarte repede, iar ajunși acolo, un lucru ne-a atras atenția. Cum era posibil așa ceva? La coborârea în sat, desigur, se vedea frumoasa biserică reconstruită în care arhimandritul a slujit în ea. Era o bucurie pentru noi să știm că pășim pragul unei clădiri care data din anii 1900. M-am lăsat purtat pe aripile imaginației și nici nu am observat când liniștea s-a înstăpânit în jurul meu. Rămăsesem singur pe platforma clădirii. Am zărit un preot care ieșea din casa parohială. Bucuros, clar, m-am îndreptat spre el pentru a afla mai multe lucruri despre viața preotului Vasilache. Am adunat grupul și am intrat în biserică. Părintele Ștefănache ne-a făcut cunoștință cu viața arhimandritului și ne-a prezentat cartea ,,Gânduri despre Vutcani și vutcăneni’’, o frumoasă și documentată monografie a comunei în care ne aflam.           Deodată, am auzit un țipăt. Unul dintre colegii mei era urcat în clopotnița bisericii. Am înghețat de spaimă. Nu voia să coboare, însă părintele l-a convins să o facă, deoarece urma și mai aveam de vizitat: școlile, căminul, biblioteca, Muzeul Țăranului, dar și meleagurile sale liniștite.           După ce am vizitat toate obiectivele pe care ni le-am propus, ne-am îndreptat bucuroși către autocar, iar din această călătorie a izvorât cea mai frumoasă amintire pe care voi dori să o păstrez în sufletul meu pentru tot restul vieții.   Material realizat de Prof Cristea

Nume…………………………………….……                                                                              data .…………………..…   Semne de punctuatie - Fișă de lucru independentă   1.Completaţi semnele de punctuaţie care lipsesc:             Era o zi frumoasă de toamnă    Frunzele se auriseră şi pluteau în zbor lin spre pământul umed           Mihai îmi explică           Mai este o lună de toamnă şi va veni iarna   Abia aştept           Şi eu la fel   am răspuns cu bucurie în glas  Tu unde ai fost în vacanţa aceasta   Mihai           Am fost plecat la bunici  la  Sibiu   la munte şi la Zoo   începu el să povestească cu entuziasm           Apoi a tăcut  privind dansul frunzelor prin aerul răcoros   2. Corectează greşelile din textul următor:             ce faceţi dragi copiii   unde este doamna învăţătoare !   copii au răspuns întrun glas ?   este plecată în recreaţie :   să îi spuneţi că o caută domnul director? mai spuse el,   3. Alegeţi forma corectă a cuvântului:             Azi a venit în vizită la noi un ne-am/ neam din partea mamei.   Ne-am/ neam distrat de minune!  Ne-am/ neam plimbat cu barca pe   lacul din parcul Dumbrava. Aceste ne-am/ neam este plecat în   Italia. Tot timpul povesteşte cu mândrie de al său ne-am/ neam   românesc de care este foarte mândru! Când ne-am/neam întors din   oraş ne-am/ neam întâlnit şi cu un ne-am/ neam de-al tatălui meu.   Au povestit veseli cum ne-am/ neam distrat  şi ce ne-am/ neam    mare avem noi. Ne-am/ neam întors acasă pe înserate.

Texte pentru dictare       „ Odată, un ţăran se duse la vecinul său, ca să-l roage a-i împrumuta calul. Gospodarul refuză să i-l dea. Spuse că-i pare rău, dar că megieşul său n-are noroc, căci dobitocul se află la treabă, sus, în munte.           Vecinul era gata să plece, când deodată auzi dinspre grajd nechezatul calului. - Vezi că am noroc, zise megieşul. A venit calul! şi aşteptă să i-l dea. - Îmi pare rău, dar a nechezat câinele.”     (A nechezat câinele- Victor Sivetidis)         „ – Ştefănel dragă, ce ai? - Mai nimic, mamă: mă doare capul. Doamna Bals se aşeză pe marginea patului începând să alinte, îngrijorată, fruntea lui Ştefănel. - Slavă Domnului! N-ai căldură! Ce-ai făcut după – amiază? De ce n-ai venit la Sonia? - Cum? N- a spus Nuni că mă durea capul? - Ba da, dar am crezut că-s vorbe! Tu unde-ai fost? - Am citit în livadă.   (Cel din urmă basm- Ionel Teodoreanu)       „ – Bunicule, mai ţii minte pe băiatul de lângă noi, da la circ, din seara reprezentaţiei de adio? - Ei? Ce-i cu dânsul? - Grozav l-a mai amărât pe el tot ce s-a întâmplat atunci cu Fram! … - Mi-a părut şi mie… Asta-i tot? - Mai este ceva cu dânsul. Ce anume? Grozav îi mai place să citească istorii despre urşii albi şi despre călătoriile la poli…” (Fram, ursul polar- Cezar Petrescu)   „ Pe cloşca cu puii cei mai mari n-o puteau suferii copiii: după ce se sătura, începea să râcâie cu labele în mâncare, împrăştiind-o până departe. - În ciudă că puii n-o mai ascultă! zise fetiţa - Ar trebui să-i lase, că de-acum sunt mari. - Da, însă cine îi mai dă ei de mâncare de asta? Copiii rămaseră lângă cloşcă, până isprăvi, şi puii începură să se împrăştie. Priviră apoi cerul: nimic! Gol! - De-acum nu mai vine! - Nu! ( Tâlharul- Ion Agârbiceanu)           „ – Gata, a spus bunicul. De-acum s-a zis cu iarna. O mai răbufni ea şi si-o mai cerca ea puterile, dar spor n-are să mai aibă. - Ce bine îmi pare! - Păi, a mai spus bunicul, uitându-se lung pe geam, ar cam fi vremea să vedem ce ne fac trandafirii pe care i-am îngropat astă iarnă. Socot că ar fi vremea să-i scoatem la lumină! - Uite, vezi, i-au dat mugurii,     (Când se trezesc florile – Eugen Jianu)              „ Dintr-o săritură a fost cu laba deasupra lui. Bietul şoricuţ n-avusese vreme nici să treacă dincolo de sobă. Îl apăsă puţin cu unghiile, apoi, repede îl ia între labele dinainte, îl strânge, de drag ce-i, îl răsuceşte în aer şi-l lasă ameţit pe podele. Şi-l priveşte, gândind: Caşcaval ţi-a trebuit? Poftim caşcaval! Doamne! ce bun o să-mi pară mie după ce te-oi crănţăni!”                                       (Când stăpânul nu-i acasă- Emil Gârleanu)    

cel                                                                      ce-l   cel este un cuvânt cu înțeles deplin, format dintr-o singură silabă, care se scrie fără cratimă. Ex. -     mărul cel copt; omul cel harnic cel din dreapta; cel de lângă el cel copil isteț; cel pom încărcat   ce-l este format din două cuvinte scrise cu cratimă, care se rostesc într-o singură silabă.   Ex. –    ce îl preocupă                          ce-l preocupă ce îl mulțumește                      ce-l mulțumește ce îl supără                               ce-l supără     Taie forma greșită: Cel / Ce-l necăjește cel / ce-l mai tare pe colegul tău cel / ce-l mai bun? Cel / Ce-l de-al doilea a recunoscut cel / ce-l preocupă cel / ce-l mai mult în timpul orelor. După cel / ce-l văzu pe vecinul cel / ce-l în vârstă, îl salută respectuos. Pomul cel / ce-l mai scund a fost cel / ce-l mai roditor anul acesta. Vânătorul ochi pe cel / ce-l mai gras mistreț cel / ce-l zări . Cel / Ce-l  cel / ce-l lovește pe cel / ce-l plapand nu are nicio scuză.   Completează cu cel sau ce-l spațiile punctuate: El este……….. mai bun coleg ……….puteam avea. Trandafirul …………. roșu este  ……….. mai catifelat . Nu am aflat …………. doare pe ………… mai mic dintre frați . ………… din urmă poate ajunge …………. dintâi . Omul ………. înțelept dă ………. mai bun sfat. După ……….. lași pe ……….. mic la grădiniță, pe ……….. mare îl duci la școală. …………. strângi așa de tare pe ……… cățeluș maro?        Alcătuiește trei propoziții în care să ai și cel și ce-l (în aceeași propoziție): 

Cuvintele cu înțeles asemănător(sinonime)   Citește cu atenție textul:   „Tânăra domnița la fereastră sare. - Ce faci tu,copilă? Zice doamna mare. Apoi ea la poartă atunci a ieșit Și-n tăcerea nopții astfel i-a vorbit: - Ce spui tu, străine? Stefan e departe; Brațul său prin taberi mii de morți împarte; Eu sunt a sa mumă; el e fiul meu; De ești tu acela, nu-ti sunt mamă eu! ....................................................... ....... Dacă tu ești Stefan cu adevărat, Apoi tu aice, fără biruință Nu poți ca să intri cu a mea voință. Du-te la oștire” Pentru țară mori” Și-ți va fi mormântul coronat cu flori!”                                       (Muma lui Ștefan cel Mare , de Dimitrie Bolintineanu)   Textul este scis în :   versuri                                      b) proză     Ce îl îndeamnă mama pe Ștefan? ....................................................... ............. ....................................................... .............     3. Cui se adresează doamna mare? ....................................................... .............   4. Scrie cuvinte cu același înțeles (sinonime) pentru cuvintele: tăcerea-.......................               țară-............................              biruință-................................... .... i-a vorbit-.....................                fiul-.............................              oștire-..........................................     5. Grupați următoarele cuvinte cu același înțeles: lucrează, necăjit, poposește, (un) ceas, codru, muncește, se oprește, oră, iscusit, cutreieră, omoară, străbate, ucide, priceput. ....................................................... ................ ....................................................... ................ ....................................................... ................ ....................................................... ................ ....................................................... ................     6. Scrie cuvinte cu înțeles opus (antonime) pentru cuvintele:   larmă-....................        egoist-................................                 febră-................................. echipă-...................        el-.......................................                   fericit-............................... ecou-......................        chip-...................................                  copilă-............................... urecheat-...............        eșec-..................................                    împărat-............................       7.Transcrie textul, înlocuind cuvintele subliniate cu sinonimele lor (cuvintele cu același înțeles).   A doua zi, cocorul o pofti pe vulpe la el și îi aduse zeama într-un ulcior cu gâtul strâmt. Botul vulpii nicicum nu încăpu în ulcior, dar pliscul lung al cocorului îl goli cu repezeală.                                                                                                      (Vulpea și cocorul, după Lev Tolstoi) ....................................................... .................. ....................................................... .................. ....................................................... .................. ....................................................... .................. ....................................................... .................   8.Scrie enunțuri în care cuvintele „sare” și „poarta” să aibă alte înțelesuri decât cele din text. ....................................................... .................. ....................................................... .................. ....................................................... .................. ....................................................... ..................     9. Scrie în caiet un text cu titlul „Când doi se ceartă, al treilea câștigă” în care să folosești cel puțin trei perechi de sinonime (cuvinte cu același înțeles).  

 Texte pentru dictare. Texte pentru intuirea pronumelui     “Dragii mei copilasi, eu ma duc in padure dupa mancare. Voi incuiati usa dupa mine. Auzit-ati ce-am spus eu?   - Da, mamuca, zisera ei - Pot sa am nadejde in voi? - Da, mamuca! Noi suntem o data baieti.”                                       Ion Creanga, Capra cu trei iezi)     “Ea mi-a trimis, de acolo, vesti Despre acel vestit tenor Si le-am primit acum o ora. Plecarea lui a fost o drama….”   (Gellu Naum, Cartile lui Apolodor)   “am un caine prichindel, Latru eu, latra si el. Fac eu semne, el ma-ntrece-n Giumbuslucuri, este rege!”   (Marin Moscu, Pacaleala)   De sub mantia alba, un firicel de iarba firav se caznea sa scoata capul. Un fulg mai indraznet il zari si-l intreaba:   - Ce cauti tu, firicel plapand, aici? - Vreau sa vestesc primavara! Ar fi bine sa-ti iei prietenii si sa plecati. Vremea voastra a trecut.   Zi frumoasa de iarna. Ninsese bogat. Suna de pauza mare. - Eu merg la ghetus! Vii si tu, Mirabela? Striga vesela o colega. - Voi ce faceti, baieti? Nu mergeti cu ele? Cine sa construiasca un om de zapada? Erau cuvintele doamnei profesoare de engleza. S-au urnit si unii baieti. - Tu nu vii, Claudiu? Lasa colegul d ebanca! El e friguros. Ii ingheata manusite-n zapada…..   Intr-o zi dupa-amiaza eu eram cu fratiorul meu acasa. Noi urmaream pe Simona Halep la o partida de tenis. Ea ajunsese in finala. - Tu ce crezi, fratioare, va castiga? - N-are nimeni serviciul ei.

Adjectivul – fisă de lucru Citește cu atenție textul: Era odată un împarat puternic și mare și avea pe lângă palaturile sale o grădină frumoasă,bogată de flori și meșteșugită nevoie mare! Așa grădină nu se mai văzuse până atunci, p-acolo. În fundul grădinei avea și un măr care făcea mere de aur și de când îl avea înflorind,crescând și pârguindu-se, venea oarecine noaptea și le fura, tocmai când erau să se coacă. Toți paznicii din toată împărăția și cei aleși ostasi pe care îi pusese împăratul ca să pâdească n-au putut să prindă pe hoți. – Tată, am crescut în palaturile tale m-am plimbat prin astă grădină de atâtea ori și am văzut roade foarte fruoase în pomul din fundul grădinei, dar n-am putut gusta niciodată din ele. Acum au dat copt, dă-mi voie ca nopțile astea să păzesc eu insumi, și ma prinz că voi pune mâna pe acel tălhar care ne jertfește. (Petre Ispirescu – Prâslea cel voinic și merele de aur)   1. Împarte textul pe fragmente și scrie ideile principale. _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________   2. Scrie sinonime (cuvinte care au înțeles asemănător) pentru cuvintele: palat – ____________, tâlhar – ____________, ostași – ________________   3. Scrie câte un cuvânt cu sens opus (antonim) pentru fiecare din cuvintele: frumusețe -_______________, niciodată – _________ puternic – _________   4. Alcătuiește două enunțuri în care cuvântul „mare” să aibă înțelesuri diferite. Precizează ce parte de vorbire este în fiecare situație. _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________   5. Selectează adjectivele din primul enunț. Precizează care sunt substantivele a căror însușire o arată. _________________________________________________________ _________________________________________________________   6. Înlocuiește expresia subliniată din construcția „mere de aur” cu adjectivul potrivit. __________________________________________________________   7. Scrie enunțuri în care să folosești cuvintele : cel, ce-l __________________________________________________________ __________________________________________________________   8. Înlocuiește expresia „meșteșugită nevoie mare” cu un adjectiv. __________________________________________________________   9. Scrie adjectivele care se pot forma de la substantivele: vrednicie-__________ umezeală – _________ lumină – ___________ adâncime – _________ câldură – ___________ mătase – ___________ bunătate – __________ blândețe – __________ hârnicie – ___________   10. Analizează următoarele adjective din text : puternic, bogată _________________________________________________________ _________________________________________________________   11. Scrie la numărul plural următoarele adjective: cenușiu – ___________ plumburiu – _________ aurie – _____________ vișinie – ____________

    1. Desparte in silabe cuvintele urmatoare : pian, pleaca, prieten, coala, maseaua, soare, roua, noua, deal.   2. Scrie la numarul singular cuvintele: cozi, porti, flori, scoli, seceratori.   3. Selecteaza cuvintele scrise corect, apoi transcrie-le in caiet.   ianoarie/ianuarie                              zioa/ziua femeea/femeia                                 oala/uala iepure/epure                                     uare/oare fuaie/foaie                                         evaluare/evaloare noiembrie/noembrie                          foarte/fuarte   4. Selecteaza forma corecta a cuvintelor si alcatuieste cate un enunt cu acestea.   douazeci/doozeci              acoarele/acuarele                  iesire/esire                        creon/creion

  Citeste textul cu atentie, apoi raspunde cerintelor:   "Era o fetita maruntica, insa voinica si plinuta. Rochita de doc albastru statea stramba si in chip cu totul nepermis pe trupusorul ei.[...]. Nasusoru-i mititel ar fi avut nevoie de batista, lucru pe care-l dovedeau si manicile rochitei. Gura-i era cam mare si ibrajii prea rosii. Nu era deloc frumusica si delicata duduia Lizuca. Numai ochii caprii, umbriti de gene negre, aveau in ei cate-o mica floare de lumina."   1. In primul enunt sunt ......adjective.   a) doua                b) trei                 c) patru                  d) nu sunt.   2. Adjectivele din text care exprima culoarea sunt:.................................................. ..............   3. Adjectivul mititel exprima:   a) forma                         b) culoarea                           c) marimea                       d) greutatea   4. Cărui substantiv din text i-au fost atribuite adjectivele: frumusica si delicata. R...................................................... ...............   5. Gaseste opusul fiecarui adjectiv.   plinuta = ..................................          frunusica = .............................   mititel = ..................................   mica = ...................................   6. Construieste propozitii in care cuvintele date au o dubla calitate:   mare = substantiv - .................................................          = adjectiv - .....................................................   rosii = substantiv - ...................................................        = adjectiv - ....................................................... .   mica = substantiv - ...................................................         adjectiv - ....................................................... ....   albastru = substantiv - ...............................................               adjectiv - ......................................................   7. Da exemplu de patru propozitii in care sa existe adjective calificative care sa denumeasca: forma, culoarea, dimensiunea, temperatura ....................................................... .................................... ....................................................... .................................. ....................................................... ................................. ....................................................... ................................   8. Care forma e corecta?   Irina are ochii negrii/negri   Ochii Arianei sunt albastri stralucitori/albastrii stralucitori   Aurile/ Auriile scoici au...............................   9. Analizeaza adjectivele din propozitia:   Am primit un penar dreptunghiular si cateva carti interesante. ....................................................... ........................................... ....................................................... ...........................................  

Numele și prenumele________________                                Data__________                                                                                                                                                   Fișă de lucru - Subiectul   „Zările, de farmec pline, Strălucesc în luminiș; Zboară mierlele-n tufiș Și din codri noaptea vine Pe furiș.   Care cu poveri de muncă Vin încet și scârțâind; Turmele s-aud mugind, Și flăcăii vin pe luncă Hăulind.” (Noapte de vară de George Coșbuc)     1. Ce anotimp prezintă poetul în aceste versuri ? _________________________________________     2. Câte versuri are o strofă ? _________________________________________     3. Cine a scris poezia „Noapte de vară” ? ________________________________________     4. Scrie cuvinte care au în înțeles opus pentru cuvintele : vine – __________ încet – _________ pline  – _________ noaptea – _______     5. Scrie cuvinte care au înțeles asemanător pentru cuvintele :   codru – ____________ poveri – ____________ care – ______________ hăulind – ____________     6. Scrie un enunț, în care cuvântul „care” să aibă alt înțeles. ______________________________________________   7. Ce parte de vorbire este cuvântul „care” din text ? _____________________________________________     8. Pune întrebarea oral și subliniază subiectele din cele două strofe.     9. Analizează subiectele din prima strofă, după model : turmele = subiect (cine s-aud) exprimat prin substantiv comun, numărul plural, genul feminin _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________     10 Scrie propoziții în care subiectul să fie exprimat prin : a) substantiv comun b) substantiv propriu c) pronume personal d) pronume personal de politețe   Succes !!