Limba si literatura Romana (LLR)

cel                                                                      ce-l   cel este un cuvânt cu înțeles deplin, format dintr-o singură silabă, care se scrie fără cratimă. Ex. -     mărul cel copt; omul cel harnic cel din dreapta; cel de lângă el cel copil isteț; cel pom încărcat   ce-l este format din două cuvinte scrise cu cratimă, care se rostesc într-o singură silabă.   Ex. –    ce îl preocupă                          ce-l preocupă ce îl mulțumește                      ce-l mulțumește ce îl supără                               ce-l supără     Taie forma greșită: Cel / Ce-l necăjește cel / ce-l mai tare pe colegul tău cel / ce-l mai bun? Cel / Ce-l de-al doilea a recunoscut cel / ce-l preocupă cel / ce-l mai mult în timpul orelor. După cel / ce-l văzu pe vecinul cel / ce-l în vârstă, îl salută respectuos. Pomul cel / ce-l mai scund a fost cel / ce-l mai roditor anul acesta. Vânătorul ochi pe cel / ce-l mai gras mistreț cel / ce-l zări . Cel / Ce-l  cel / ce-l lovește pe cel / ce-l plapand nu are nicio scuză.   Completează cu cel sau ce-l spațiile punctuate: El este……….. mai bun coleg ……….puteam avea. Trandafirul …………. roșu este  ……….. mai catifelat . Nu am aflat …………. doare pe ………… mai mic dintre frați . ………… din urmă poate ajunge …………. dintâi . Omul ………. înțelept dă ………. mai bun sfat. După ……….. lași pe ……….. mic la grădiniță, pe ……….. mare îl duci la școală. …………. strângi așa de tare pe ……… cățeluș maro?        Alcătuiește trei propoziții în care să ai și cel și ce-l (în aceeași propoziție): 

Scriem corect ortogramele cel și ce-l Să reţinem!      Se scrie cel când înseamnă acela.                  Exemple:      Făt-Frumos era fiul cel mic al împăratului.      Cel mai bun fotbalist român e Gică Hagi.         Se scrie ce-l deoarece sunt două cuvinte diferite, ce şi îl, care se rostesc împreună. În locul vocalei î din cuvântul îl s-a pus liniuţă de unire.                  Exemple:      De ce-l (ce îl) ceartă mama?      Ce-l (ce îl) sfătuieşti să facă?   Exerciţii: 1. Scrie în coloană câte cinci exemple după model:      cel tânăr                                                           ce-l aşteaptă      ___________________                                  _____________________      ___________________                                  _____________________      ___________________                                  _____________________      ___________________                                  _____________________      ___________________                                  _____________________        2. Completează cu cel, ce-l:             Iedul _____ mic era _____ mai cuminte. Iedul _____ mare şi cu _____      mijlociu dau prin băţ de obraznici ce erau.      După _____ spălă, îl aduse pe căţelul _____ mic în casă.      Aş vrea să fiu _____ mai bun la matematică, zise elevul _____ nou.      Elevul _____ nou n-a înţeles _____ întreabă doamna învăţătoare.        3. Taie forma greşită:      După (cel, ce-l) mâncă pe iedul (cel, ce-l) mare şi pe (cel, ce-l) mijlociu, lupul se aşeză să se odihnească.      Iedul (cel, ce-l) mic tremura de frică în horn, dar nu făcea nici o mişcare de teama lupului (cel, ce-l)  rău.      Se gândea (cel, ce-l)  va întreba mama sa când va veni acasă.      4. Uneşte printr-o linie formele potrivite:                                         cel                                  ce-l                                     bun           întreabă                  nou                                                                               frumos                              dintâi                                        apucă      mai grozav                                                                               găsi                                            încurcă        5. Completează după model:                    Fiul                                          mare se numeşte Andrei.                                         _______________                          __________________________________            _______________         cel           __________________________________     _______________                         __________________________________     _______________                         __________________________________                    Nu ştia                                     aşteaptă acasă.           _______________                       ___________________________________      _______________        ce-l          ___________________________________      _______________                       ___________________________________      _______________                       ___________________________________        6. Găseşte cuvinte cu sens opus:      cel nou – cel vechi      cel bătrân - ________________      cel cuminte - _______________      cel bun - __________________      cel mic - __________________        7. Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele: ce-l face, ce-l întreabă, ce-l găseşte, cel roşu, cel nou, cel copt.      _______________________________________________________________       _______________________________________________________________      _______________________________________________________________      _______________________________________________________________      _______________________________________________________________      _______________________________________________________________        8. Ordonează cuvintele şi scrie propoziţia obţinută:      interesează, cine, Ce-l, pe, e, elevul, el, cel, nou?           _______________________________________________________________          9. Uneşte şi potriveşte:           Ce-l întreabă Andrei                           premiul cel mare.      Nu cel ce vorbeşte mult                     pe cel care a spart geamul?      Cel mai bun va lua                              pe cel mic?      Fiul cel mic nu ştie                              e cel mai deştept.      Ce-l aşteaptă                                      ce-l aşteaptă.  

                     Scrierea corectă a cuvintelor „numai„ și „nu mai „ Se scrie numai atunci când luat ca un tot are un sens unic, de obicei sinonim cu doar: - Am numai o oră la dispoziție. - Au venit numai părinții. - Era numai zăpadă din cap pînă-n picioare. - Am bani, numai că fac economie. - Stai numai să-mi iau umbrela. Se scrie nu mai atunci cînd fiecare din ele are un sens separat: - Nu mai plouă! - Să nu mai alergi! - Jocul e pentru copii mici, dar nu mai mici de trei ani.   Dacă ati observat nu mai se scrie doar cand avem o constatare, un indemn, o povață. Putem să ne dăm seama de diferența dintre numai si nu mai dacă știm că: Numai se scrie numai când îl înlocuim cu doar.   Câteva exemple ca să vă obișnuiți cu cele două ortograme: 1. Vă rog să nu mai sunați la acest număr de telefon, pentru că nu eu sunt persoana pe care o căutați. 2. Irina mi-a spus că nu mai vrea să meargă cu noi în parc. 4. Am numai cinci lei și nu-mi ajung ca să-mi cumpăr cartea de care am nevoie. 5. Așteaptă-mă numai zece minute și sunt gata să plecăm. nu mai = când exprimăm o negație, la fel ca în primele exerciții de mai sus sau….„nu mai vreau sa merg la teatru”, „nu mai vreau sa plec afară”..etc numai = sinonim cu „doar”   Și acum, ca verificare, un exercițiu. Scrieți corect exemplele de mai jos: 1. Beau (numai) apă. 2. Mă bucur că (numai) uitat. 3. L-am salutat (numai) așa, dar de fapt nu-l cunosc. 4. Pompierii (numai) aveau ce stinge, totul era (numai) scrum. 5. Ți-am zis să-l dai mai încet, (numai) tare. Fiți atenți si rezolvați cu ajutorul exemplelor de mai sus! Mult success!

Numele și prenumele ____________________ Fișă de lucru despartirea cuvintelor in silabe si semne de punctuatie Citește textul, completează cu semnele de punctuație potrivite:      Pe sîrmele de telegraf Gheorghiță a văzut o mulțime de rîndunici       Aveau ședință  Își făceau planuri de plecare spre ținuturile calde      Băiatul s-a întristat      Nu fi amărît      copile      Se vor întoarce neapărat la primăvară, i-a spus frunza de aur care i s-a oprit în palmă   Scrie din text sinonime pentru cuvintele: adunare  - ___________________ locuri - _____________________ mîhnit - ____________________   Găsește în text antonime pentru cuvintele: sosire - _____________________ vesel - _____________________ reci - ______________________   Desparte în silabe cuvintele: telegraf      __________________________ rîndunici   ___________________________ ținuturile   ___________________________ aur            ___________________________ palmă       ___________________________   Alcătuiește o propoziție interogativă, una exclamativă și una enunțiativă în baza cuvintelor subliniate în text: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________   Încercuiește varianta corectă: Mihaela  sa / s-a  întristat că a primit o notă mică. Nu știu  ce  flori să-i dau mamei. Crizanteme sau / s-au trandafiri? Bunicii i-au / iau din lăzi fructe delicioase. Ea / Ia este verișoara mea. Învățătoarea  nea / ne-a  întrebat tabla înmulțirii.  

Nume…………………………………….……                                                                              data .…………………..…   Semne de punctuatie - Fișă de lucru independentă   1.Completaţi semnele de punctuaţie care lipsesc:             Era o zi frumoasă de toamnă    Frunzele se auriseră şi pluteau în zbor lin spre pământul umed           Mihai îmi explică           Mai este o lună de toamnă şi va veni iarna   Abia aştept           Şi eu la fel   am răspuns cu bucurie în glas  Tu unde ai fost în vacanţa aceasta   Mihai           Am fost plecat la bunici  la  Sibiu   la munte şi la Zoo   începu el să povestească cu entuziasm           Apoi a tăcut  privind dansul frunzelor prin aerul răcoros   2. Corectează greşelile din textul următor:             ce faceţi dragi copiii   unde este doamna învăţătoare !   copii au răspuns întrun glas ?   este plecată în recreaţie :   să îi spuneţi că o caută domnul director? mai spuse el,   3. Alegeţi forma corectă a cuvântului:             Azi a venit în vizită la noi un ne-am/ neam din partea mamei.   Ne-am/ neam distrat de minune!  Ne-am/ neam plimbat cu barca pe   lacul din parcul Dumbrava. Aceste ne-am/ neam este plecat în   Italia. Tot timpul povesteşte cu mândrie de al său ne-am/ neam   românesc de care este foarte mândru! Când ne-am/neam întors din   oraş ne-am/ neam întâlnit şi cu un ne-am/ neam de-al tatălui meu.   Au povestit veseli cum ne-am/ neam distrat  şi ce ne-am/ neam    mare avem noi. Ne-am/ neam întors acasă pe înserate.

                                                                       Fişă de lucru                                             Cuvinte cu aceeaşi formă şi înţeles diferit   Găseşte cuvintele cu sens diferit şi aceeaşi formă!(Foloseşte-te de imaginile  de pe fişă!)Alcătuieşte propoziţii şi scrie-le pe spaţiul liniat: Ex. Tata e marinar şi conduce un vas mare.        În acest vas mama a pus fructe.        Un vas de sânge s-a deformat.           Descarca fisa completa de la atasamente      

Numele……………………………………….                                                  Data………………                                                                             FIŞĂ DE LUCRU                                 CUVINTE CU SENS ASEMĂNĂTOR. CUVINTE CU SENS OPUS     1. Găseşte proverbul format din patru cuvinte, folosind codul dat: _________ cuvânt cu acelaşi sens  ;     __________ cuvânt cu sens opus.   Cuvântul este format din silabe. Ce amar e gustul tristeţii! Să fii scriitor nu e puţin lucru! Carul duce pepenii la piaţă.   Formează cuvinte cu sens opus, adăugând în faţa celor date in sau ne.   vinovat_____________________             util________________________ limitat______________________            decent______________________ corect______________________             decis_______________________   Completează tabelul.     Cuvântul Cuvântul cu acelaşi sens Cuvântul cu sens opus a apărea     drept     curaj     izbândă     util       Taie intrusul.   bogăţie, avuţie, sărăcie, avere; uimit, supărat, mirat, uluit; gingaş, delicat, fragil, puternic; inteligent, perspicace, încrezut, isteţ.   Continuă „lanţul cuvintelor” cu cel puţin trei exemple, după model: cuc, car, rod, drum, … pas,______________________________ ger,______________________________        

    Recapitulare   Copiii din crâng după Konstantin D. Ușinski         Doi copii, un frate şi o soră, au pornit într-o zi spre şcoală. Drumul lor trecea pe lângă un crâng cu umbră deasă. Pe drum era cald şi praf, iar în crâng — răcoare şi veselie. — Ştii ce? spuse băiatul surorii sale. Mai avem destul timp să ajungem la şcoală. Acolo e acum cald, plictiseală, pe când în crâng trebuie să fie tare plăcut. Ia ascultă cum cântă păsărelele! Şi ce multe veveriţe sar din creangă în creangă! N-ar fi mai bine să mergem acolo, surioară? Fetiţei îi plăcu îndemnul fratelui ei. Aruncară amândoi abecedarele în iarbă, se luară de mână şi se afundară în desiş, printre tufele verzi, pe sub mestecenii pletoşi. Într-adevăr, în crâng era larmă şi veselie. Păsărelele zburau din loc în loc, ciripind necontenit, veveriţele săreau de pe o creangă pe alta, iar gâzele mişunau prin iarbă. Primul lucru pe care l-au zărit copiii a fost un gândăcel auriu. — Joacă-te cu noi, i-au spus ei gândăcelului. — M-aş juca cu plăcere, răspunse gândăcelul, dar n-am timp : trebuie să-mi adun de mâncare pentru prânz. — Joacă-te cu noi, i-au spus copiii, unei albine galbene şi pufoase. — N-am timp să mă joc cu voi, răspunse albina, trebuie să adun miere. — Dar tu n-ai vrea să te joci cu noi? o întrebară copiii pe furnică. Furnica însă n-avea timp nici să-i asculte ; trăgea un pai de trei ori mai mare decât ea şi se grăbea să-şi clădească locuinţa-i măiastră. Copiii au încercat atunci să intre în vorbă cu veveriţa, îndemnând-o şi pe ea să se joace cu dânşii, dar veveriţa a dat din codiţa ei stufoasă şi le-a răspuns că trebuie să strângă alune pentru iarnă. Porumbelul le-a răspuns şi el : — Eu clădesc un cuib pentru puişorii mei. Iepuraşul cenuşiu alerga spre pârâu să-şi spele botişorul. Nici florile albe de fragă n-aveau vreme de pierdut cu copiii. Se bucurau că timpul e frumos şi se grăbeau să pregătească la vreme fructele gustoase şi zemoase. Copiilor li se făcu urât, fiindcă în jurul lor toţi aveau treabă şi nimeni nu voia să se joace cu ei. Au alergat atunci la pârâu. Clipocind printre pietre, pârâul şerpuia prin crâng. — Tot n-ai tu nicio treabă, îi ziseră copiii, hai, joacă-te cu noi. — Cum? Eu n-am nicio treabă? clipoci supărat pârâul. Copii leneşi ce sunteţi! Uitaţi-vă la mine ; muncesc zi şi noapte şi nu am o clipă de odihnă. Cine dă de băut oamenilor şi animalelor? Cine spală rufele? Cine învârteşte roţile morilor? Cine poartă bărcile şi stinge focurile? Cine, dacă nu eu? Nu-mi văd capul de treabă, mai adaugă pârâul şi prinse să clipocească mai departe printre pietre. Copiilor le era din ce în ce mai urât şi se gîndiră că ar fi făcut mai bine dacă s-ar fi dus întâi la şcoală şi la întoarcerea spre casă ar fi intrat puţin prin crâng. Dar tocmai atunci băiatul zări pe o creangă verde o pitulice mică şi frumoasă. Părea că şade foarte liniştită şi nu are altceva de făcut decât să fluiere un cântec vesel. — Ei, cântăreaţă! îi strigă băiatul. Cred că tu chiar n-ai nici o treabă. Hai joacă-te cu noi ! — Cum? fluieră supărată pitulicea. Eu n-am nici o treabă? Oare n-am prins eu toată ziua musculiţe ca să-mi hrănesc puişorii? Mă simt atât de ostenită, încât nu sunt în stare nici măcar să-mi mişc aripile, şi totuşi chiar în clipa aceasta nu stau degeaba, ci cânt să-mi adorm puişorii mei dragi. Dar voi ce-aţi făcut astăzi leneşilor? La şcoală nu v-aţi dus, n-aţi învăţat nimic. Alergaţi prin crâng, ba încă-i mai împiedicaţi şi pe alţii să lucreze. Duceţi-vă mai bine unde aţi fost trimişi şi nu uitaţi că odihna şi joaca nu sunt plăcute decât pentru acela care a muncit şi a dus până la capăt tot ce a avut de făcut. Pe copii i-a cuprins ruşinea.  S-au dus la şcoală şi, cu toate că au ajuns târziu, au fost sârguincioşi la învăţătură. Raspunde la intrebari: 1. Ce au hotarat cei doi frati? ....................................................... ....................................................... ............................ 2. Cu ce vietuitoare s-au intalnit? ....................................................... ....................................................... ............................ ....................................................... ....................................................... ............................ 3. Ce faceau aceste vietuitoare? ....................................................... ....................................................... ............................ ....................................................... ....................................................... ............................ 4. Ce sfat le-a dat pitulicea? ....................................................... ....................................................... ............................ 5. Copiii au ascultat de sfatul acesteia? ....................................................... ....................................................... ............................ 6. Ce sfat le-ai fi dat celor doi frati, daca te-ai fi intalnit cu ei in crang? ....................................................... ....................................................... ............................ ....................................................... ....................................................... ............................ 7. Gasesti insusiri pentru substantivele de mai jos, asa cum reies din text: gandacel, albine, iepuras, pitulice, fructe, copii, codita, mesteceni, tufe, flori. ....................................................... ............. ....................................................... ............. ....................................................... ............. ....................................................... .............. ....................................................... .............. ....................................................... ............. ....................................................... ............. ....................................................... ............. ....................................................... ............. 8. Cauta in text, dialogul dintre copii si parau, apoi explica folosirea semnelor de punctuatie ....................................................... ....................................................... ............................ ....................................................... ....................................................... .............................9. Transcrie, din text, enunturile in care sunt introduse cuvintele n-ai, sa-i, i-au ....................................................... ....................................................... .....................… Completeaza in tabelul de mai jos, folosind cuvintele (dupa model) Substantiv Adjectiv Numar Gen tufele verzi plural feminin                                                                 Realizeaza o scurta descriere a crangului, folosind substantive si adjective potrivite din text. ….…………………………………………………………………………………… ….…………………………………………………………………………………… ….…………………………………………………………………………………… ….……………………………………………………………………………………   AI AJUNS LA FINAL.  FELICITARI!!!                         

                                                                                         Fisa de lucru 1. Uneste cu o linie cuvintele care au sens asemanator. Descopera cate cuvinte nu pot forma perechi. copac                 rozaliu drac                    viclean creion                 insecta inalt                    micul ecran nătăfleț               bogat rufă                    șiret gânganie            prost avut                    șugubăț televizor              arbore mare                   soldat oștean                aprig haină                  oreion vinețiu                 Aghiuță   2. Citește listele de cuvinte de mai jos. Încercuiește cuvintele care au sens asemănător: - steag, port, eșarfă, drapel, pânză, umbrelă, fleandră, flamură; - a obloji, a ostoi, a omeni, a lega, a lipi, a pansa, a înfofoli; - mașteră, marmură, zână, mamă vitregă, cumnată; - blând, boieros, nebun, bun, dominator, domol, pătrunzător, pașnic.   3. Citește cu atenție cuvintele date. Găsește cuvintele care se înrudesc și alcătuiește familia lor: - flori, grădină, albine, livadă, grădinar, gard, grădiniță, buburuză, zumzet, grădinărit; - deal, pădure, vânător, pădurar, răcoare, verdeață, împădurit, copaci, sălbăticie, pădurice; - copil, rudă, frate, familie, frățește, frăție, soră, prieten, bunic, confrate; - ban, bal, bănuț, bănet, automat, ambalaj, bănos, blănos, bănuială; - lemne, masă, piatră, casă, pietroi, împietri, construcție, pietricică, scânduri, mortar.   4. Alcătuiește două propoziții încare să folosești, cu sens diferit, următoarele cuvinte: bob, broască, toc, cheie, noi, pânză, membru, zmeu, bancă, ochi.   5. Citește cu atenție, textul de mai jos și alcătuiește enunțuri cu sensurile/înțelesurile diferite ale cuvintelor subliniate: „Și încă nu ati văzut totul. Cel mai frumos e portul. În port marea scapă printre pescăruși ca printr-o plasă. Aici sunt fel de fel de vapoare, cum avem și noi pe-acasă. Se suie oamenii în ele, își aprind țigara și se joacă de-a depărtarea. farul acesta - ce înaltă-i e talia - se vede în toată lumea, până la Mangalia”.                                                                                                                        (Marin Sorescu, Marea o apă folositoare)   6. Citește, cu atenție, textul de mai jos și alcătuiește enunțuri cu sensurile/înțelesurile diferite ale cuvintelor subliniate:          „ - Numai singure vă puteți salva - le zise. Pentru aceasta timp de șapte ani învățați să toarceți fir din propriile lacrimi. Apoi, vă veți urca pe vârful cel mai înalt și veți înălța un pod de pânză subțire până la cer.”                                                                                                                       (Bucur Milescu, Povestea curcubeului)

Numele si prenumele................................. Data............................                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Fisa de evaluare                                                                                                                                     Partile de vorbire. Cuvantul. Substantivul   1. Scrie cinci substantive proprii xcare sa denumeasca: orase, fiinte, ape, munti. ....................................................... ....................... ....................................................... .......................   2. Scrie regula pe care o stii despre substantivele proprii. ....................................................... ........................ ....................................................... ........................   3. Citeste cu atentie, sirurile de cuvinte de mai jos. Incercuieste cuvintele care nu se potrivesc.   * cana, banana, zar, merg, merinde:   * para, dovleac, usturoi, noi, doi, maimutoi:   * galben, albastru, eu, teu, cap, crap, corp:   * privirea, privesc, doresc, dovleac, prepeleac, lac, veac:   * ghete, paiete, repede, arde, arte, carte, parte:   * maț, marți, mut, tu, vru, dădu, dură, dună.   4. Citeste lista de cuvinte de mai jos. Indica in dreptul fiecarui substantiv numarul acestuia:   copii,   ariciul,   leii,   sunet,   cantece,   cana,   pix,   litera,   caiet,   scolar.   5. Citeste cu atentie, lista de cuvinte de mai jos. Subliniaza cu o linie substantivele comune si cu doua linii substantivele proprii. Alcatuieste trei propozitii in care sa folosesti cuvintele subliniate.   Alina, prietena, proaspete, coapte, maine, biscuit, joaca, vara, Victoria, timp, merg, munca, fructe, nori, taxi, cand, ele, bloc, legume, cinci, unde, bicicleta, parc, statuie, acum   6. Citeste, cu atentie, urmatoarele enunturi. Noteaza in casete numarul de substantive gasit in fiecare enunt.   * Alexandru, Amalia, Irina si Viorel sunt colegi de clasa   ........... * Am plecat cu tata la pescuit.         .............. * Mama, tata, bunica si matusa Iolanda vor merge la mare pentru cateva zile.         ................ * In vacanta d evara, Virgil a scris trei povesti si doua poezii.         ................... * Marian este un bun alpinist.         ........... * Floare-de-colt, bujorul de munte si papucul-doamnei sunt plante protejate de lege.     ............. * Drobeta-Turnu Severin este un oras la Dunare        .............. * Cu bunica si bunicul merg spre Constanta.             ............... * Ursul, vulpea si ariciul sunt animale salbatice.        ............... * In fiecare vacanta de vara merg la tara impreuna cu verisorii mei din satu Mare.       ...............   7. Gaseste pluralul urmatoarelor substantive: * strada, masa, casa, mahala, ou, numar, ghid, copil; * ghiveci, curier, han, porumbar, porumbel, ceapa; * bacan, manz, portocala, matura, marmelada.   8. Citeste cu atentie, propozitiile d emai jos. Subliniaza substantivele si gaseste forma de plural pentru fiecare substantiv subliniat.   Melcul traieste in gradina. Corpul sau este moale, se termina cu patru antenute cu ajutorul carora poate simti mancarea, primejdia si obstacolele. Melcul este extrem de fricos. La cea mai mica sperietura isi retrage corpul in cochilie. Cochilia este un invelis dur care il protejeaza. Este supranumita si casa melcului. Aceasta cochilie creste pe masurra ce melcul imbatraneste.   9. Taie cu o linie, forma grtesita a urmatoarelor substantive:   * inghetata/inghietata                          conpartiment/compartiment; * grapefruturi?grepfruturi                     tramvai/tranvai; * abtibild/abtipild:                                 ghiuveta/chiuveta: * cearsaf/ciarsaf:                                 gheata/ghiata: * idee/ide                                            giaca/geaca; * izlaz/islaz;                                        cismar/cizmar; * vesmant/vestmant;                          petic/petec; * pulover/pulovar    

                                  Hoinar de Emil Garleanu                      O clipa ţinu noaptea, cat ţin nopţile de vara, cand întunericul e numai o strangere de aripi a luminii. Şi totuşi îndata ce se trezi fluturul, în racoarea umeda a dimineţii, i se paru ca dormise de cand lumea; de aceea zise în sine, banuind: „Ce Dumnezeu rasare soarele atat de tarziu!”                        Dar ca şi cum Dumnezeu i-ar fi facut pe voie, deodata se rasfira din înalt manunchiul stralucitor al razelor de soare, şi peste campie navali un val de aur. Fluturul îşi palpai de cateva ori aripele, şi din varful galben al tulpinii de lumanarica, unde poposise de cu seara, îşi lua, zglobiu, zborul. Fiindca nu fusese de mult pe la targ, o lua într-acolo.                      Curand zari o gradina cu fel de fel de flori. Trecu parleazul, şi, mehenghi, se furişa întai pe la ferestrele casei. Perdelele erau înca lasate. Ce sa vada? Nimic! In schimb de jur împrejurul privazurilor, cununi de zorele se împleteau cu florile deschise, fragede, liliachii batand în albastru, sinilii batand în roz, acoperite de roua, ca de nişte nestemate, fragede flori”, gandi fluturaşul, şi batandu-şi aripele albastre stropite cu aur, le saruta pe rand. „Aici o sa stau astazi pe vremea arşiţei”, gandea ştrengarul. Dar tot privind la ele, gasi zorelelor o scadere; prea îşi schimbau faţa: dimineaţa într-un fel, la amiaza într-alt fel, iar seara se-nchideau morocanoase. „Nu-s statornice” adauga craiul, şi pleca mai departe. Cum zbura aşa, deasupra straturilor, mirosul rozetei îi umezi sufletul.                        Repede se coborî de se aşeza pe o tulpina de rozeta. Şi cum ramasese pierdut, rasufland mireasma îmbatatoare, se gandea: „Nu e floare mai fermecatoare carozeta, degeaba! în mireasma ei sa mori şi mori fericit!” Gandind astfel privi mai bine tulpina florii. Cine-l pusese! Mahnit, îşi mai schimba din pareri: „într-adevar, îmbatator miros; dar de ce oare firea nu îmbina niciodata toate însuşirile la un loc. Poftim, priveşte, cine împraştie o asemenea mireasma! Flori marunţele, pipernicite, aproape verzi ca şi frunzele.” Şi fiindca în clipa aceea veni pana la el adierea unor crini, urma: „Ce are a face rozeta cu crinii, cu crinii albi ca spuma laptelui!” Fara sa stea în cumpana îşi facu vant spre lujerul înalt, subţire şi mandru al unui crin întarziat. Aşezandu-se în potirul parfumat, alb ca zapada, berbantul îşi destinse aripele puţin, sa se odihneasca, dar baga de seama ca se umpluse de praful galben al florii, şi se necaji: „Foarte mulţumesc de gazda, daca e vorba sa ies manjit!… Şi unde mai pui ca aici stai ca într-o manastire.”                         Se înalţa în aer. Se încalzise grozav. „Parca e mai cald ca la camp”, gandi sprinţarul. In vremea aceasta ochii lui zarira, aşa, ca o şuviţa de sange. Era un strat de garoafe. „Hai într-acolo”; întinse aripele, lovi de cateva ori aerul şi se lasa, uşor ca un fulg, deasupra unei garoafe batute, creaţa şi îmbalsamata. „Uite-o floare care nu-i nazuroasa, îşi zise; o gaseşti pretutindeni; şi cu toate astea ar avea dreptul sa fie mandra cu faţa ei îmbujorata. Da, garoafa într-adevar mi-i draga”. Şi statea hoinarul, tolanit pe frunzişoarele moi ca un paşa, cand parca îl ameţi ceva. „Ce sa fie? Mirosul garoafei”. Uite asta, cugeta craiul, asta nu-mi place la garoafa. Nu putea, adica, sa aiba un miros al ei, numai al ei? Trebuia sa împrumute mirosul piparat de cuişoare? „Pfui!” Zglobiu, îşi vazu de drum, aiurea, stranutand… Şi ziua trecea, şi ratacitorul zbura mereu, mereu, fara astampar. „Uite colo un lavicer de nu ma uita. Fiindca-s albastre ca şi mine, s-or fi crezand, ma rog, lucru mare”; atingandu-le dispreţuitor cu varful de aripa, le lasa în urma.                 Ce mai straturi de ochiul bouluil „Sunt prea din topor – baga de seama curtezanul – ce e floare trebuie sa aiba ceva care sa o înrudeasca de aproape cu cerul, cu aerul… sau cu mine”, îngamfat, se împiedica de o gura leului; „Mersi, de-alde dumneatale gasesc şi în camp, la ţara”. „Ei, cu micşunica se schimba vorba – adeveri şiretul – asta da”. Şi se lasa elegant, în roate, deasupra florii cuminţi. îşi stranse aripele una, îşi rasuci musteaţa, facu ochii mici: micşunica ramase liniştita; gazda buna dar nu sprinţara. Flacaul se necaji: „Ho! Babatie, prea te crezi! Eu n-am venit sa dorm”. Şi fugi, razand. Maigaritarele nu le putea suferi, zbura pe deasupra lor, numai sa le faca în necaz; întrucat priveşte barba împaratului, îi venea rau numai cand se gandea la numele ei… Ziua trecea, soarele scapata; se mai racorise. O lua înspre gherghine. Cocoţate, sus, pe tulpinile lor, gherghinele îl priveau nepricepute. „înalte şi proaste”, zise pierde-vara, şi, înalţandu-se sus, cauta cu ochii trandafirii. îi zari. Se coborî încet, curtenitor se închina, în faţa fiecaruia. „Flori de paradis, flori maiestre, flori…” dar cum se întorcea, în dreapta şi-n stanga, complimentand, aripa                           l se zgarie de-un ghimpe. Craidonul o şterse repede, fara sa se mai uite înapoi… Trecu pe langa lalele fara sa le priveasca; dar în drum facu cu ochiul rochiţei randunicii, o veche prietena, şi spuse o vorba proasta unui stanjenel scuturat, îmbatranit, ce i se ţinea în cale. Zarnacadelelor le ramasese doar tulpinile; liliacului, frunzele. Mai departe, mai departe. Din zbor fura o sarutare unei cicori, ratacita pe acolo cine ştie cum. Şi cicoarea îi aduse aminte de camp. „Tot mai frumos e campul… Dar nu-i vorba, şi-n gradina!…” Şi parca departe, într-un colţ, zari o floare, învoalta, necunoscuta. Grabi, dar deodata începu sa orbecaiasca. Nici nu bagase de seama ca se întunecase. Nu mai vedea nimic. îl apucase noaptea în drum. Neputand sa mai zboare, se lasa la întamplare, pe un spin uscat, sa aştepte zorii, suspinand nemulţumit: „Ce Dumnezeu se-nnopteaza aşa devreme!”                                                            Hoinar de Emil Garleanu fisa de intelegere a textului   Raspunde la intrebari:   a) Pe ce floare a innoptat fluturele? ....................................................... ...........   b) Ce flori a intalnit acesta in gradina? ....................................................... ...........   c) Cum a descris fluturele fiecare floare intalnita? ....................................................... ........... ....................................................... ...........   d) Cui a dat autorul denumirea de hoinar? De ce ? ....................................................... ............   2. Cauta in text alte denumiri date de autor fluturelui. ....................................................... ........... ....................................................... ...........   3. Selecteaza patru expresii deosebite din text si alcatuieste enunturi cu acestea. ....................................................... ............ ....................................................... ............ ....................................................... ............ ....................................................... ...........   4. Transcrie din text enunturile prin care fluturele isi exprima dezamagirea in legatura cu cele doua momente ale zilei. ....................................................... .......... ....................................................... ..........   5. De ce crezi ca fluturele era nemultumit de sosirea diminetii si a noptii? ....................................................... ..........   6. Scheletul de recenzie(prezentarea pe scurt a textului)   a) Scrie intr-o propozitie despre ce e vorba in text. b) Reda intr-o expresie ce contine textul. c) Reda intr-un cuvant ce contine textul. d) La ce culoare te gandesti cand citesti textul. De ce? e) Scrie cea mi aimportanta idee din text. f) Realizeaza un desen care sa surprinda esentialul textului.   7. Povesteste primul fragment al textului. ....................................................... ............... ....................................................... ...............  

    1. Desparte in silabe cuvintele urmatoare : pian, pleaca, prieten, coala, maseaua, soare, roua, noua, deal.   2. Scrie la numarul singular cuvintele: cozi, porti, flori, scoli, seceratori.   3. Selecteaza cuvintele scrise corect, apoi transcrie-le in caiet.   ianoarie/ianuarie                              zioa/ziua femeea/femeia                                 oala/uala iepure/epure                                     uare/oare fuaie/foaie                                         evaluare/evaloare noiembrie/noembrie                          foarte/fuarte   4. Selecteaza forma corecta a cuvintelor si alcatuieste cate un enunt cu acestea.   douazeci/doozeci              acoarele/acuarele                  iesire/esire                        creon/creion

  Citeste textul cu atentie, apoi raspunde cerintelor:   "Era o fetita maruntica, insa voinica si plinuta. Rochita de doc albastru statea stramba si in chip cu totul nepermis pe trupusorul ei.[...]. Nasusoru-i mititel ar fi avut nevoie de batista, lucru pe care-l dovedeau si manicile rochitei. Gura-i era cam mare si ibrajii prea rosii. Nu era deloc frumusica si delicata duduia Lizuca. Numai ochii caprii, umbriti de gene negre, aveau in ei cate-o mica floare de lumina."   1. In primul enunt sunt ......adjective.   a) doua                b) trei                 c) patru                  d) nu sunt.   2. Adjectivele din text care exprima culoarea sunt:.................................................. ..............   3. Adjectivul mititel exprima:   a) forma                         b) culoarea                           c) marimea                       d) greutatea   4. Cărui substantiv din text i-au fost atribuite adjectivele: frumusica si delicata. R...................................................... ...............   5. Gaseste opusul fiecarui adjectiv.   plinuta = ..................................          frunusica = .............................   mititel = ..................................   mica = ...................................   6. Construieste propozitii in care cuvintele date au o dubla calitate:   mare = substantiv - .................................................          = adjectiv - .....................................................   rosii = substantiv - ...................................................        = adjectiv - ....................................................... .   mica = substantiv - ...................................................         adjectiv - ....................................................... ....   albastru = substantiv - ...............................................               adjectiv - ......................................................   7. Da exemplu de patru propozitii in care sa existe adjective calificative care sa denumeasca: forma, culoarea, dimensiunea, temperatura ....................................................... .................................... ....................................................... .................................. ....................................................... ................................. ....................................................... ................................   8. Care forma e corecta?   Irina are ochii negrii/negri   Ochii Arianei sunt albastri stralucitori/albastrii stralucitori   Aurile/ Auriile scoici au...............................   9. Analizeaza adjectivele din propozitia:   Am primit un penar dreptunghiular si cateva carti interesante. ....................................................... ........................................... ....................................................... ...........................................  

                                                                       Cartea care mirosea urât de Caius Dobrescu               Era odată o carte cu povești ponosită, cu desene gălbejite si demodate, dar subțiti și gingașe. Fusese alungată într-un cufăr, laolată cu păpuși, ciorapi, hăinuțe vechi, rachete fără corzi. Cartea se simțea singură. Toate celelalte lucruri se văicăreau.               Cartea tăcea și ținea în ea supărarea. Până într-o zi, când a început să miroasă rău de tot. Lucrurile din ladă n-au suportat-o. Au început să-i reproșeze: „oare cine-o fi stricat aerul?” sau „ știu pe cineva care merită să i se rupă cotorul”.               Cu timpul, mirosul a răzbătut în cameră, unde stătea un băiețel. Când a găsit cartea, mânios, a vrut s-o azvârle pe fereastră. Dar....              Băiatul era foarte zgârcit. S-a gândit că ar putea s-o vândă la anticariat. Dimineața, a luat sticluțe cu parfum, spray-uri, plus after-shave-ul tatălui și a parfumat cartea. A dus-o la un anticar bătrân, care nu vedea bine, nu auzea grozav, dar, mai ales, nu simțea mirosurile. Așa a cumpărat-o. A așezat-o într-un raft, uitând de ea.              Cartea a zăcut acolo, mirosind din ce în ce mai rău,încât clienții au început să ocolească anticariatul. Bietul bătrân nu știa ce să mai facă. A adus și televizorul de acasă, doar-doar va atrage clienții. Într-o zi, a intrat în anticariat o fetiță. Era micuță, avea două codițe, dintre care una pe jumătate desfacută. Șorțulețul era șifonat și un șiret de la pantofi atârna în urma ei. Era nepoata anticarului. Trecea rar pe la el, fiindcă nu-i plăcea să citească și fiindcă bunicul o certa mereu:            - Uite surioara ta geamănă! Vezi ce harnică și ordonată e?                În acea zi, fetița s-a învârtit prin anticariat și a ajuns la cartea rău mirositoare. Cum avea năravul să nu-și șteargă nasul când îi curgea și cum era înfundată, nu i-a păsat de miros. A răsfoit cartea și i-au plăcut desenele atât de mult, încât a rămas până la închiderea magazinului.                 Apoi a venit zile la rând, a început să silabisească un cuvânt, a citit apoi o propoziție și de unde nu voia să audă de citit, după o săptămână a fost în stare să deslușească singură o poveste de trei pagini.                La început cartea răspândea mirosuri grele,dar, văzând că fetița o citește atent, îi întoarce paginile ușor, o mângâia înainte de a o pune în raft, ba chiar i-a spus bunicului că a luat „foarte bine” la citire, a încetat să miroasă urât și s-a străduit să-și amintească mirosul de parfum avut când a venit la anticariat.                Fetița s-a hotărât să ia cartea acasă. A vrut s-o șterpelească, dar ea s-a smucit și a dărâmat un teanc de volume, care a făcut atâta zgomot, încât și anticarul a auzit. Fetiței i-a fost rușine și a revenit doar după mai multe zile.               Atunci, i-a cerut bunicului cartea. A dus-o în camera ei. Citea și recitea câte o pagină. Cartea era fericită la locul ei, sub pat.                 Odată ușa s-a deschis și după pașii fetiței cartea a auzit niște pași mici, parcă vătuiți. I s-a părut ciudat că prietena ei a cotrobăit mai întâi în dulap, apoi prin sertare. Să fie un străin? Când a ridicat-o, a recunoscut bucuroasă chipul fetiței. S-a lămurit și cu pașii vătuiți. Erau ai unui motan uriaș, negru-albăstrui. S-a neliniștit puțin, dar s-a înveselit, fiindcă fetița avea hainele curate și era frumos pieptănaqtă.                Copila a deschis-o. Era grăbită și neglijentă. Deodată, a încetat răsfoitul, a privit uh desen și harșt! a rupt pagina. Surpriza a fost atât de mare, încât cartea n-a simțit nicio durere. Până să se dezmeticească, fetița harșt!, i-a mia rupt două pagini. Suferința cărții a devenit insuportabilă. Durerea a cuprins-o, avea febră, tremura, încât nu a observat că fetița și motanul ei au plecat. A râmas întinsă pe masă. Și-a pierdut cunoștința.                 Și-a revenit abia când ușa camerei a bufnit și a văzut iar fetița, dezordonată și fără motan.         - Ce cauți pe masă?                 În loc de răspuns, cartea a început să miroasă. Fetița s-a înfiorat, vazând paginile smulse.         - Săraca de tine, uite ce ți-a făcut! Cum a putut să fie așa de rea?        Fetița a fugit pe un coridor întunecos. A intrat în camera surorii ei gemene, care, cu o foarfecă în mână, se pregătea să decupeze desenele de pe paginile smulse.         - Urâcioaso, te spun că mi-ai rupt cartea!                 Sora ei cea îngrijităa avut mai întâi o mină surprinsă, dar s-a calmat și, arătând cu foarfeca spre fetiță, i-a spus motanului:         - Asmodeu, dă-o afară!               Fetiței îi era frică de pisici, dar cartea l-a doborât cu mirosul ei, ca și pe sora ei geamănă. A luat repede paginile rupte și a doua zi a dus cartea la bunicul ei ca să-i lipească filele și s-o vindece.                Cartea mai trăiește și astăzi și fetița a învățat să citească excelent, a devenit ordonată și silitoare. În schimb, sora ei....a devenit tot mai rea. Dar asta e o altă poveste....     Să înțelegem textul:   1. Unde a fost aruncată de către băiat cartea? Cartea afost aruncată de către băiat   a) în pod;        b) într-un cufăr;       c) într-un sertar        d) în cămară.   2. De ce a început cartea să miroasă? cartea a început să miroasă pentru că   a) s-a murdărit;      b) a mucegăit;       c) s-a supărat;      d) s-a prăfuit.   3. Care este motivul pentru care anticarul primește cartea? Anticarul primește cartea, pentru că   a) este parfumată      b) nu simțea mirosurile;      c) a costa puțin;      d) era înfundat   4. De ce a fost atrasă fetița mai întâi la carte? Fetița a fost atrasă mai întâi la carte, pentru că   a) desene          b) coperte       c) povești;       d) personaje   5. Ce întâmplări ți s-au părut mai surprinzătoare ? De ce? _____________________________________ _____________________________________ _____________________________________   6. Selectează din text, substantivele si verbele din ultimul enunț: a) substantive__________________________ b) verbe______________________________   7. Analizează următoarele cuvinte :   fetița = _______________________________ cartea = ______________________________ a încetat = ____________________________   8. Scrie două propoziții în care cuvântul „nouă” să aibă înțelesuri diferite. _____________________________________ _____________________________________   9. Scrie o compunere de 8-10 rânduri care are următorul sfârșit:   „Ce copil bun esti! dacă nu ma ajutai nu cred că reușeam să scap de băieții aceia răi.”      

                                                                                                    Pronumele personal  fisa recapitulativa    1. Citeste textul urmator. Subliniaza pronumele invatate.        "I-am intrebat pe ei cum ajung mai repede la caruta furnicutei din Padurea Verde. Raspunsul lor nu a fost prea convingator, asa ca m-am hotarat sa merg inainte. oricum, casuta ei nu era aproape asa cum crezusem. Tot mergand pe poteca de langa cele doua dealuri, am dat peste un ghem de ace.      - Auuuuu, am tipat eu. Ce-i asta?      - Ah! tinere prieten, te rog sa te uiti bine pe unde mergi. Altfel te vei intepa in acele noastre.      - Scuza-ma, domnule arici. Iti promit ca voi fi mult mai atent cu drumul. Domnia ta unde mergi?      - Eh....mergem catre Padurea Verde la rudele noastre. Ele ne-au invitat la un eveniment deosebit: aduna ciuperci si le pregatesc pentru iarna. Vii si dumneata cu noi?      - As veni, insa ma asteapta prietena mea furnica. Trebuie sa ajung la ea cat de repede pot"     2. Taie, cu o linie, forma gresita a urmatoarelor pronume: * Ieu/eu i-au/ iau tramvaiul 14. * Noi.N-oi mai merge cu tine spre taramul de zahar, draga mosului. * Noaptea, in padure, vin niste zane pe care oamenii le numesc ele/iele.     3. Alcatuieste enunturi in care:   * pronumele perssonal, persoana  a II-a, numarul singular sa fie la inceput. ___________________________________________________________   * Pronumele personal, persoana a III-a, numarul plural sa fie in interior. ___________________________________________________________   * Pronumele persoanal de politete, persoana a II-a, numarul plural sa fie la final. ___________________________________________________________   * Pronumele personal de politete, persoana a III-a, numarul singular sa fie la inceput. ___________________________________________________________     4. Citeste propozitiile de mai jos. Subliniaza cu o linie forma de singular a pronumelor si cu doua linii forma de plural.                                      "Noi venim la voi.                                       Voi ne primiti pe noi,                                       Cu prajituri de soi                                       Si cantece noi?                                       Dar pe el?                                       E si el....                                       Un catel.                                       Noi i-am spus:                                       Azorel."     5. Realizeaza un scurt dialog (6-8 linii) intre doi colegi de clasa. Foloseste patru pronume, trei adjective si minimum zece substantive.    

                                                                                                          Numele si prenumele___________________                                           Data_________                                                                                        Substantivul  1. Transforma urmatoarele cuvinte dupa model: Model: argint - argintiu albastru, verde, maro, mov, caramida, plumb arama, aur. ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ 2. Noteaza cu A, daca enuntul este adevarat, si cu F, daca enuntul este fals. * Copii este pluralul de la copil *Substantivele proprii se scriu cu litere mari, indiferent de locul lor in propozitie. * Unele substantive se scriu cu litera mica * Mahalale este pluralul de la mahala * Adjectivul sta inaintea sau dupa substamtivul determinat. * Pronumele este partea de vorbie care tine locul unui substantiv * Substantivele sunt de doua feluri: comune si proprii. * Singurul sens al cuvantului broasca este acela de animal care traieste pe langa apa. 3. Citeste propozitiile de mai jos. Incercuieste substantivele subliniate cu pronume adecvate. * Ion canta. * Maria a primit doua papusi. * Maria si Ioana merg la cumparaturi. * Adrian, Marius si Ion merg la munte. 4. Citeste textul urmator. Subliniaza greselile. Rescrie textul.      L-am lăsat pe Bubu in curte cu prietenii săi. Ieu am plecat până la nenea Alexandru Dânsul s-au tușica Ioana mi-au promis că ne dau niște prăjituri. Dacă îmi dau îi v-oi aduce și lui Bubu. Iel mi-a promis ca v-a fi cuminte și îi va asculta pe copiii. 5. Citeste cu atentie urmatoarele propozitii. Inlocuieste cuvintele subliniate prin pronume adecvate.       "Maria si Elena sunt bune prietene. Maria merge in fiecare zi la sala de sport pentru antrenamente. Este jucatoare de volei. Acolo se intalneste cu doi dintre colegii ei de scoala, Mircea si Razvan.        Mircea se antreneaza la club de cand avea sase ani. Razvan a venit la club la indemnul lui Mircea. De fiecare data, Maria ii intreaba pe baieti:       - Mircea, Dan, veniti sambata in parc        Baietii ii promit ca vin in parc daca vine si Elena"  

 Texte pentru dictare. Texte pentru intuirea pronumelui     “Dragii mei copilasi, eu ma duc in padure dupa mancare. Voi incuiati usa dupa mine. Auzit-ati ce-am spus eu?   - Da, mamuca, zisera ei - Pot sa am nadejde in voi? - Da, mamuca! Noi suntem o data baieti.”                                       Ion Creanga, Capra cu trei iezi)     “Ea mi-a trimis, de acolo, vesti Despre acel vestit tenor Si le-am primit acum o ora. Plecarea lui a fost o drama….”   (Gellu Naum, Cartile lui Apolodor)   “am un caine prichindel, Latru eu, latra si el. Fac eu semne, el ma-ntrece-n Giumbuslucuri, este rege!”   (Marin Moscu, Pacaleala)   De sub mantia alba, un firicel de iarba firav se caznea sa scoata capul. Un fulg mai indraznet il zari si-l intreaba:   - Ce cauti tu, firicel plapand, aici? - Vreau sa vestesc primavara! Ar fi bine sa-ti iei prietenii si sa plecati. Vremea voastra a trecut.   Zi frumoasa de iarna. Ninsese bogat. Suna de pauza mare. - Eu merg la ghetus! Vii si tu, Mirabela? Striga vesela o colega. - Voi ce faceti, baieti? Nu mergeti cu ele? Cine sa construiasca un om de zapada? Erau cuvintele doamnei profesoare de engleza. S-au urnit si unii baieti. - Tu nu vii, Claudiu? Lasa colegul d ebanca! El e friguros. Ii ingheata manusite-n zapada…..   Intr-o zi dupa-amiaza eu eram cu fratiorul meu acasa. Noi urmaream pe Simona Halep la o partida de tenis. Ea ajunsese in finala. - Tu ce crezi, fratioare, va castiga? - N-are nimeni serviciul ei.

                                                                                                                                                                           Fișă de lucru                                                                          Consolidarea cunostințelor                                                            Ortogramele „ne-a”, „să-i”, „ne-am”, „ce-ai”                                                                                  Metoda ciorchinelui   Se impart elevii în 4 echipe de câte 5-6 elevi. Fiecare echipă primește câte o fișă pe care este desenat un ciorchine. În centrul ciorchinelui se află câte o ortogramă: ne-a, să-i. ne-am, ce-ai   Cerință: Echipele să completeze corespunzător fiecare fișă. La fel se procedează și pentru cuvintele: nea,ceai, săi, neam   Descarcați fișele de mai jos. Spor la invățat    

Fisa de lucru Sa scriem corect cu descriptori de performanta itemi calificative                                              Descriptori de performanta                                          “Sa scriem corect”  - Fisa de lucru     Itemul Calificativul Foarte bine Calificativul Bine Calificativul Suficient     Item1 Transformati si completati corect propozitiile  Scrie 6 propozitii Scrie 4 propozitii Scrie 2 propozitii   Item2   Completeaza propozitiile cu “n-am”, ”n-are”, ”n-ati”, ”n-au”, ”n-ai” Completeaza 10 propozitii Completeaza 8 propozitii Completeaza 4 propozitii   Item3 Alcatuiti enunturi cu grupuri de cuvinte Alcatuieste 10 propozitii Alcatuieste 8 propozitii Alcatuieste 4 propozitii   Item4 Transformati propozitiile affirmative in propozitii negative, in care sa fie folosita cratima de unire Tranforma 10 propozitii Transforma 7-8 propozitii Transforma 3-4 propozitii   Item5 Raspunde negative la intrebari, folosind ortogramele invatate Raspunde la 5 intrebari Raspunde la 3-4 intrebari Raspunde la 1- 2 intrebari   Item6 Realizati corespondenta intre ortograme si cuvinte Realizeaza corespondenta a 5 cuvinte Realizeaza corespondenta a 3-4 cuvinte Realizeaza corepondenta   1-2 cuvinte                                 ITEMI             CALIFICATIVUL FINAL Rezolva integral si corect 5-6 itemi FOARTE BINE Rezolva integral si corect 2-4 itemi; 1 item incorrect/partial corect restul itemilor BINE Rezolva integral si correct 1-2 itemi;incorrect/partial correct restul itemilor SUFICIENT    

  Textul 1   „Dragii mamei copilași, eu mă duc în pădure după mâncare. Voi încuiați ușa după mine. Auzit-ați ce-am spus eu ? - Da, mămucă, ziseră eu. - Pot să am nădejde în voi ? - Da mămucă! Noi suntem o dată băieți.”   (Ion Creangă, Capra cu trei iezi)     Textul 2   „Ea mi-a trimis, de-acolo, vești Despre acel vestit tenor Și le-am primit acum o oră. Plecarea lui a fost o dramă....”   (Gellu Naum, Cărțile lui Apolodor)     Textul 3   „Am un câine prichindel, Latru eu, latră și el. Fac eu semne, el mă-ntrece-n Giumbușlucuri, este rege!”   (Marin Moscu, Păcăleala)     Textul 4   „De sub mantia albă, un fir de iarbă firav se căznea să scoată capulo. Un fulg mai îndrăzneț, îl zări și-l întreabă: - Ce cauți tu, firicel plăpând, aici? - Vreau să vestesc primăvara! Ar fi bine să-ți iei prietenii și să plecați. Vremea voastră a trecut.     Textul 5   Zi frumoasă de iarnă. Ninsese bogat. Sună de pauza mare. - Eu merg la ghețuș! Vii și tu Mirabela ? strigă veselă o colegă. - Voi ce faceți, băieți? Nu mergeți cu ele? Cine să construiască un om de zăpadă? Erau cuvintele doamnei profesoare de engleză. S-au urnit și unii băieți. - Tu nu vii, Claudiu? Lasă colegul de bancă! El e friguros. Îi îngheață mânușițele-n zăpadă     Textul 6   Într-o zi după-amiază eu eram cu frățiorul meu acasă. Noi urmăream pe Simona Halep la o partidă de tenis. Ea ajunsese în finală. - Tu ce crezi, frățioare, va câștiga? - N-are nimeni serviciul ei, dragă. Voi ce credeți, copii? După o oră și 40 de minute de spectacol, apare pe eranul TV: „Victorie, România” Bravo Simona noastră!” De atunci îl cred pe fratele meu. Pronosticul lui a fost bun.