Limba si literatura Romana (LLR)

Substantivul – fișă de lucru Citește cu atenție textul: „Deodată Dorothea auzi o voce care grăia: – Sunt Oz cel Mare și Cumplit. Cine ești tu și de ce mă cauți? Vocea nu era atât de fioroasă după cum se aștepta fetița ca să iasă din acest cap mare, așa că prinse curaj și răspunse: – Sunt Dorothea cea neîsemnata și smerită și am venit la tine ca să mă ajuți. Trimite-mă inapoi în Kansas, unde se află matușa mea Em și unchiul Hery, răspunse ea cu hotărâre și seriozitate. – Bine, grăi capul, îți voi da răspunsul meu. N-ai niciuun drept să aștepți de la mine să te trimit înapoi în Kansas, până ce nu-mi faci și tu în schimb un bine. Ajută-mă și te voi ajuta.”   1. Care sunt personajele din text? _______________________________________________________ _______________________________________________________ 2. Transcrie enunțul prin care Dorothea îi spune lui Oz dorința ei. _______________________________________________________ _______________________________________________________ 3. Scrie cuvinte cu același sens (sinonime) pentru cuvintele: grăia – __________, vocea – ______________, smerită -_____________ 4. Găsește substantive cu sens opus (antonime) pentru cuvintele: curaj – __________, hotărâre – ____________, seriozitate – ___________ 5. Scrie cel puțin două enunțuri în care cuvântul „drept” să aibă alte înțelesuri decât cel din text. *________________________________________________________ *________________________________________________________ 6. Transcrie substantivele proprii din text, apoi substantivele la genul masculin. _________________________________________________________ _________________________________________________________ 7. Selectează substantivele la genul neutru și trece-le la numărul plural. _________________________________________________________ _________________________________________________________ 8. Scrie funcția sintactică (în propoziție) a substantivelor din primul enunț. _________________________________________________________ 9. Analizează substantivele: fetița, cap, curaj _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ 10. Scrie adjectivele folosind substantivele: curaj, hotărâre,seriozitate. _________________________________________________________   11. Explică scrierea cuvântului „neînsemnată” cu „î” _________________________________________________________ 12. Scrie un text în care ai vrea ca vrăjitorul din OZ să-ți îndeplinească o dorință. Dă-i un titlu potrivit. _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________  

Substantivul – fișă de lucru „Din asfintit, de peste munte, Rasfringeri rosii de amurg Se sfarma-n licariri marunte Si-n Dunarea umbrita curg. Dar unda tulbure le-ngroapa Când, subt rachitele din vale, De-abia mai tremura pe apa Ca niste coji de portocale.” (Pastel de George Topârceanu)   1. Ce moment al zilei prezintă poetul în aceste versuri? ________________________________________________________   1. Selectează expresiile folosite de poet pentru a reda culorile peisajului. ________________________________________________________ ________________________________________________________   3. Scrie cuvinte cu același înțeles(sinonime) pentru cuvintele: asfințit -_____________, licăriri – _________, mărunte-______________ unda-__________   4. Scrie cuvinte cu sens opus(antonime) pentru cuvintele: tulbure-___________, vale-________________, umbrită-____________   5. Transcrie comparația folosită de poet: ________________________________________________________ 6. Subliniază substantivele proprii din prima strofă și substantivele comune din a doau strofă.   7. Scrie la numărul singular substantivele: răsfrângeri – ____________ licăriri – _______________ răchitele- ______________ coji – _________________   8. Scriei la numărul plural substantivele: asfințit – ______________ vale – ________________ unda – _______________ munte – ______________   9. Selectează trei substantive la genuri diferite din prima strofă. Precizează genul și numărul lor. ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________   10. Transcrie din text, două substantive însoțite de adjective ________________________________________________________   11. Scrie patru substantive în care să folosești „m” înainte de „b” sau „p”. Desparte în silabe. _________________________________________________________ _________________________________________________________ 12. Taie substantivele scrise greșit: plajă – plaje avalanșă – avalanșe ideie – idee ușă – ușe ojă – oje poet – poiet păpușe – păpusă alee – aleie caiet – caet sacoșe – sacoșă licee – liceie poiezie – poezie   Succes !!

Adjectivul – fisă de lucru Citește cu atenție textul: Era odată un împarat puternic și mare și avea pe lângă palaturile sale o grădină frumoasă,bogată de flori și meșteșugită nevoie mare! Așa grădină nu se mai văzuse până atunci, p-acolo. În fundul grădinei avea și un măr care făcea mere de aur și de când îl avea înflorind,crescând și pârguindu-se, venea oarecine noaptea și le fura, tocmai când erau să se coacă. Toți paznicii din toată împărăția și cei aleși ostasi pe care îi pusese împăratul ca să pâdească n-au putut să prindă pe hoți. – Tată, am crescut în palaturile tale m-am plimbat prin astă grădină de atâtea ori și am văzut roade foarte fruoase în pomul din fundul grădinei, dar n-am putut gusta niciodată din ele. Acum au dat copt, dă-mi voie ca nopțile astea să păzesc eu insumi, și ma prinz că voi pune mâna pe acel tălhar care ne jertfește. (Petre Ispirescu – Prâslea cel voinic și merele de aur)   1. Împarte textul pe fragmente și scrie ideile principale. _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________   2. Scrie sinonime (cuvinte care au înțeles asemănător) pentru cuvintele: palat – ____________, tâlhar – ____________, ostași – ________________   3. Scrie câte un cuvânt cu sens opus (antonim) pentru fiecare din cuvintele: frumusețe -_______________, niciodată – _________ puternic – _________   4. Alcătuiește două enunțuri în care cuvântul „mare” să aibă înțelesuri diferite. Precizează ce parte de vorbire este în fiecare situație. _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________   5. Selectează adjectivele din primul enunț. Precizează care sunt substantivele a căror însușire o arată. _________________________________________________________ _________________________________________________________   6. Înlocuiește expresia subliniată din construcția „mere de aur” cu adjectivul potrivit. __________________________________________________________   7. Scrie enunțuri în care să folosești cuvintele : cel, ce-l __________________________________________________________ __________________________________________________________   8. Înlocuiește expresia „meșteșugită nevoie mare” cu un adjectiv. __________________________________________________________   9. Scrie adjectivele care se pot forma de la substantivele: vrednicie-__________ umezeală – _________ lumină – ___________ adâncime – _________ câldură – ___________ mătase – ___________ bunătate – __________ blândețe – __________ hârnicie – ___________   10. Analizează următoarele adjective din text : puternic, bogată _________________________________________________________ _________________________________________________________   11. Scrie la numărul plural următoarele adjective: cenușiu – ___________ plumburiu – _________ aurie – _____________ vișinie – ____________

Adjectivul – fișă de lucru   Citește cu atenție textul: „Cică într-o iarnă, pe când zăpada cădea din înaltul nemărginit al cerului, în fulgi mari și pufoși, o împărăteasă sta într-un jilț și cosea lângă o fereastră cu pervazul negru, de abanos. Și cum cosea ea așa, aruncându-și din când în când privirile la ninsoarea ce se cernea de sus, se întâmlă să se înțepe cu acul în deget și picături de sânge căzură în zăpadă. Roșul sângelui arătă atât de frumos pe albul zăpezii, că împărăteasa încântată se gândi în sinea ei: „Ce n-aș da să am un copil alb ca zăpada, roșu ca sângele și cu părul negru ca abanosul” (Frații Grimm – Albă ca Zăpada)   1. Scrie ideea principală a fragmentului citit. ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________   2. Transcrie comparațiile folosite de scriitor. ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________   3. Scrie cuvinte cu acelși înțeles (sinonime) pentru cuvintele:   jilț____________________ zăpadă__________________ împărăteasă_____________ copil___________________   4. Scrie cuvinte cu sens opus (antonime) pentru adjectivele:   harnică_________________ depărtat________________ trist___________________ înalt___________________ limpede_________________ alb_____________________   5. Alcătuiește un enunț în care verbul „a cerne” să aibă alt înțeles decât cel din text. ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 6. Selectează adjectivele din text împreună cu substantivele a căror însușire o arată. Subliniază adjectivele. ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ __________________________________________________________   7. Precizează genul adjectivelor „mari”, „negru”. ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________   8. Analizează adjectivele : „pufoși”, „alb”. __________________________________________________________ __________________________________________________________   9. Ce sunt ca părți de vorbire, cuvintele subliniate în construcțiile: „roșul sângelui”, „albul zăpezii” ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ __________________________________________________________   10. Transcrie enunțurile de mai jos, schimbând locul adjectivului. a) „I-e rușine de copii_______________________________________________________ Că din mugurii aurii_______________________________________________________ I-au ieșit, în loc de flori_______________________________________________________ Mâțișori____________________________________________________ (Otilia Cazimir – Mâțișorii)   b) Cenușiii nori prevesteau furtună ____________________________________________________________________________________________________________________   c) Nori plumburii se adunaseră pe cer. ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________   Succes !!!

Pronumele personal – fișă de lucru   Citește cu atenție textul:   „- Da’ ce-a fost aici, copile? –  Ce să fie, mămucă? Ia, cum te-ai dus dumneata de-acasă, n-a trecut tocmai mult și iaca s-aude cineva bătând la ușă  și spunând: Trei iezi cucuieți!… Ușa mamei descuieți. – Și? – Și frate-meu cel mare, nătâng și neastâmpărat, cum îl știi, fuga la ușă să deschidă. – Și-atunci? – Atunci eu m-am vârât iute în horn și frate-meu cel mijlociu sub chersin, iar cel mare, după cum îți spun, se dă cu nepăsare după ușă și trage zăvorul. –  Și atunci? – Atunci  grozăvie mare! Nănașul nostru și prietenul dumitale, cumătrul lup, se și arată în prag. – Cine? Cumătru-meu? El care s-a jurat pe părul lui că nu mi-a spărie copilașii niciodată? – Apoi dă,mamă! Cum vezi,i-a umplut de spărieți! – Ei las’ că l-oi învăța eu!” (Ion Creangă – Capra cu trei iezi)   1. Cine i-a povestit caprei cum au pierit cei doi iezi? ________________________________________________________   2. Transcrie răspunsul pe care îl dă iedul la prima întrebare a caprei „Și-atunci?” trecând pronumele personal și verbele la persoana a III-a. ________________________________________________________ ________________________________________________________   3. Scrie sinonime(cuvinte cu același înțelers) pentru cuvintele: horn -_________, m-am vârât -____________, chersin -______________   4. Scrie cuvinte cu sens opus(antonime) pentru cuvintele: niciodată -_________________, a umplut -________________________   5. Scrie enunțuri în care verbul „a ști” să fie la timpul prezent, persoana a II-a, numărul singular și persoana a III-a, numărul plural. ________________________________________________________ ________________________________________________________   6. Subliniază pronumele personale din text. 7. Transcrie pronumele de politețe si analizează-le. ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________   8. Scrie un proverb în care să fie substantivul „lup” și care să se refere la cei care nu renunță la obieceiuri rele. ________________________________________________________   9. Scrie un enunț în care cuvăntul „ei” din ultimul enunț să aibă alt înțeles. ________________________________________________________   10. Scrie funcția sintactică (în propoziție) a pronumelor personale din versurile: „Mama mi-l cânta și ea Și la viersul lui cel dulce Puiul ei se potolea Și-o lăsa frumos saă-l culce.” (St.O.Iosif – Cântec sfânt) ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________  

Numele și prenumele_________________ Data_______________ Test pentru consolidarea cunoștințelor dobândite Citește cu atenție textul: „Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gândește. La ce se gândește? La nimic. Numără florile care cad. Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe;sprâncenele,mustățile și barba, peste toate au nins ani mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară; blânzi și mângâietori. – Cine a trântit poarta? Credam c-a umflat-o vântul….O,bată-vă norocul,cocoșeii moșului! zise bătrânul.”   1. Scrie timpul și locul unde se petrece acțiunea. _________________________________________________________   2. Explică expresia „au nins ani mulți și grei” _________________________________________________________ _________________________________________________________ 3. Scrie sinonime pentru cuvintele: miresme – prispă – pletele –   4. Scrie antonime pentru cuvintele: bătrânul – multi – grei –   5. Scrie o propoziție în care verbul „a umplut” să aibă alt înțeles decât cel din text. Scrie ce funcție sintactică are în propoziție. _________________________________________________________ _________________________________________________________   6. Scrie două propoziții în care cuvântul „ochi” să aibă alte înțelesuri decât în text. _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________   7. Pune întrebările și  predicatul și subiectul din prima propoziție. Analizează predicatul. _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________   8. Află predicatele din primele trei enunțuri din text, scriind întrebarea pentru fiecare. Analizează două dintre ele. _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________   9. Analizează ultimele trei predicate din text. _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________   Succes!!

Numele și prenumele_______________ Data______________                                                                                                       Predicatul – fișă de lucru     „Au înfrunzit pădurile. Plugarii ară. Copacii au dat floare. Pajiștea e și ea numai flori. Mierla șuieră în zăvoi. Noaptea cântă privighetoarea. Cucul își strigă numele în pădure.   Pretutindeni vezi păsărele cu paiele-n cioc, ca să-și facă cuib moale și călduros. Au sosit și rândunelele,care le alungă din cuiburile lor pe obraznicele vrăbii ce s-au adăpostit acolo peste iarnă.”  – (Primăvara după George Coșbuc)     1. Ce fac rândunelele ? ___________________________________ ___________________________________     2. Scrie ideile principale ale textului. _______________________________ _______________________________ _______________________________ _______________________________     3. Scrie cuvinte înrudite cu cuvântul „frunză”. _______________________________ _______________________________     4. Scrie cuvinte cu înțeles asemanator pentru cuvintele: pădure – _____________ copacii – _____________ zăvoi – ______________ cioc – _______________ au sosit – _____________ alingă – ______________     5. Scrie cuvinte cu înțeles opus pentru cuvintele : moale – _____________ căduros – ____________ au sosit – ____________ alungă – _____________ acolo – ______________ acolo – ______________ au dat – ______________     6. Subliniază predicatele cu o linie, după ce ai pus întrebarea potrivită în paranteză. a) Plugarii ară. (_____________________) b) Mierla fluieră în zăvoi. (_______________) c) Noaptea cântă privighetoarea. (___________________) d) Cucul își strigă numele în pădure. (_________________)     7. Pune întrebarea și subliniază predicatele verbale din următoarele proverbe: a) Graba strică treaba. (__________________________) b) Lăcomia pierde omenia. (_______________________) c) Ziua bună se cunoaște de dimineață. (_______________)     8. Completează spațiile punctate cu predicatele, din paranteză. a) Buturuga mică ______________carul mare b) Leneșul mai mult ____________________ c) Toamna ___________________bobocii. (se numără, răstoarnă, aleargă)     9. Găsește predicate potrivite în următoarele propoziții. a) În pădure ___________________ cucii. b) În livadă____________________ pomii. c) Fluturii_____________________ în voie.     Succes !!    

Numele și prenumele________________                                Data__________                                                                                                                                                   Fișă de lucru - Subiectul   „Zările, de farmec pline, Strălucesc în luminiș; Zboară mierlele-n tufiș Și din codri noaptea vine Pe furiș.   Care cu poveri de muncă Vin încet și scârțâind; Turmele s-aud mugind, Și flăcăii vin pe luncă Hăulind.” (Noapte de vară de George Coșbuc)     1. Ce anotimp prezintă poetul în aceste versuri ? _________________________________________     2. Câte versuri are o strofă ? _________________________________________     3. Cine a scris poezia „Noapte de vară” ? ________________________________________     4. Scrie cuvinte care au în înțeles opus pentru cuvintele : vine – __________ încet – _________ pline  – _________ noaptea – _______     5. Scrie cuvinte care au înțeles asemanător pentru cuvintele :   codru – ____________ poveri – ____________ care – ______________ hăulind – ____________     6. Scrie un enunț, în care cuvântul „care” să aibă alt înțeles. ______________________________________________   7. Ce parte de vorbire este cuvântul „care” din text ? _____________________________________________     8. Pune întrebarea oral și subliniază subiectele din cele două strofe.     9. Analizează subiectele din prima strofă, după model : turmele = subiect (cine s-aud) exprimat prin substantiv comun, numărul plural, genul feminin _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________     10 Scrie propoziții în care subiectul să fie exprimat prin : a) substantiv comun b) substantiv propriu c) pronume personal d) pronume personal de politețe   Succes !!  

                                                              TEXTE PENTRU DICTARE                                                                     Meciul       Chiriac şi Marcel vor să joace un meci de baschet. Ei îi cheamă şi pe Achim, Lucica, Mircea şi Cecilia.       După cincisprezece minute, scorul este zece la cinci pentru echipa lui Chiriac.             Pe Lucica o cheamă unchiul ei. Meciul încetează. Copiii nu se ceartă. Ei se despart în pace până la o nouă întrecere.                                                                Întrecerea        E iarnă. Afară e destul de rece, dar zeci de copii sunt cu săniile şi schiurile pe pârtie.              Mircea şi Chiriac vor să organizeze o întrecere. Îi cheamă şi pe ceilalţi copii: Achim, Marcela, Cecilia şi Nichita. Se grupează în perechi şi se aşează la linia de plecare.        -Start! strigă Mircea.         Săniile pornesc la vale. Prima soseşte perechea  Achim - Marcela.         Ce bucuroşi sunt!     Accidentul         Anghel şi Gheorghiţă se joacă cu mingea. Gheorghiţă trage la poartă. Vrând să apere, Anghel cade şi se loveşte la genunchi. Începe să curgă sânge. Mingea nimereşte în  geamul vecinilor care se sparge. - Ce ghinion! Cine ar fi ghicit?   La scăldat                         E vară. Georgeta se duce la Gina şi o întreabă:       - Mergi la râu să facem baie?       - Desigur, răspunse Gina.       Pe drum se întâlnesc şi cu alţi colegi: Angheluţă, Gheorghe, Ghiţă şi Gherghina.       - Ce frumos e la râu! strigă fericiţi copiii.     La plimbare                                     Împăratul  a plecat la plimbare cu împărăteasa. În dumbrava din apropierea palatului, au văzut pomii îmbobociţi. Un pescar îmbătrânit de vreme îmbarca plasele pentru peşte. Râul era împânzit de bărci. Departe, se zăreau culmile împădurite ale munţilor. Treptat, cerul se împodobeşte cu stele ce se oglindesc în unda râului.                                                                             Prietenie               Costel şi Marian sunt prieteni. Ei merg la şcoală împreună şi tot împreună îşi fac lecţiile.                      Cand Costel a fost bolnav, Marian a fost la el în fiecare zi  cu temele. Mama lui Costel a fost impresionată de gestul lui şi a fost tare bucuroasă că fiul său are un prieten adevărat.                                                                La masă                                Înainte de masă, ne spălăm pe mâini cu apă şi săpun. Când mâncăm, înghiţim mâncarea încet, ca să nu ne înecăm. Întotdeauna mulţumim mamei când terminăm de mâncat şi o ajutăm la strânsul mesei.                                                 Întrecerea                        La întrecerea de mâine, participă întreaga clasă.        Ionel este neîntrecut la alergare. A reînceput antrenamentul ca să fie sigur că va câştiga.             Şi Mihai este hotărât să învingă. Ionel, însă, îl consideră un adversar neînsemnat.       Vom vedea mâine cine va doborî recordul.     În excursie                           Felix şi Alexandru se pregătesc să plece în excursie. Îşi pregătesc rucsacul şi la şapte fix pornesc. Au explicat că doresc să facă un experiment.         - Să ne grăbim! exclamă Felix. După ce se încălzeşte vremea, va fi mai greu să escaladăm muntele.                                                                                                                          Expoziţia                                 Xenia a fost invitată la o expoziţie extraordinară. Tablourile expuse erau expresive şi interesante.         - Acesta este preferatul meu! a exclamat ea.              Ghidul a explicat că pictorul este exigent şi nu expune decât cele mai frumoase lucrări.     Drumeţia                 Într-o zi, am mers cu doamna învăţătoare pe deal. Am alergat, am cules flori şi am observat natura.                 Într-un copac, am zărit o veveriţă. Avea blana roşcată şi codiţa stufoasă. Sărea dintr-o creangă în alta şi dintr-un copac în altul ca să caute de mâncare.     Pădurea                Într-o zi de primăvară, am mers în pădure. Aici totul era verde.Florile înmiresmau aerul. Dintr-o tufă a sărit un iepuraş. Într-un copac bate de zor o ciocănitoare. Dintr-un stejar a sărit o veveriţă. Printr-o deschizătură între copaci, am zărit râul. El trecea printr-un luminiş, unde am făcut şi noi popas.             Pădurea era frumoasă ca în basme.                                                                                                              Cartea                                                          Marian s-a dus la librărie. El s-a uitat prin rafturi şi s-a hotărât să cumpere o carte. Mama  sa s-a bucurat când a văzut ce interesantă e cartea sa.                                                                                                                          Paznicul                          Grivei s-a mâniat când vulpea a furat o găină din ograda sa. S-a ghemuit în cuşca  sa şi s-a pus la pândă. Când cumătra s-a apropiat, Grivei s-a repezit la ea. Vulpea s-a speriat şi a fugit grăbită spre vizuina sa.                                                   La film                                      Mama i-a cumpărat Anei o rochiţă nouă. Ea îşi ia rochiţa şi se duce la prietena sa, Mioara. I-a spus că ar vrea să meargă la un film a doua zi.             Ana îşi ia rochiţa cea nouă. Mioara o ia şi pe sora sa, Mihaela.             Filmul i-a plăcut foarte mult Mihaelei. Ea i-a mulţumit Mioarei. Aceasta i-a promis să o mai ia şi la alte filme dacă ea va vrea.                                                     Dorinţa                         Maria i-a spus mamei: -Aş vrea să ne ia şi pe noi tata cu maşina. -Nu poate să ne ia acum. I-a promis prietenului său, care i-a dat telefon, că merge să îl ia de la gară.                                                   Bicicleta                                      Costel i-a spus lui Mihai să vină la el. Când s-a dus, Mihai i-a zis:              -Ia uite ce am primit, şi i-a arătat o bicicletă nouă.                     -E grozavă, a exclamat Costel. De unde o ai?             -S-a dus tata să o ia tocmai de la Bucureşti!                                                   La joacă                                     Andrei şi Victor s-au dus pe terenul de sport. Au mai venit şi alţi copii. S-au alcătuit două echipe. S-au ales căpitanii şi s-au împărţit porţile. Jocul a început. Cei de pe margine strigau sau aplaudau.             Seara, copiii s-au dus acasă. Ei au povestit părinţilor sau fraţilor cum s-au distrat.                                          Din nou la şcoală                                      Vacanţa s-a terminat. Elevii clasei a II-a s-au adunat în clasă. Ei povestesc cum s-au distrat în vacanţă.             - Cine s-a dus în tabără? întreabă Maria.             S-au ridicat mai mulţi: Cristi, Petre, Ani şi Bianca.             - Dar la bunici? întreabă şi Elena.             - Toţi am fost la bunici! au răspuns în cor copiii.             Ei s-au bucurat că s-au întors la şcoală.      Hărnicie                            Bunicul l-a trimis pe Costel să ia două greble. L-a pus pe Mihai să măture şi i-a dat lui Marin o lopată. Toţi au trecut voioşi la lucru. I-a apucat înserarea lucrând.                                                                                                                                             La grădina zoologică                                   Ionel s-a dus la grădina zoologică. Acolo l-a întâlnit pe prietenul  său, Andrei. La tot pasu, îi întâmpina ceva nou şi interesant. Au mers la lei, la tigri, la girafe şi la maimuţe.            -Iată  un papagal! strigă Ionel.           El l-a văzut primul. Apoi l-a văzut şi Andrei şi l-a fotografiat.         De sărbători                De Crăciun ne-am dus la bunici.              Eu şi fratele meu ne-am îmbrăcat cu haine noi. Ne-am gândit să le facem o surpriză bunicilor şi ne-am luat sorcova. Casa bunicilor era plină de neamuri. Cu un neam ne-am cunoscut chiar atunci.              Cu toţii ne-am bucurat că ne-am întâlnit.                                                     La bibliotecă                  Într-o zi, ne-am întâlnit la bibliotecă cu Anca. Ea s-a dus să ia o carte despre strămoşii noştri. I-a spus bibliotecarei că s-a gândit să citească multe cărţi de istorie. Ele ne învaţă că suntem un neam de oameni viteji.                Fiecare om trebuie să cunoască istoria sa.        Ninsoarea              Mama ne-a trezit de dimineaţă şi ne-a trimis la nea Vasile. Pe drum, ne-a prins ninsoarea. Ningea cu fulgi moi de nea. Când ne-a văzut nea Vasile, ne-a spus că semănăm cu nişte omuleţi de nea. Ne-a scuturat şi ne-a băgat în casă, unde ne-a dat un ceai fierbinte care ne-a încălzit.                                                              Iarna        Într-o iarnă, s-a pus pe nins cu fulgi pufoşi de nea. Copiii s-au bucurat şi s-au apucat să facă oameni de zăpadă sau cazemate. Ne-am dus şi noi la bătaia cu bulgări de nea. Nea Aurel ne-a învăţat cum să aruncăm la ţintă.                                               În grădină         Într-o vacanţă de primăvară, ne-am dus la bunici.       Bunicul ne-a întrebat:      -Vreţi să mă ajutaţi în grădină?            -Desigur, bunicule!                                         Ne-a ajutat şi nea Vasile să facem straturile. Apoi am plantat:roşii, varză, ardei şi fasole. Bunicul ne-a mulţumit, iar noi ne-am bucurat că am făcut ceva folositor.                                                                    Supărare                                      Părinţii i-au certat pe copii că au venit târziu în casă. Degeaba i-au cerut iertare mamei şi i-au promis să nu mai facă, ea a rămas tot supărată.             După ce iau masa, îşi iau pijamalele şi se duc la culcare necăjiţi.     În drumeţie    Cristi şi Matei i-au anunţat pe părinţi că vor să meargă pe deal.                   -Eu iau mingea, zise Cristi.           -Atunci eu iau o pătură,spuse Matei.           -Ce mâncare să iau la noi?întrebă Cristi.           -Tu ia ce vrei.Eu o să iau biscuiţi şi o sticlă cu suc.           După ce i-au spus mamei la ce oră se întorc, îşi iau bagajele şi  pornesc la drum.   În parc                                    După ce i-au cerut voie mamei să iasă afară, Andrei şi Aurel îşi iau bicicletele şi se duc în parc.               -Salut, băieţi! i-a strigat Alina. Ce faceţi?            -Ne-am gândit să ne dăm cu bicicletele. Dar tu?               -Eu am ieşit cu rolele. Aş fi vrut să iau bicicleta, dar e stricată.               Cadoul                                        De ziua lui, Mihai i-a invitat şi pe colegii săi de clasă. Aceştia s-au gândit ce cadou să-i ia. Au hotărât că ar fi mai bine să-i ceară părerea doamnei învăţătoare.Aceasta i-a sfătuit să-i ia un acvariu pentru peştişorii săi.                                                                  La pescuit                                        Într-o zi, Andrei s-a dus la pescuit cu Marius şi părinţii săi.         -Să-i spui tatei să-i dea şi lui Andrei o undiţă, zise mama.          -Crezi că o să-i placă să pescuiască ?                       -Poate că îi va plăcea să le ducă părinţilor săi peştii pe care o să-i prindă.   La cireşe   Mai ştii ce bine ne-am mai distrat când m-ai invitat la ziua ta în luna mai? Tocmai se copseseră cireşele de mai şi m-ai întrebat dacă vreau să mai mă urc în cireş. Când mai vii pe la noi, să mai aduci cireşe dacă au mai rămas.                                                                  Invitaţia                                  -Ce mai faci?              -Bine, mulţumesc! Dar tu?              -Mai vrei să vii la ziua mea?              -Desigur, doar m-ai invitat.              -Atunci te aştept pe 15 mai la mine acasă, pe strada 1 Mai.   Darul                      - M-ai chemat la tine să îmi dai un nai?            - Da. Credeam că te vei bucura.            - N-ai ştiut că mai am un nai primit în dar de ziua mea în luna mai?            - Nu, nu ştiam.            - N-ai vrea să îl ţii pentru tine şi să cântăm împreună la nai?            - Aş vrea, dar nu ştiu să cânt la nai.            - De ce n-ai spus că nu ştii? Tata cunoaşte un profesor de nai de care n-ai auzit. El te învaţă să cânţi la nai aşa de repede, cum nici n-ai gândit.   Regret             -De ce n-ai venit azi la şcoală? l-a întrebat Mihai pe Andrei.           -Mi-a fost cam rău şi mama  m-a sfătuit să stau acasă.            -Ce păcat! La ora de muzică am ascultat un concert la nai cântat de Gheorghe Zamfir, zise Mihai.             -Am s-o întreb pe doamna învăţătoare dacă n-ar putea să mi-l dea  şi mie să-l ascult acasă,spuse cu regret Andrei.     Necazurile Mariei                           Pe trotuarul din faţa casei, Maria sare coarda. La o mişcare greşită, coarda s-a  înnodat. Maria încearcă să o deznoade. Trebuie să se grăbească, pentru că cerul s-a înnorat din nou.                     După ploaia de dimineaţă, pe stradă sunt multe bălţi. Un şofer grăbit trece printr-o baltă şi o stropeşte pe Maria. Fetiţa e supărată. Are coarda înnodată, ea e înnămolită, iar rochiţa cea nouă s-a înnegrit.                                                                                                                           Furtuna                           E o zi călduroasă de vară.Soarele încălzeşte cu putere. Dintr-o dată, începe să bată vântul şi cerul se înnorează.Afară s-a înnegurat, de zici că se înnoptează.            Vine furtuna...Stropi mari şi reci de ploaie îneacă pământul.În curând, totul e acoperit de apă.                     Deodată, ploaia încetează. Cerul înnegrit începe să se însenineze şi soarele străluceşte din nou. A trecut...                                 La muzeu       Într-o zi, Andreea a avut ideea să mergem la un muzeu. Ne-am hotărât pentru muzeul de zoologie. Pe amândoi ne interesau fiinţele de la începutul lumii.               Pe aleea de la intrarea în muzeu,ne-am întâlnit cu Ionuţ. El ne-a spus că,în ziua aceea, vizitatorii nu aveau acces în muzeu.         Ne-am întors acasă cu regretul că nu am avut succes.                                                                                                               Exemplu                                       Andrei este un elev model. El e cuviincios cu toată lumea şi este foarte conştiincios. Nu vine niciodată cu lecţiile neînvăţate şi nu a fost văzut copiind.Iubeşte animalele şi spune că vrea să devină zoolog. Ar vrea să viziteze muzeele din întreaga ţară şi din occident.         La şcoală              După un timp, iar l-a întrebat doamna învăţătoare cu cine i-ar plăcea să stea                în bancă.     Mihai iar tace. I-ar plăcea să stea cu Alina, dar i-ar fi ruşine să spună. Aşa că iar va sta singur, sau cu cine i-ar spune doamna învăţătoare.                                                          Darul                               -Ce crezi că i-ar place Mariei să primească de ziua ei?    -Mi-a spus că ar dori să aibă un papagal.    -Oare i-ar da voie părinţii săi?    -Am putea să-i întrebăm, iar dacă nu se poate, îi vom lua altceva.                                                         Jocul           - De-a ce vrei să ne jucăm: de-a ascunsea sau de-a baba-oarba?             - Aş dori să ne jucăm mai întâi de-a ascunsea. Sper că Alina va vrea să ne dea batista sa.       - Dacă ea nu va vrea să ne dea batista, poate va vrea Alin să ne dea fularul său.                                                                                                                        În parc           Anca vrea să se dea cu bicicleta, iar Flavia cu patinele cu rotile. O roagă pe mama să le dea voie în parc. Aceasta le atrage atenţia să fie atente pe unde se dau şi să nu dea peste cineva.        În parc, i-au întâlnit pe Corina şi Bogdan.        Aceştia vor să se joace de-a prinsea, dar n-au cu cine.     Viţeluşul                                 În fiecare seară, nea Grigore, un neam de-al nostru, se întoarce cu vitele de la păscut, de pe deal. Acestea se opresc singure la porţile caselor.         Un viţeluş continuă să se ţină după el.         - Tu de-al cui eşti? Nu cumva de-al lui badea Gheorghe de pe deal?     Pe deal                             Maria şi Corina vor să meargă pe deal.Îşi iau pătura, mâncarea, mingea şi pornesc. Pe drum, se întâlnesc cu un coleg de-al lor, Andrei.         -Nu vii cu noi pe deal?îl întreabă fetele.         -Desigur, dar vreau să-l iau şi pe un prieten de-al meu, dacă sunteţi de acord.  

ȊNTR-O, ÎNTR-UN Completeazǎ cu ortogramele “într-o, într-un”, spaţiile libere:   ………………..clasǎ              ……………… tren             …………….. stup           ………….dimineaţǎ ………………..dulap             ……………… varǎ            …………….. carte           ..…………. peşterǎ ………………..an                  ……………… cuib            ……………..vacanţǎ       ..…………... acvariu   Mica sirenǎ-şi simţea sufletul pustiu, Spre vrǎjitoare a pornit-o …………. târziu. -De-mi dai vocea-ţi suavǎ…………..clipǎ, Licoare minunatǎ-ţi voi turna …………..sticlǎ. Fǎt-Frumos creştea …………….lunǎ cât alţii …………...an. Zânele locuiau ………….. castel pe malul unei ape. Dupǎ o cǎlǎtorie lungǎ, am ajuns …………… îndepǎrtat. Rândunica şi-a fǎcut cuib…………… copac mare.   ……………….zi bunica a venit la noi. Ne-am bucurat mult. Avea ………….coş mere şi pere , iar ………………. cutiuţǎ ouşoare proaspete de la gǎinile ei pestriţe. Am mâncat fructe şi am ţinut-o ………………. veselie. ……………târziu a venit şi tata de la serviciu. S-a schimbat ………………. tricou mai lejer şi a venit la noi. Dupǎ douǎ ore, bunica a plecat. A promis ca va veni şi cu bunicul ………………… zi. Veveriţa se afla ………..…. copac. Zâna a fost închisă ….........…. castel de către zmeu. Unchii mei locuiesc .................... comună din nordul ţării. ........................ zi am fǎcut ordine în dulap. ......................... sertar am gǎsit o pozǎ cu bunicii mei.   Completeazǎ: în cuib- ...............................................                    în bibliotecǎ-.................................................. . în curte-...............................................                    în casǎ-.................................................. ........... în garaj-...............................................                    în clasǎ-................................................. ..........   Descoperǎ propoziţiile ascunse: ea, într-o, hotǎrî, se, zi, sǎ, în, plece, lume. avea, copac, casa, într-un, îşi, o, bǎtrân, veveriţǎ. meu, într-o, unchiul, cǎsuţǎ, marginea, locuieşte, la, pǎdurii. a adus, într-un, doi, pui, coşulet, mǎtuşa, pisicǎ, mea, de.   Alege forma corectǎ: Fata se opri într-un/într-o târziu la marginea pǎdurii. Ȋntr-un/într-o dupǎ-amiazǎ, Florin m-a invitat la pescuit. Am fost cu bunicul într-o/într-un drumeţie. Veveriţa s-a ascuns într-un/într-o scorburǎ.             Am aşezat fotografiile într-un/într-o album vechi.   Alcǎtuieşte un text cu cuvintele: într-o zi, într-un copac, s-a plimbat, s-au ascuns, sora sa, flori sau ciuperci.Gǎseşte un titlu potrivit.

DINTR-O, DINTR-UN     1. Completaţi spaţiile libere:   din ghiozdan-..........................................              din pǎdure-.................................................   din vacanţǎ-...........................................               din maşinǎ-................................................ .   din parc-..................................................              din casǎ-.................................................. ..   din caiet-.................................................              din brab-..............................................    ...................................datǎ, nori întunecaţi au acoperit cerul. Pǎdurea aştepta neclintitǎ primele picǎturi de ploaie............................ nor care se abǎtuse asupra ei. Un fulger a brǎzdat vǎzduhul.  ............................ tufiş a ieşit un iepuraş speriat. O veveriţa veselǎ sǎrea ........................ creangǎ în alta. ................................ salt a ajuns în vârful unui stejar. Când primul strop de ploaie a udat pǎdurea, o ciocǎnitoare dǎduse deja alarma ............................. salcâm ca soseşte furtuna.     S-au auzit colinde .......................... clasǎ.               Bunica a scos ............................. buzunar douǎ nuci. Am învǎţat poezia ........................ carte veche.              Pantera a coborât ................................ copac. Am coborât .............................. tramvai aglomerat.       Viorel culege fragi ............................. poieniţǎ.     2. Scrieţi cuvinte potrivite şi alcǎtuiţi enunţuri:   Dintr-un............................................... ....................................................... .............................................   Într-un ....................................................... ....................................................... ......................................   Dintr-o ....................................................... ....................................................... ....................................   Ȋntr-o ....................................................... ....................................................... ......................................     3.Descoperǎ propoziţiile ascunse: sǎrit, avion, cu, am, paraşuta, dintr-un. ciocǎnitoarea, alarma, dintr-un, soseşte, cǎ, dǎdea, alun, ploaia. şi-a, bicicletǎ, magazin, luat, centru, tata, dintr-un, din. un, auriu, ieşit, gândǎcel, lalea, dintr-o, a.     4. Taie varianta greşită:   Verişoara mea locuieşte într-un / dintr-un  bloc.              Dintr-o / dintr-un pom a zburat un mierloi.   Ana a urcat dintr-un / într-un troleibuz.                            Sami a coborât dintr-un  / într-un microbuz.     5. Completează cu încă 3 cuvinte pentru fiecare:   a) într-o zi, carte, ....................................................... ...................   b) într-un an, palat, ....................................................... .................   c) dintr-o casă, maşină, ....................................................... .........   d) dintr-un autocar, magazin, ....................................................... ...     6. Alcătuiţi câte un enunţ conform cerinţelor:   a) “într-un” să fie situat la începutul propoziţiei;                b) “dintr-o “să fie situat în interiorul  propoziţiei;

                                      Fișă de lucru ortogramele „i-a” și „ia”   Completeazǎ cu “i-a, ia”:   ................floarea              ..................lǎudat              .................lalele               ..................dat .................spus                 ..................adus                 ...................povestit          ................. cartea .................pleacǎ              .................vezi                   ....................spune           ....................ascultǎ     Veveriţa ............ rufele din balcon. Soarele .............. decolorat rochiţa. Vulpea ............ urmǎrit fiecare mişcare. Ar vrea sǎ punǎ laba pe ............ Un piţigoi i-a şoptit gospodinei intenţia cumetrei. ........... alune şi le aruncǎ vulpii în cap. Râde de .............. -.................. mǎnâncǎ şi alune, roşcato! Aceasta .......... arǎtat colţii, dar veveriţei nu îi pasǎ deloc.     N-a vrut sǎ ........... seama la sfatul mamei. Copila ............. fǎcut un dar buniii. Pentru cǎ este talentat, ............. lecţii de pian. Cred cǎ ........... luat mult timp sǎ priceapǎ. A vrut sǎ .......... din magazie tot ce îi era necesar. Angela ........... spus adevǎrul. A rugat-o sǎ ............ şi nişte mere. Mama ........... dat o jucǎrie nouǎ. Tata ........... parte la jocurile noastre. ......... fost de mare ajutor.     2. Alege forma corectǎ:   Bunica i-a/ia fǎcut tortul Marinei. Era ziua ei. S-a/Sa grabit sǎ ia/i-a lumânǎrile. La ia/ea au sosit mulţi copii. Ia/I-a servit pe toti cu prǎjituri. Când sǎ ia/i-a tortul a venit şi vecina sa/s-a. Ia/I-a adus o pisicuţǎ şi ia/ea s-a/sa bucurat mult.              I-a/Ia dat şi ei puţina frişcǎ. Sa/S-a gândit sǎ facǎ un culcuş pentru ea/ia.               Mama i-a/ia spus fetiţei:             -Ia/Ia acest coş cu mâncare şi du-l bunicii, este tare bolnavǎ. Dar ia/i-a seama, nu vorbi cu nimeni pe drum!             De cum a intrat în pǎdure, lupul i-a/ia ieşit în cale.     Priveşte lung la fetiţǎ, I-a/Ia de jos o tulpiniţǎ. -Cred cǎ-i o frumoasǎ floare! I-a/Ia s-o miros eu!....Ce boare!!!! Când se uitǎ el mai bine,             Vede cǎ-i un mǎrǎcine.             I-a/Ia venit sǎ urle tare,             Sa/S-a-nnegrit de supǎrare.            Ochii-i plini de venin,            I-a/Ia intrat în bot un spin. Nodul din gât si-nghiţea, Când Riţa a râs şi ea. -I-a/Ia sǎ te mai potoleşti, Faci rǎu fǎrǎ sǎ te gândeşti! I-a/Ia spus tare veveriţa Ca sǎ audǎ şi fetiţa. Ȋnsǎ lupul i-a/ia zâmbit Şi spre bunicǎ a fugit! I-a/Ia promis ca se rǎzbunǎ, Când i-o fi lumea mai bunǎ!                Dupǎ amiazǎ, bunica ia/i-a scos pe toţi din casǎ.             -Toatǎ lumea pleacǎ sǎ ia/i-a aer!             Tata ia/i-a undiţa, Maria ia/i-a jucǎriile, mama ia/i-a o carte. I-a/Ia dat şi lui Victor o revistǎ.             Pǎdurea i-a/ia bucurat pe toţi.     Soarelui ia/i-a curs toatǎ cǎldura pe pamânt. Grâului ia/i-a venit timpul culesului. Şoricelului nu i-a/ia priit aceastǎ schimbare.Sa/S-a gândit sǎ ia/i-a drumul pǎdurii. Dorea sǎ ia/i-a puţin aer proaspǎt. Ȋn curând, noaptea i-a/ia întunecat cǎrǎrile. O privighetoare ia/i-a spus: -Ia/I-a stai matale pe loc, ca sǎ nu te i-a/ia în gheare bufniţa! -I-a/Ia taci din gurǎ, ia/i-a spus şoricelul, nimeni nu vede noaptea! Luna i-a/ia ieşit înainte şi şoricelul sa/s-a luat dupa ea.               3.Transformaţi propoziţiile astfel încât să folosiţi ortograma i-a:   Veveriţa  cheamă puii la masă.                                 Alin dǎ mâncare pisicii. Bunica  spune o poveste nepotului..                         Andrei  cere caietul colegului. Traian îi dă cadoul mamei.                                       Mama  aduce mere Mariei.     4.Alcǎtuieşte enunţuri în care sǎ foloseşti urmǎtoarele grupuri de cuvinte: ia crizanteme, i-a cântat, ia seama, i-a mulţumit, ia cartea, nu ia aminte, i-a descris, ia scrisoarea, ia spune.     5. Completaţi spaţiile punctate  cu sa, s-a, sau, s-au, ia, i-a, într-o, într-un, dintr-o, dintr-un:   Veveriţa .........jucat toatǎ ziua cu vecina ...........  . Mama ......... amintit sǎ ......... şi cǎţelul în parc. Ana ........... împrumutat Ioanei cartea ........... de istorie. Coapte .......... crude, caisele sunt bune. Ei ............. strǎduit sǎ ............. note mari la examen. Bunica va veni ...................... duminicǎ la noi. Lizuca .......ascuns .................... scorburǎ. Iepurele a ieşit .............................. tufiş. A ajuns şi Maria ....................... târziu. Ionuţ a decupat harta României ......................... atlas.     6.Alcǎtuieşte câte un enunţ pentru fiecare dintre perechile: sa/s-a, sau/s-au, ia/i-a.     7. Gǎseşte antonime pentru:   i-a urcat-............................................             i-a certat-................................................ i-a luat-..............................................             i-a bucurat-............................................. i-a pierdut-.........................................             i-a golit-.................................................. i-a dus-...............................................             i-a îmbrǎcat-...........................................     8. Descoperǎ propoziţiile ascunse:   mǎnâncǎ, ia, cu, fragii, poftǎ, Maria, şi.                mari, i-a, ploaia, necazuri, abundentǎ, adus.              bunǎ, caldǎ, mama, e, pâinea , ca.                                     sau, hrǎneşte, ploaie, îşi, rândunica, furtunǎ, puii,pe.

IAU/I-AU   Completeazǎ spaţiile libere cu cuvinte potrivite:   iau...............................................           i-au............................................     i-au.......................................... i-au..............................................           iau.............................................     iau............................................ iau...............................................           i-au............................................     i-au...........................................     ............revista                    ...................  spus                 ....................   descris ............ un corn                 .................... creionul            ....................  o prǎjiturǎ ............ explicat                ................... suparat               ....................  apucat   Dupǎ concursul de matematicǎ, profesorii ................ lǎudat pe cei buni. ............... spus lui Dǎnuţ sǎ lucreze mai multe probleme. Eu .................. culegerea sǎ lucrez împreunǎ cu el. Ȋmi doresc sǎ .............. şi eu premii la olimpiadǎ. ................... un buchet de flori pentru sora mea, care a luat premiul întâi.   Este ziua Corinei. Bunicii ...............cumpǎrat o bicicletǎ. Mama m-a sfǎtiut sǎ ............... nişte cǎrţi pentru ea. Parinţii ............... dat bani pentru o excursie. Profesorii .................. adus numai laude. Colegii ........... dǎruit un urs de pluş. Eu .............. ursul şi îl duc în camera ei. Este foarte fericitǎ.   ......................... stropitoarea şi ud florile. Observ cǎ liliacului ............... mai înflorit câteva crengi. ................ un buchet de trandafiri pentru mama. Fraţii mei ............ adus şi bunicii un buchet.   Alege forma corectǎ:   Cad primii fulgi de nea. Bucuroasǎ, iau/i-au paltonul şi cǎciula şi ies afarǎ. Ȋntind mâna şi iau/ i-au în palmǎ un fulg de nea. Privesc cum se topeşte repede. Câţiva colegi i-au/iau strigat pe Marin şi pe Vasile. Iau/I-au aruncat lui Azorel un bulgǎre de nea. Câinele sa/s-a speriat şi a început sǎ latre.               Lizuca şi Patrocle iau/i-au cerut voie rǎchitei sǎ înnopteze în scorbura sa/s-a.             -Uite, Patrocle, iau/i-au paltonaşul, mǎ îmbrac cu el şi-mi pun bereta pe cap.             Vietǎţile pǎdurii iau/i-au primit cu drag pe cei doi.             Târziu, bunicii iau/i-au gǎsit în dumbravǎ şi iau/i-au dus în cǎsuţa lor.               Vreau sǎ iau/i-au numai note bune!             Primii fulgi de nea iau/i-au adus bucurie în suflet.             Când l-au întâlnit, i-au/iau mulţumit pentru ajutorul dat. Pǎrinţii iau/i-au cumpǎrat lui Andrei o maşinuţǎ. O iau/i-au pe Ana la mine. Iau/I-au adus ce şi-a dorit.   Scrie sinonime pentru cuvântul “iau”:   Iau cartea de pe masǎ.................................. Iau un caiet din ghiozdan................................. Iau bomboane de la magazin................................ Iau câinele de lanţ.................................. Iau  merele din pom şi le pun în lǎdiţǎ............................ Iau premiul I la concurs dacǎ mǎ pregatesc serios........................... Iau o carte de la bibliotecǎ................................... Iau trenul pânǎ la Bucureşti.............................................. .. O iau pe Alina la mine sǎ ne jucǎm cǎrţi.................................................. ..........   Completeazǎ: `în cuib-....................................... în tablou-............................................. `în curte-................................................ în carte-................................................. ... `din casǎ-.................................................. . din  cǎmarǎ-................................................ `din frigider-............................................... din ghiozdan-.............................................     `el îi spune-..................................... ea îi aduce-....................................... `ei îi cumpǎrǎ (Mariei)-...................................................... ... ele îi povestesc (Anei)-...................................................... ... `Ele îi aşazǎ (pe copii)-...................................................... .... Ei îi hrǎnesc (pe câini)-...................................................... ... `Ea se plimbǎ-............................................. El se joacǎ-............................................... `Ele se împacǎ-............................................ Ele se urcǎ-................................................     Alcǎtuieşte enunţuri cu cuvinte descoperite şi însemnate  la exerciţiul 4.   Corecteazǎ greşelile: La marginea satului bunicilor, dealurile sunt acoperite cu pǎduri întinse. Sǎtenii i-au de aici lemnul necesar focului s-au construcţiilor. Ȋntrun an, bunicul l-a rugat pe pǎdurar sǎ marcheze arborii buni pentru foc. Aşa, tǎierile nu sau mai fǎcut la întâmplare, iar localnicii iau defrişat pe cei mai bǎtrâni. Ȋn locul numit tǎieturǎ, cresc la începutul lui iunie mulţi fragi şi multe ciuperci. Ȋntro zi a, mers aici cu Ioana şi cu prietena s-a. Eu avem douǎ coşuri: întrun coş voiam sǎ culeg fragi, iar în celǎlalt, ciuperci. A foat foarte frumos: am cules şi am mâncat fragi, ne-am jucat şi,întrun târziu am plecat spre casǎ.   Descoperǎ propoziţiile ascunse:   a, cuib, într-un, pentru, şi, lângǎ, puişori, vrǎbiuţa, fǎcut,ea, copǎcel. i-au, pe, paşii, spre, pǎdure, purtat, cei, cǎsuţa, din, doi. Ionel, seama, la, nu, vrut, poveţele, a, ia, sǎ, mamei. vreau, mâine, notǎ, sǎ, la, iau, mare, test.   Alcǎtuieşte un text în care sǎ foloseşti toate ortogramele învǎţate. Dǎ-i un titlu potrivit. LA/L-A,  L-AU   Completeazǎ cu la şi l-a spaţiile punctate: ................şcoalǎ                      ................compunere              .............noi .................adus                        .................stropit                     .............mai vǎzut Nota............                             .................lǎudat                     .............Bucureşti .............. supǎrat                      .................Maria                     .............ascultat   .............asfinţitul soarelui, melcul se întorcea de ........... plimbare. Cǎsuţa din spate .............. obosit.     ............mijlocul drumului, s-a oprit. Cǎrǎbuşul ............... salutat amical. Melcul ............ întrebat: -De ce te grǎbeşti aşa, bǎrbosule? -Trebuie sǎ ajung ........ casa mea. Eu nu am casa cu mine, ca dumneata. .............. asta melcul nu se gândise.   Gina, rǎţuşca cea micuţǎ, A plecat ........... piaţǎ Foarte dimineaţǎ. Pe Boby ............ mângâiat Şi în pǎtuţ .......... lasat. -Sǎ nu pleci, puiuţ, la baltǎ, Cǎ vulpea de-abia fe-aşteaptǎ, Când s-a-ntors – bobocul nu-i, Numai coaja oului. ........furat şireata, oare? Se-ntreba cu grijǎ mare Şi ......... baltǎ se opri, Dar pe loc ea înlemni: ......... doi paşi în stufǎriş, Roşioara-i în tufiş. Oare ce s-a întâmplat? Puteţi sǎ îmaginaţi Şi-apoi sǎ conţinuaţi?   Alege forma corectǎ: Când la/l-a vǎzut pe Marele-Luminǎtor cǎ vrea sǎ intre în pǎdure, Lalo, gândǎcelul cafeniu, l-a/la rugat: -La/L-a noapte este beznǎ şi mi-e tare fricǎ. Dǎ-mi, te rog, o fǎrâmǎ de luminǎ! Stǎpânul luminii la/l-a lǎsat sǎ se aureascǎ, şi i-a dat o scânteie. Noaptea, l-a/la întuneric, gândǎcelul împrǎştia luminǎ. Se transformase în licurici.   De fricǎ, ţeposul stǎtea ghemuit la tulpina nucului. Vulpea l-a/la mânat ca pe o minge. Nu la/l-a mâncat, din cauza ţepilor. S-a înţepat la bot. Când ariciul se gândea la/l-a ajutor, la/l-a auzit pe Azor. Acesta la/l-a salvat. -Ai plecat la/l-a plimbare, cumǎtrǎ?strigǎ dulǎul. Dar vulpea nu la/l-a auzit. O luase la sǎnǎtoasa.   Transformǎ: azi ieri îl ascultǎ                   îl cautǎ                          îl ajutǎ                          îl priveşte                 îl transformǎ             îl felicitǎ                       îl ceatrǎ                         îl supǎrǎ     Completeazǎ cu ”l-au”: Copiiii nu ................. ascultat pe Ionel.                    Prietenii nu ............... crezut pe George. Pǎrinţii................... pedepsit pe Alin.                       Colegii nu ...........aşteprtat şi pe el.       De ce ............... dus la bunici pe Mihai?                   Când ........... vǎzut pe Mircea ............. felicitat.

NEA / NE-A     1. Completeazǎ cu nea şi ne-a în spaţiile punctate: ..........dovedit             .............certat                  fulg de ..........             .............Marin   .........George              zǎpadǎ sau.........         ........adus                          ...........scris    .........încurajat            ..........vizitat                omǎt sau............             ............. Ion       Ieri pisica ................. stricat Bradul de Crǎciun! .............. Ion ni l-a adus Lângǎ sobǎ ni l-a pus. De-o crenguţǎ atârna Un cadou alb, ca de ............ Miaunica s-a repezit Drept spre brad, când l-a zǎrit. Când a desfǎcut cutia, I-a cam dispǎrut furia. ................ arǎtat încurcatǎ Un şoricel de ciocolatǎ.       Bunica ............. trimis multe cadouri. Darul ei .............. bucurat foarte mult. Unchiul nostru, .............. Ilie, ................. cumpǎrat multe prǎjituri. Ne-am aşezat la geam şi am privit fulgii de ............... Dar surpriza cea mare a Moşului, .............luat prin surprindere. Ce credeţi cǎ ..........adus?     2. Completaţi :                                           Azi                                                          Ieri   Ne plimbǎ   Ne strigǎ   Ne cumpǎrǎ   Ne laudǎ   Ne plece   Ne sperie   Ne învaţǎ   Ne mirǎ   Ne linişteşte     3. Alegeţi varianta corectǎ:   Iarna şi-a aşezat mantia de ne-a/nea peste umerii pǎmântului. Mama nea/ne-a pregǎtit haine groase, bunica ne-a/nea împletit mǎnuşi din lânǎ moale, tata nea/ne-a coborât sania din pod iar nea/ne-a Ion, unchiul nostru ne-a/nea adus un bob.   Ramona, sora mea, este puţin speriatǎ. Troienele de nea/ne-a sunt mai mari decât ea. O luǎm de mânuţǎ şi ajungem pe deal. Urcuşul nea/ne-a obosit, dar zburǎm ca gândul la vale. Cerul a început sǎ cearnǎ steluţe argintii. Ramona prinde în mânǎ un fulg de nea/ne-a.   Spre searǎ, obosiţi, plecǎm spre casa.   Ce frumos a fost!     Nea/Ne-a Pertache trebǎluieşte prin curte. Aude lǎtratul agitat al câinelui. Se întoarce şi îl vede pe Lǎbuş alergând prin livadǎ. Ȋl strigǎ, dar acesta nu vine.   Ȋntr-un târziu, Lǎbuş se întoarce cǎtre stǎpân lǎtrând şi dând din coadǎ satisfǎcut.   - Iar nea/ne-a vizitat şireata? Vǎd cǎ nu nea/ne-a putut pǎcali, zise nea/ne-a Petrache.

Texte pentru dictare       „ Odată, un ţăran se duse la vecinul său, ca să-l roage a-i împrumuta calul. Gospodarul refuză să i-l dea. Spuse că-i pare rău, dar că megieşul său n-are noroc, căci dobitocul se află la treabă, sus, în munte.           Vecinul era gata să plece, când deodată auzi dinspre grajd nechezatul calului. - Vezi că am noroc, zise megieşul. A venit calul! şi aşteptă să i-l dea. - Îmi pare rău, dar a nechezat câinele.”     (A nechezat câinele- Victor Sivetidis)         „ – Ştefănel dragă, ce ai? - Mai nimic, mamă: mă doare capul. Doamna Bals se aşeză pe marginea patului începând să alinte, îngrijorată, fruntea lui Ştefănel. - Slavă Domnului! N-ai căldură! Ce-ai făcut după – amiază? De ce n-ai venit la Sonia? - Cum? N- a spus Nuni că mă durea capul? - Ba da, dar am crezut că-s vorbe! Tu unde-ai fost? - Am citit în livadă.   (Cel din urmă basm- Ionel Teodoreanu)       „ – Bunicule, mai ţii minte pe băiatul de lângă noi, da la circ, din seara reprezentaţiei de adio? - Ei? Ce-i cu dânsul? - Grozav l-a mai amărât pe el tot ce s-a întâmplat atunci cu Fram! … - Mi-a părut şi mie… Asta-i tot? - Mai este ceva cu dânsul. Ce anume? Grozav îi mai place să citească istorii despre urşii albi şi despre călătoriile la poli…” (Fram, ursul polar- Cezar Petrescu)   „ Pe cloşca cu puii cei mai mari n-o puteau suferii copiii: după ce se sătura, începea să râcâie cu labele în mâncare, împrăştiind-o până departe. - În ciudă că puii n-o mai ascultă! zise fetiţa - Ar trebui să-i lase, că de-acum sunt mari. - Da, însă cine îi mai dă ei de mâncare de asta? Copiii rămaseră lângă cloşcă, până isprăvi, şi puii începură să se împrăştie. Priviră apoi cerul: nimic! Gol! - De-acum nu mai vine! - Nu! ( Tâlharul- Ion Agârbiceanu)           „ – Gata, a spus bunicul. De-acum s-a zis cu iarna. O mai răbufni ea şi si-o mai cerca ea puterile, dar spor n-are să mai aibă. - Ce bine îmi pare! - Păi, a mai spus bunicul, uitându-se lung pe geam, ar cam fi vremea să vedem ce ne fac trandafirii pe care i-am îngropat astă iarnă. Socot că ar fi vremea să-i scoatem la lumină! - Uite, vezi, i-au dat mugurii,     (Când se trezesc florile – Eugen Jianu)              „ Dintr-o săritură a fost cu laba deasupra lui. Bietul şoricuţ n-avusese vreme nici să treacă dincolo de sobă. Îl apăsă puţin cu unghiile, apoi, repede îl ia între labele dinainte, îl strânge, de drag ce-i, îl răsuceşte în aer şi-l lasă ameţit pe podele. Şi-l priveşte, gândind: Caşcaval ţi-a trebuit? Poftim caşcaval! Doamne! ce bun o să-mi pară mie după ce te-oi crănţăni!”                                       (Când stăpânul nu-i acasă- Emil Gârleanu)    

Cuvinte ascunse         Careul de mai jos ascunde câteva cuvinte. Găseşte cât mai multe şi încercuieşte-le, căutând pe liniile orizontale şi verticale. C T F I D E L U N C S I L M S D R B U N O C I R E S P E C T A R J U N O I Z F C R E T H T B U A K A E D S V I S B D O R E I N I M A I E J T G N A L E X R V U E D T S J N V E A S A K A L S T U V R O X                               

Scrierea corectă a cuvintelor „neam” și „ne-am” Citește cu atenție textul:        „ – Ba eu drept să vă spun, cucoane, n-am înțeles! Zise cu îndrăzneală unul din țărani, anume Ion Roată. Ș-apoi, chiar dacă ne-am pricepe și noi la câte ceva, cine se mai uită în gura noastră? Vorba ceea, cucoane: „Țăranul când merge, tropăiește, și când vorbește hodorogește”, să ierte cinstită fața dumneavoastră. Eu socot că treaba asta se putea face și fără noi; că, dă, noi știm a învârti sapa, coasa și secera, dar dumneavostră învârtiți condeiul și când vreți, știți a face din alb negru si din negru alb...Dumnezeu v-a dăruit cu minte, ca să ne povățuiți și pe noi, prostimea...”                                                                                         (Moș Ion Roată și Unirea, de Ion Creangă) 1. Care este personajul din fragment ? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... 2. La care Unire a participat moș Ion Roată ? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... 3. Scrie ideea principală a fragmentului. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... 4. Explică proverbul : „Cel ce vorbește mult, ascultă puțin”. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... 5. Scrie cuvinte cu înțeles opus (antonime) pentru cuvintele : merge-.....................                    alb-......................                   îndrăzneală-............................ negru-...................... 6. Scrie cuvinte cu înțeles asemănător (sinonime) pentru cuvintele: treabă-....................                    povățuiți-........................        condeiul-............................ prostimea-......................... 7. Scrie enunțuri cu cuvântul „drept”, în care să aibă alte înțelesuri decât cel din text. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... 8. Scrie un enunț cu cuvântul „noi”, în care să aibă alt înțeles decât cel din text. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... 9. Subliniază în text cuvintele „ne-am” 10. Scrie câte două enunțuri în care să folosești cuvintele : ne-am și neam. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... 11. Taie varianta greșită din enunțurile : Dacii au fost neam/ne-am de oameni pașnici și viteji Neam.Ne-am așezat pe o pajiște cu albăstrele. Săptămâna trecută neam/ne-am dus la circ. Fiind verișoara ei, Angela este neam/ne-am cu Cecilia. 12. Înlocuiește spațiile punctate cu varianta potrivită: ne-am sau neam. Radu este.......................cu bunicul lui Andrei, deci Radu este............................cu Andrei. .......................luat bicicletele și am plecat în parc. Dacă nu..............................terminat temele nu............................dus la joacă. George este.......................cu mine,.......................cunoscut vara trecută la bunici.

Fișă de lucru fragment Moș Ion Roată și Unirea, de Ion Creangă  

Cuvintele cu înțeles asemănător(sinonime)   Citește cu atenție textul:   „Tânăra domnița la fereastră sare. - Ce faci tu,copilă? Zice doamna mare. Apoi ea la poartă atunci a ieșit Și-n tăcerea nopții astfel i-a vorbit: - Ce spui tu, străine? Stefan e departe; Brațul său prin taberi mii de morți împarte; Eu sunt a sa mumă; el e fiul meu; De ești tu acela, nu-ti sunt mamă eu! ....................................................... ....... Dacă tu ești Stefan cu adevărat, Apoi tu aice, fără biruință Nu poți ca să intri cu a mea voință. Du-te la oștire” Pentru țară mori” Și-ți va fi mormântul coronat cu flori!”                                       (Muma lui Ștefan cel Mare , de Dimitrie Bolintineanu)   Textul este scis în :   versuri                                      b) proză     Ce îl îndeamnă mama pe Ștefan? ....................................................... ............. ....................................................... .............     3. Cui se adresează doamna mare? ....................................................... .............   4. Scrie cuvinte cu același înțeles (sinonime) pentru cuvintele: tăcerea-.......................               țară-............................              biruință-................................... .... i-a vorbit-.....................                fiul-.............................              oștire-..........................................     5. Grupați următoarele cuvinte cu același înțeles: lucrează, necăjit, poposește, (un) ceas, codru, muncește, se oprește, oră, iscusit, cutreieră, omoară, străbate, ucide, priceput. ....................................................... ................ ....................................................... ................ ....................................................... ................ ....................................................... ................ ....................................................... ................     6. Scrie cuvinte cu înțeles opus (antonime) pentru cuvintele:   larmă-....................        egoist-................................                 febră-................................. echipă-...................        el-.......................................                   fericit-............................... ecou-......................        chip-...................................                  copilă-............................... urecheat-...............        eșec-..................................                    împărat-............................       7.Transcrie textul, înlocuind cuvintele subliniate cu sinonimele lor (cuvintele cu același înțeles).   A doua zi, cocorul o pofti pe vulpe la el și îi aduse zeama într-un ulcior cu gâtul strâmt. Botul vulpii nicicum nu încăpu în ulcior, dar pliscul lung al cocorului îl goli cu repezeală.                                                                                                      (Vulpea și cocorul, după Lev Tolstoi) ....................................................... .................. ....................................................... .................. ....................................................... .................. ....................................................... .................. ....................................................... .................   8.Scrie enunțuri în care cuvintele „sare” și „poarta” să aibă alte înțelesuri decât cele din text. ....................................................... .................. ....................................................... .................. ....................................................... .................. ....................................................... ..................     9. Scrie în caiet un text cu titlul „Când doi se ceartă, al treilea câștigă” în care să folosești cel puțin trei perechi de sinonime (cuvinte cu același înțeles).  

  Visul implinit de Lucian Blaga   Pentru visul de veacuri al poporului român sosise clipa împlinirii : trupul țării se întregea și cu Transilvania.   În ziua aceea a zilei de 1 Decembrie 1918, ca la un semnal, lumea românească a purces spre Alba-iulia, locul Adunării. Căruțele românești, buchete de bucurie, curgeau prin făgașul zăoezii.   La Alba-Iulia nu a mai fost chip să mai pătrundă cineva în sala Adunării. Poporul care venea din toate colțurile Transilvaniei, să audă marea veste, se aduna pe câmpia întinsă din față.   Era o roire de necrezut. Cum pe vremea aceea nu erau microfoane, cei care vorbeau mulțimii se mutau de la o tribună la alta. Pe fețele tuturor se citea fericirea. Nu te mai săturai privind marea de capete ce sorbeau oratorilor.   Seara, ne întorceam spre casă. Întunericul se așternuse și era liniște. Când deodată, un copil care privea dintr-o curte la șirul de căruțe, pe neașteptate strigă din toate puterile:                                                                                                                   Trăiască România dodoloață !