Recent Posts
Numele si prenumele..................................
MODURILE ȘI TIMPURILE VERBULUI. FORME VERBALE NEPE...
Numele.................................. ...
Numele si prenumele..................................
Completând corect rebusul cu cerinţele date, pe ve...
Nuemele elevului.....................................
Citește cu atenție fragmentul:
„Abia &...
Citește cu atenție textul:
„Într-o zi, mam...
Posts
Scrierea corectă a cuvintelor „numai„ și „nu mai „
Se scrie numai atunci când luat ca un tot are un sens unic, de obicei sinonim cu doar:
- Am numai o oră la dispoziție.
- Au venit numai părinții.
- Era numai zăpadă din cap pînă-n picioare.
- Am bani, numai că fac economie.
- Stai numai să-mi iau umbrela.
Se scrie nu mai atunci cînd fiecare din ele are un sens separat:
- Nu mai plouă!
- Să nu mai alergi!
- Jocul e pentru copii mici, dar nu mai mici de trei ani.
Dacă ati observat nu mai se scrie doar cand avem o constatare, un indemn, o povață.
Putem să ne dăm seama de diferența dintre numai si nu mai dacă știm că:
Numai se scrie numai când îl înlocuim cu doar.
Câteva exemple ca să vă obișnuiți cu cele două ortograme:
1. Vă rog să nu mai sunați la acest număr de telefon, pentru că nu eu sunt persoana pe care o căutați.
2. Irina mi-a spus că nu mai vrea să meargă cu noi în parc.
4. Am numai cinci lei și nu-mi ajung ca să-mi cumpăr cartea de care am nevoie.
5. Așteaptă-mă numai zece minute și sunt gata să plecăm.
nu mai = când exprimăm o negație, la fel ca în primele exerciții de mai sus sau….„nu mai vreau sa merg la teatru”, „nu mai vreau sa plec afară”..etc
numai = sinonim cu „doar”
Și acum, ca verificare, un exercițiu. Scrieți corect exemplele de mai jos:
1. Beau (numai) apă.
2. Mă bucur că (numai) uitat.
3. L-am salutat (numai) așa, dar de fapt nu-l cunosc.
4. Pompierii (numai) aveau ce stinge, totul era (numai) scrum.
5. Ți-am zis să-l dai mai încet, (numai) tare.
Fiți atenți si rezolvați cu ajutorul exemplelor de mai sus!
Mult success!
Scrierea corectă a cuvintelor „neam” și „ne-am”
Citește cu atenție textul:
„ – Ba eu drept să vă spun, cucoane, n-am înțeles! Zise cu îndrăzneală unul din țărani, anume Ion Roată. Ș-apoi, chiar dacă ne-am pricepe și noi la câte ceva, cine se mai uită în gura noastră? Vorba ceea, cucoane: „Țăranul când merge, tropăiește, și când vorbește hodorogește”, să ierte cinstită fața dumneavoastră. Eu socot că treaba asta se putea face și fără noi; că, dă, noi știm a învârti sapa, coasa și secera, dar dumneavostră învârtiți condeiul și când vreți, știți a face din alb negru si din negru alb...Dumnezeu v-a dăruit cu minte, ca să ne povățuiți și pe noi, prostimea...”
(Moș Ion Roată și Unirea, de Ion Creangă)
1. Care este personajul din fragment ?
....................................................... ....................................................... ....................................................... .....................................
2. La care Unire a participat moș Ion Roată ?
....................................................... ....................................................... ....................................................... .....................................
....................................................... ....................................................... ....................................................... .....................................
3. Scrie ideea principală a fragmentului.
....................................................... ....................................................... ....................................................... .....................................
....................................................... ....................................................... ....................................................... .....................................
....................................................... ....................................................... ....................................................... .....................................
4. Explică proverbul :
„Cel ce vorbește mult, ascultă puțin”.
....................................................... ....................................................... ....................................................... .....................................
....................................................... ....................................................... ....................................................... .....................................
....................................................... ....................................................... ....................................................... .....................................
5. Scrie cuvinte cu înțeles opus (antonime) pentru cuvintele :
merge-..................... alb-...................... îndrăzneală-............................
negru-......................
6. Scrie cuvinte cu înțeles asemănător (sinonime) pentru cuvintele:
treabă-.................... povățuiți-........................ condeiul-............................
prostimea-.........................
7. Scrie enunțuri cu cuvântul „drept”, în care să aibă alte înțelesuri decât cel din text.
....................................................... ....................................................... ....................................................... .....................................
....................................................... ....................................................... ....................................................... .....................................
....................................................... ....................................................... ....................................................... .....................................
8. Scrie un enunț cu cuvântul „noi”, în care să aibă alt înțeles decât cel din text.
....................................................... ....................................................... ....................................................... .....................................
9. Subliniază în text cuvintele „ne-am”
10. Scrie câte două enunțuri în care să folosești cuvintele : ne-am și neam.
....................................................... ....................................................... ....................................................... .....................................
....................................................... ....................................................... ....................................................... .....................................
....................................................... ....................................................... ....................................................... .....................................
11. Taie varianta greșită din enunțurile :
Dacii au fost neam/ne-am de oameni pașnici și viteji
Neam.Ne-am așezat pe o pajiște cu albăstrele.
Săptămâna trecută neam/ne-am dus la circ.
Fiind verișoara ei, Angela este neam/ne-am cu Cecilia.
12. Înlocuiește spațiile punctate cu varianta potrivită: ne-am sau neam.
Radu este.......................cu bunicul lui Andrei, deci Radu este............................cu Andrei.
.......................luat bicicletele și am plecat în parc.
Dacă nu..............................terminat temele nu............................dus la joacă.
George este.......................cu mine,.......................cunoscut vara trecută la bunici.
Memoria vizuala se pare ca e cea mai productiva, si ca atare va propun cateva planse de afisat in clasa, pentru ca elevii sa le poate vedea si retine cate ceva despre pronume, substantiv etc
SUBIECTUL
Definitie : Subiectul este partea de propozitie care arata cine face actiunea exprimata de predicat sau cine are caracteristica exprimata prin numele predicativ.
Intrebari: Cine? Ce? (face actiunea) Despre cine/ce este vorba in propozitie ? puse predicatului.
Cazul: Nominativ
Se exprima prin urmatoarele parti de vorbire:
-substantiv –comun –simplu: Baiatul lucreaza mult.
-compus: Floarea-soarelui este o planta.
-propriu: Radu invata la matematica.
-pronume –personal: El este acasa.
-de politete: Dumnealui este profesorul de sport.
-demonstrativ: Acela pleaca de la scoala.
-posesiv: A mea este in excursie.
-nehotarat: Toate sunt coapte.
-relativ: Ma intreb cine vine.
-interogativ: Cine a venit?
-negativ: Nimeni n-a venit la petrecere.
-numeral –cardinal: Doi au castigat.
-ordinal: Al treilea a invins.
-verb –infinitiv: A invata este necesar.
-supin: De cantat este placut.
-adverb cu rol de substantiv: Raul a trecut. Binele invinge.
-interjectie: Se aude vai!
E. Clasificare:
Sb –simplu: Maria citeste.
-compus: Corina si Raul se joaca.
Sb –inclus: verbul este la pers. I, II, sg si pl: Citesc. (eu) Cititi. (voi)
-subinteles: versul este la pers. III sg si pl: Citeste. (el) Citesc. (ei)
PREDICATUL
Definitie: Predicatul este partea principala de proopozitie care arata ce face, cine este, cum este, ce este subiectul.
Clasificare
Predicat verbal
Predicat nominal
1. Predicatul verbal – exprimat printr-un verb la modul personal, arata ce face subiectul, impreuna cu Sb. Sau fara el poate contrui o propozitie de sine statatoare
Exp. – verb la modurile personale: Indicativ: Eu merg la scoala.
Imperativ: Du-te!
Conjunctiv: Sa citim cu totii.
Conditional-optativ: Ar compune o scrisoare.
Verb la cele 3 diateze:
Activa: Eu invat la gramatica.
Pasiva: El este invatat de profesor.
Reflexiva: El isi face temele.
Intejectie predicativa: Hai la noi!, Iata o vaza!
Locutiuni verbale: Imi aduc aminte de tine., A luat-o la fuga pe drum.
A FI – verb predicativ in urmatoarele cazuri:
Cat este ceasul? (este poate fi inlocuit cu verbul „arata”)
Cat este painea? (costa)
Unde este elevul? (se afla)
Eu sunt din Sibiu. (provin)
Am fost la bunici. (a vizita)
Maine va fi o saptamana de la plecarea lor. (se implineste)
Textul este din nuvela « Alexandru Lapusneanul ». (apartine)
2. Predicatul nominal – exprimat printr-un verb copulativ la modul personal si un nume predicativ.
Arata – cine este subiectul : Omul acela este Vasile.
-ce este subiectul : Radu este antrenor.
-cum este subiectul : Mihai este destept.
Retine : Pe langa verbul « a fi » exista si alte verbe care pot fi copulative :
A iesi
A ajunge - cand pot fi inlocuite de verbul « a deveni »
A se face
A ramane – cand NU are sensul de a sta, a se opri
A insemna – cand NU are sensul de a face un semn
A deveni – este intotdeauna copulativ
A parea – cand nu poate fi inlocuit cu verbul « a fi »
Verbe copulative - P.N. Verbe predicative – P.V.
El este campion. El este in clasa.
El va ajunge doctor. El a ajuns in clasa.
El a iesit profesor. El a iesit din clasa.
El se face inginer. El isi face temele.
A munci inseamna a castiga. El si-a insemnat exercitiile facute.
El a ramas surprins. El a ramas in clasa.
El a devenit avocat. -------- 8. Parea fericita. Parea ca ninge.
OBSERVAȚIE! Verbele copulative au functie sintactica de Predicat nominal (PN) incomplet.
Numele predicativ- exprimat prin :
Substantiv – N: Prietena ta este Maria.
Ac+prep. : Papucii sunt din piele. G.: Rochia este a mamei.
Numeral – N: Prietenii mei sunt cei doi.
Ac+prep.: Surpriza este pentru al treilea.
G : Pachetele sunt ale celor doi. Adjectiv – pozitiv: Papusa ei este frumoasa.
comparativ - superioritate: Prajitura e mai buna.
egalitate: Este la fel de buna.
inferioritate : Este mai putin buna.
superlativ - absolut : Este foarte buna.
relativ : Este cea mai buna.
Pronume – N: Castigatoarea este ea.
Ac+prep.: Papusa este pentru ea.
G : Ciocolata este a lui.
Verb la modul – infinitiv : Dorinta ei este de a canta.
supin : Poezia este de invatat.
Adverb – de mod : Raspundul este asa.
de timp : Lectia este pentru maine.
de loc : Parintii sunt de acolo.
Interjectie : Este vai si amar de el !
Numele predicativ poate fi simplu : Baiatul este frumos.
multiplu : El este frumos si destept.
ATRIBUTUL
Definitie: Atributul este partea secundara de propozitie care determina un substantiv sau un substitut al acestuia (pronume, numeral).
Intrebari : care?, ce fel de ?, a, al, ai, ale cui ?, cati, cate ?, al catelea, a cata ? puse cuvantului determinat.
Clasificare
Atr. substantival – apozitional
genitival prepozitional
Atribut pronominal – prepozitional (Ac.) genitival (G.) dativul posesiv (D.)
Atribut adjectival
Atribut verbal
Atribut adverbial
Atributul substantival
Apozitional – N : Ion, elevul a plecat., Domnitorul, Mihai Viteazul a fost infrant.
Ac. : L-am vazut pe elevul Mircea.
D : I-am dat cartea lui Ion, prietenul meu.
Genitival: fara prep.: Aceste sunt faptele colegilor tai.
Cu prep.: Lupta impotriva turcilor a luat sfarsit.
Prepozitional: Ac.: Drumul de la scoala este lung.
Cadoul pentru parinti este pe masa.
Pomul din gradina a inflorit.
Goana dupa cumparaturi a inceput.
D: Reusita datorita mamei m-a bucurat
Construirea casei conform planului s-a terminat.
A primit pedeapsa potrivit legii.
Atributul pronominal
Prepozitional exprimat prin :
Pronume personal: Barfa despre ea nu este draguta.
Pronume reflexiv : Lauda de sine nu miroase a bine.
Pronume de politete : Dialogul cu Maria Sa a inceput.
Pronume demonstrativ : Cadoul pentru acela l-am dat.
Pronume posesiv : Relatia cu al meu s-a terminat.
Pronume nehotarat : Cearta cu toate m-a obosit.
Pronume negativ : Plimbarea cu nimeni nu ma incanta.
Pronume de intarire : Lauda despre insene nu este buna.
Pronume interogativ : Cartea de la care e pe masa ?
Pronume relativ : Nu stiu cartea de la cine e pe masa.
Genitival exprimat prin:
Pronume personal : Gluma lui nu este haioasa.
Pronume de politete : Sabia Mariei sale mai straluceste.
Pronume demonstrativ : Cartea aceluia e veche.
Pronume posesiv : Parerea a lor mei l-a suparat.
Pronume nehotarat : Cartile tuturora sunt vechi.
Pronume negativ : Penarul nici uneia nu este aici.
Pronume de intarire : Copilul insusi a mers la concert.
Pronume interogativ : Casa caruia ai vazut-o ?
Pronume relativ : Problema este ale cui carti le-am uitat.
Dativul posesiv
Pronume personal neaccentuat : Fapta-ti este cunoscuta.
Pronume reflexiv neaccentuat : Maria-si potolea setea.
Atribut adjectival exprimat prin :
Adjectiv demonstrativ : Caietul acestui baiat este rupt.
Adjectiv posesiv : Caietul meu e nou.
Adjectiv de intarire : Eu insami am gresit.
Adjectiv nehotarat : Fiecare baiat e fotbalist.
Adjectiv negativ : Niciun copil nu este acasa.
Adjectiv interogativ : Care fata a luat nota 10 ?
Adjectiv relativ : Nu stiu care fata a plecat.
Adjectiv propriu-zis: El are un scris frumos.
Verb la participiu : Copii certati plangeau.
Verb la gerunziu acordat cu substantivul : Cosurile fumegande, voce vibranta
Numeral cardinal : Doi copii se plimbau prin parc.
Numeral ordinal : Al doilea elev este absent.
Numeral colectiv : Tustrei elevii au chiulit.
Numeral de aproximatie : Circa 20 de copii au mers in excursie.
Locutiune adjectivala : Baiatul fara obraz enerveaza pe toti.
Atribut verbal - exprimat prin :
Verb la infinitiv : Dorinta de a invata nu exista.
Verb la supin : Textul de citit este interesant.
Verb la gerunziu neacordat : Am intalnit copii razand.
Locutiune verbala : Dorinta de a o lua la sanatoasa il caracterizeaza.
Atribut adverbial – exprimat prin :
Adverb de loc : Cartea de acolo este rupta.
Adverb de timp : Povestea de atunci este deosebita. , Discutia de ieri m-a deranjat.
Adverb de mod : Se auzea susurul alene a izvorului.
Locutiune adverbiala: Cititul de zi cu zi, invatatul pe de rost, plimbatul de colo pana colo
COMPLEMENTUL
Definitie: Complementul este partea secundara de propozitie care determina :
-un verb : Am plecat la tara.
-un adjectiv : Pomii erau plini de flori.
-un adverb : Zboara lin ca vantul.
-o interjectie : Hai acolo !, Zarr pe un ram.
Clasificare
1. Complemente circumstantiale - de loc : unde ?
de timp : cand ?, de cat timp ?, - de mod : cum ?
de cauza
de scop
2.Complemente necircumstantiale
complement direct : pe cine ?, ce ?
complement indirect : cui ?, despre cine/ce ?, cu cine/ce ?, de la cine/ce ?, la cine/ce ?, pentru cine/ce ? - complement de agent
1. Complemente circumstantiale
C.C.L. – exprimat prin :
Subst.+prep.(Ac) : A scris pe carte.
Subst.+ locutiune prep. (G) : Zboara deasupra caselor.
Pronume pers. : Pleaca de la el.
Pronumele reflexiv : Sunetul venea despre sine.
Pronumele demonstrativ : Merge la acela.
Pronumele de politete : A alergat la dumnealui.
Pronumele posesiv : El pleaca cu al meu.
Pronumele nehotarat : Merge la toate.
Pronumele relativ : Ne gandim spre care se indreapta.
Pronumele interogativ : De la care ati venit ?
Numeral cardinal (prep. Ac.) : Merge la cei doi.
Numeral ordinal : Merge la al treilea.
Numeral colectiv : Vine de la tustrei.
Numeral fractional : Se indreapta spre o treime dintre ei.
Numeral cardinal (prep. G) : Sta inaintea celor doi.
Numeral ordinal : Ajunge deaspra celui de al treilea.
Numeral fractional : Cade in mijlocul doimii.
Verb la supin: Nica venea de la cules/scaldat.
Complementul circumstantial de timp – exprimat prin :
Subst.+prep.(Ac) : Vine la noi dupa sarbatori.
Subst. + prep. (G) : In jurul amiezii soseste acasa.
Adjectiv +prep. “de”(Ac.) : De mic/ de tanar a invatat sa citeasca.
Pronume pers. (Ac.) : Sosim indata dupa ei.
Pronume demonstrativ : Venim imediat dupa acela.
Pronume posesiv : A venit imediat dupa ai nostri.
Pronume nehotarat : Ajunge dupa unii.
Pronume de politete : Soseste dupa dumnealui.
Pronume negativ : Nu intra in clasa dupa nimeni.
Pronume relativ : Citeste dupa care invata..
Pronume interogativ : Dupa cine alearga ?
Pronume pers. (G) : Soseste inaintea dansului.
Pronume demonstrativ : Vine inaintea aceluia.
Pronume posesiv : Soseste acasa inaintea alor mei.
Pron. nehotarat : A ajuns inaintea la toti.
Pronume de politete : Se trezeste la ora 8 inaintea dumnealor.
Pronume negativ : Nu-si termina lectiile inaintea niciunuia.
Pronume relativ : Nu stiu inaintea cui a venit.
Pronume interogativ : Inaintea cui a venit ?
Numeral cardinal (prep. Ac.) : Merge la cei doi.
Numeral cardinal (prep. G) : Ajunge inaintea celor doi.
Numeral ordinal (prep. Ac.) : Ajunge dupa cel de-al doilea.
Numeral ordinal (prep. G) : Ajunge inaintea celui de-al doilea.
Adverb de timp : Dimineata merg la scoala.
Locutiune adverbiala : A plecat de cu seara.
Verb la infinitiv + prep. : Alearga inainte de a manca.
Complement circumstantial de mod. – exprimat prin :
Substantiv + « cat » : Este o minge cat pumnul.
Substantiv (Ac.) : E tare ca pamantul.
Substantiv (D) : S-a facut negru asemenea pamantului.
Substantiv (G) : (in baza, in lumina, in temeiul): A fost pedepsit in baza legii.
Pron. (Ac.) : Merge ca dumnealui.
Pron. (D) : Vorbeste asemenea noua.
Pron. (G) : Este pedepsit in baza acestora.
Numeral (Ac.) : Mananca ca zece.
Numeral (D) : Invata asemenea primului.
Numeral (G) : Ma lasa in baza amandurora.
Adverb de mod: Vorbeste bine engleza.
Locutiune adverbiala : Invata pe de rost poezia.
Verb la infinitiv : Nu traieste fara a manca.
Verb la gerunziu : Merge cantand/fluierand.
Adjectiv : Rochia sta pe ea ca scrisa.
2. Complemente necircumstantiale
a. Complementul direct – este exprimat prin :
Substantiv (Ac.) : El l-a batut pe Marius., A pierdut pantoful.
Pronume personal (Ac.) : L-a strigat pe el.
Pronume demonstrativ : L-a gasit pe acesta.
Pronume posesiv : I-am vazut pe ai tai.
Pronume reflexiv : S-a pieptanat frumos.
Numeral cardinal (Ac.): I-a vazut pe cei doi.
Numeral ordinal (Ac.) : L-a reprezentat pe al treilea.
Verb la infinitiv: Stie a canta.
Verb la gerunziu : Vedea venind pe cineva.
Verb la supin : I-am dat de revazut problema.
b. Complementul indirect – este exprimat prin :
Substantiv (G) : S-a intors impotriva baiatului.
Substantiv. (Ac.) : Am vorbit despre lectia de ieri.
Substantiv (D) : Ii dau o ciocolata baiatului.
Substantiv pers. : I-am cerut explicatii.
Pron. demonstrativ : A luptat impotriva aceluia.
Pron. posesiv: A reusit gratie alor sai.
Pron. reflexiv: Isi ia cartea.
Numeral cardinal : A vorbit despre cei doi.
Numeral ordinal : S-au aliat impotriva celui de al doilea.
Verb la infinitiv : Este obisnuit a se ruga in fiecare zi.
Verb la gerunziu : A obosit fugind.
TEXTE PENTRU DICTARE
Meciul
Chiriac şi Marcel vor să joace un meci de baschet. Ei îi cheamă şi pe Achim, Lucica, Mircea şi Cecilia.
După cincisprezece minute, scorul este zece la cinci pentru echipa lui Chiriac.
Pe Lucica o cheamă unchiul ei. Meciul încetează. Copiii nu se ceartă. Ei se despart în pace până la o nouă întrecere.
Întrecerea
E iarnă. Afară e destul de rece, dar zeci de copii sunt cu săniile şi schiurile pe pârtie.
Mircea şi Chiriac vor să organizeze o întrecere. Îi cheamă şi pe ceilalţi copii: Achim, Marcela, Cecilia şi Nichita. Se grupează în perechi şi se aşează la linia de plecare.
-Start! strigă Mircea.
Săniile pornesc la vale. Prima soseşte perechea Achim - Marcela.
Ce bucuroşi sunt!
Accidentul
Anghel şi Gheorghiţă se joacă cu mingea. Gheorghiţă trage la poartă. Vrând să apere, Anghel cade şi se loveşte la genunchi. Începe să curgă sânge. Mingea nimereşte în geamul vecinilor care se sparge.
- Ce ghinion! Cine ar fi ghicit?
La scăldat
E vară. Georgeta se duce la Gina şi o întreabă:
- Mergi la râu să facem baie?
- Desigur, răspunse Gina.
Pe drum se întâlnesc şi cu alţi colegi: Angheluţă, Gheorghe, Ghiţă şi Gherghina.
- Ce frumos e la râu! strigă fericiţi copiii.
La plimbare
Împăratul a plecat la plimbare cu împărăteasa. În dumbrava din apropierea palatului, au văzut pomii îmbobociţi. Un pescar îmbătrânit de vreme îmbarca plasele pentru peşte. Râul era împânzit de bărci. Departe, se zăreau culmile împădurite ale munţilor. Treptat, cerul se împodobeşte cu stele ce se oglindesc în unda râului.
Prietenie
Costel şi Marian sunt prieteni. Ei merg la şcoală împreună şi tot împreună îşi fac lecţiile.
Cand Costel a fost bolnav, Marian a fost la el în fiecare zi cu temele. Mama lui Costel a fost impresionată de gestul lui şi a fost tare bucuroasă că fiul său are un prieten adevărat.
La masă
Înainte de masă, ne spălăm pe mâini cu apă şi săpun. Când mâncăm, înghiţim mâncarea încet, ca să nu ne înecăm. Întotdeauna mulţumim mamei când terminăm de mâncat şi o ajutăm la strânsul mesei.
Întrecerea
La întrecerea de mâine, participă întreaga clasă.
Ionel este neîntrecut la alergare. A reînceput antrenamentul ca să fie sigur că va câştiga.
Şi Mihai este hotărât să învingă. Ionel, însă, îl consideră un adversar neînsemnat.
Vom vedea mâine cine va doborî recordul.
În excursie
Felix şi Alexandru se pregătesc să plece în excursie. Îşi pregătesc rucsacul şi la şapte fix pornesc. Au explicat că doresc să facă un experiment.
- Să ne grăbim! exclamă Felix. După ce se încălzeşte vremea, va fi mai greu să escaladăm muntele.
Expoziţia
Xenia a fost invitată la o expoziţie extraordinară. Tablourile expuse erau expresive şi interesante.
- Acesta este preferatul meu! a exclamat ea.
Ghidul a explicat că pictorul este exigent şi nu expune decât cele mai frumoase lucrări.
Drumeţia
Într-o zi, am mers cu doamna învăţătoare pe deal. Am alergat, am cules flori şi am observat natura.
Într-un copac, am zărit o veveriţă. Avea blana roşcată şi codiţa stufoasă. Sărea dintr-o creangă în alta şi dintr-un copac în altul ca să caute de mâncare.
Pădurea
Într-o zi de primăvară, am mers în pădure. Aici totul era verde.Florile înmiresmau aerul. Dintr-o tufă a sărit un iepuraş. Într-un copac bate de zor o ciocănitoare. Dintr-un stejar a sărit o veveriţă. Printr-o deschizătură între copaci, am zărit râul. El trecea printr-un luminiş, unde am făcut şi noi popas.
Pădurea era frumoasă ca în basme.
Cartea
Marian s-a dus la librărie. El s-a uitat prin rafturi şi s-a hotărât să cumpere o carte. Mama sa s-a bucurat când a văzut ce interesantă e cartea sa.
Paznicul
Grivei s-a mâniat când vulpea a furat o găină din ograda sa. S-a ghemuit în cuşca sa şi s-a pus la pândă. Când cumătra s-a apropiat, Grivei s-a repezit la ea. Vulpea s-a speriat şi a fugit grăbită spre vizuina sa.
La film
Mama i-a cumpărat Anei o rochiţă nouă. Ea îşi ia rochiţa şi se duce la prietena sa, Mioara. I-a spus că ar vrea să meargă la un film a doua zi.
Ana îşi ia rochiţa cea nouă. Mioara o ia şi pe sora sa, Mihaela.
Filmul i-a plăcut foarte mult Mihaelei. Ea i-a mulţumit Mioarei. Aceasta i-a promis să o mai ia şi la alte filme dacă ea va vrea.
Dorinţa
Maria i-a spus mamei:
-Aş vrea să ne ia şi pe noi tata cu maşina.
-Nu poate să ne ia acum. I-a promis prietenului său, care i-a dat telefon, că merge să îl ia de la gară.
Bicicleta
Costel i-a spus lui Mihai să vină la el. Când s-a dus, Mihai i-a zis:
-Ia uite ce am primit, şi i-a arătat o bicicletă nouă.
-E grozavă, a exclamat Costel. De unde o ai?
-S-a dus tata să o ia tocmai de la Bucureşti!
La joacă
Andrei şi Victor s-au dus pe terenul de sport. Au mai venit şi alţi copii. S-au alcătuit două echipe. S-au ales căpitanii şi s-au împărţit porţile. Jocul a început. Cei de pe margine strigau sau aplaudau.
Seara, copiii s-au dus acasă. Ei au povestit părinţilor sau fraţilor cum s-au distrat.
Din nou la şcoală
Vacanţa s-a terminat. Elevii clasei a II-a s-au adunat în clasă. Ei povestesc cum s-au distrat în vacanţă.
- Cine s-a dus în tabără? întreabă Maria.
S-au ridicat mai mulţi: Cristi, Petre, Ani şi Bianca.
- Dar la bunici? întreabă şi Elena.
- Toţi am fost la bunici! au răspuns în cor copiii.
Ei s-au bucurat că s-au întors la şcoală.
Hărnicie
Bunicul l-a trimis pe Costel să ia două greble. L-a pus pe Mihai să măture şi i-a dat lui Marin o lopată. Toţi au trecut voioşi la lucru. I-a apucat înserarea lucrând.
La grădina zoologică
Ionel s-a dus la grădina zoologică. Acolo l-a întâlnit pe prietenul său, Andrei. La tot pasu, îi întâmpina ceva nou şi interesant. Au mers la lei, la tigri, la girafe şi la maimuţe.
-Iată un papagal! strigă Ionel.
El l-a văzut primul. Apoi l-a văzut şi Andrei şi l-a fotografiat.
De sărbători
De Crăciun ne-am dus la bunici.
Eu şi fratele meu ne-am îmbrăcat cu haine noi. Ne-am gândit să le facem o surpriză bunicilor şi ne-am luat sorcova. Casa bunicilor era plină de neamuri. Cu un neam ne-am cunoscut chiar atunci.
Cu toţii ne-am bucurat că ne-am întâlnit.
La bibliotecă
Într-o zi, ne-am întâlnit la bibliotecă cu Anca. Ea s-a dus să ia o carte despre strămoşii noştri. I-a spus bibliotecarei că s-a gândit să citească multe cărţi de istorie. Ele ne învaţă că suntem un neam de oameni viteji.
Fiecare om trebuie să cunoască istoria sa.
Ninsoarea
Mama ne-a trezit de dimineaţă şi ne-a trimis la nea Vasile. Pe drum, ne-a prins ninsoarea. Ningea cu fulgi moi de nea. Când ne-a văzut nea Vasile, ne-a spus că semănăm cu nişte omuleţi de nea. Ne-a scuturat şi ne-a băgat în casă, unde ne-a dat un ceai fierbinte care ne-a încălzit.
Iarna
Într-o iarnă, s-a pus pe nins cu fulgi pufoşi de nea. Copiii s-au bucurat şi s-au apucat să facă oameni de zăpadă sau cazemate. Ne-am dus şi noi la bătaia cu bulgări de nea. Nea Aurel ne-a învăţat cum să aruncăm la ţintă.
În grădină
Într-o vacanţă de primăvară, ne-am dus la bunici.
Bunicul ne-a întrebat:
-Vreţi să mă ajutaţi în grădină?
-Desigur, bunicule!
Ne-a ajutat şi nea Vasile să facem straturile. Apoi am plantat:roşii, varză, ardei şi fasole. Bunicul ne-a mulţumit, iar noi ne-am bucurat că am făcut ceva folositor.
Supărare
Părinţii i-au certat pe copii că au venit târziu în casă. Degeaba i-au cerut iertare mamei şi i-au promis să nu mai facă, ea a rămas tot supărată.
După ce iau masa, îşi iau pijamalele şi se duc la culcare necăjiţi.
În drumeţie
Cristi şi Matei i-au anunţat pe părinţi că vor să meargă pe deal.
-Eu iau mingea, zise Cristi.
-Atunci eu iau o pătură,spuse Matei.
-Ce mâncare să iau la noi?întrebă Cristi.
-Tu ia ce vrei.Eu o să iau biscuiţi şi o sticlă cu suc.
După ce i-au spus mamei la ce oră se întorc, îşi iau bagajele şi pornesc la drum.
În parc
După ce i-au cerut voie mamei să iasă afară, Andrei şi Aurel îşi iau bicicletele şi se duc în parc.
-Salut, băieţi! i-a strigat Alina. Ce faceţi?
-Ne-am gândit să ne dăm cu bicicletele. Dar tu?
-Eu am ieşit cu rolele. Aş fi vrut să iau bicicleta, dar e stricată.
Cadoul
De ziua lui, Mihai i-a invitat şi pe colegii săi de clasă. Aceştia s-au gândit ce cadou să-i ia. Au hotărât că ar fi mai bine să-i ceară părerea doamnei învăţătoare.Aceasta i-a sfătuit să-i ia un acvariu pentru peştişorii săi.
La pescuit
Într-o zi, Andrei s-a dus la pescuit cu Marius şi părinţii săi.
-Să-i spui tatei să-i dea şi lui Andrei o undiţă, zise mama.
-Crezi că o să-i placă să pescuiască ?
-Poate că îi va plăcea să le ducă părinţilor săi peştii pe care o să-i prindă.
La cireşe
Mai ştii ce bine ne-am mai distrat când m-ai invitat la ziua ta în luna mai? Tocmai se copseseră cireşele de mai şi m-ai întrebat dacă vreau să mai mă urc în cireş. Când mai vii pe la noi, să mai aduci cireşe dacă au mai rămas.
Invitaţia
-Ce mai faci?
-Bine, mulţumesc! Dar tu?
-Mai vrei să vii la ziua mea?
-Desigur, doar m-ai invitat.
-Atunci te aştept pe 15 mai la mine acasă, pe strada 1 Mai.
Darul
- M-ai chemat la tine să îmi dai un nai?
- Da. Credeam că te vei bucura.
- N-ai ştiut că mai am un nai primit în dar de ziua mea în luna mai?
- Nu, nu ştiam.
- N-ai vrea să îl ţii pentru tine şi să cântăm împreună la nai?
- Aş vrea, dar nu ştiu să cânt la nai.
- De ce n-ai spus că nu ştii? Tata cunoaşte un profesor de nai de care n-ai auzit. El te învaţă să cânţi la nai aşa de repede, cum nici n-ai gândit.
Regret
-De ce n-ai venit azi la şcoală? l-a întrebat Mihai pe Andrei.
-Mi-a fost cam rău şi mama m-a sfătuit să stau acasă.
-Ce păcat! La ora de muzică am ascultat un concert la nai cântat de Gheorghe Zamfir, zise Mihai.
-Am s-o întreb pe doamna învăţătoare dacă n-ar putea să mi-l dea şi mie să-l ascult acasă,spuse cu regret Andrei.
Necazurile Mariei
Pe trotuarul din faţa casei, Maria sare coarda. La o mişcare greşită, coarda s-a înnodat. Maria încearcă să o deznoade. Trebuie să se grăbească, pentru că cerul s-a înnorat din nou.
După ploaia de dimineaţă, pe stradă sunt multe bălţi. Un şofer grăbit trece printr-o baltă şi o stropeşte pe Maria. Fetiţa e supărată. Are coarda înnodată, ea e înnămolită, iar rochiţa cea nouă s-a înnegrit.
Furtuna
E o zi călduroasă de vară.Soarele încălzeşte cu putere. Dintr-o dată, începe să bată vântul şi cerul se înnorează.Afară s-a înnegurat, de zici că se înnoptează.
Vine furtuna...Stropi mari şi reci de ploaie îneacă pământul.În curând, totul e acoperit de apă.
Deodată, ploaia încetează. Cerul înnegrit începe să se însenineze şi soarele străluceşte din nou. A trecut...
La muzeu
Într-o zi, Andreea a avut ideea să mergem la un muzeu. Ne-am hotărât pentru muzeul de zoologie. Pe amândoi ne interesau fiinţele de la începutul lumii.
Pe aleea de la intrarea în muzeu,ne-am întâlnit cu Ionuţ. El ne-a spus că,în ziua aceea, vizitatorii nu aveau acces în muzeu.
Ne-am întors acasă cu regretul că nu am avut succes.
Exemplu
Andrei este un elev model. El e cuviincios cu toată lumea şi este foarte conştiincios. Nu vine niciodată cu lecţiile neînvăţate şi nu a fost văzut copiind.Iubeşte animalele şi spune că vrea să devină zoolog. Ar vrea să viziteze muzeele din întreaga ţară şi din occident.
La şcoală
După un timp, iar l-a întrebat doamna învăţătoare cu cine i-ar plăcea să stea în bancă.
Mihai iar tace. I-ar plăcea să stea cu Alina, dar i-ar fi ruşine să spună. Aşa că iar va sta singur, sau cu cine i-ar spune doamna învăţătoare.
Darul
-Ce crezi că i-ar place Mariei să primească de ziua ei?
-Mi-a spus că ar dori să aibă un papagal.
-Oare i-ar da voie părinţii săi?
-Am putea să-i întrebăm, iar dacă nu se poate, îi vom lua altceva.
Jocul
- De-a ce vrei să ne jucăm: de-a ascunsea sau de-a baba-oarba?
- Aş dori să ne jucăm mai întâi de-a ascunsea. Sper că Alina va vrea să ne dea batista sa.
- Dacă ea nu va vrea să ne dea batista, poate va vrea Alin să ne dea fularul său.
În parc
Anca vrea să se dea cu bicicleta, iar Flavia cu patinele cu rotile. O roagă pe mama să le dea voie în parc. Aceasta le atrage atenţia să fie atente pe unde se dau şi să nu dea peste cineva.
În parc, i-au întâlnit pe Corina şi Bogdan.
Aceştia vor să se joace de-a prinsea, dar n-au cu cine.
Viţeluşul
În fiecare seară, nea Grigore, un neam de-al nostru, se întoarce cu vitele de la păscut, de pe deal. Acestea se opresc singure la porţile caselor.
Un viţeluş continuă să se ţină după el.
- Tu de-al cui eşti? Nu cumva de-al lui badea Gheorghe de pe deal?
Pe deal
Maria şi Corina vor să meargă pe deal.Îşi iau pătura, mâncarea, mingea şi pornesc. Pe drum, se întâlnesc cu un coleg de-al lor, Andrei.
-Nu vii cu noi pe deal?îl întreabă fetele.
-Desigur, dar vreau să-l iau şi pe un prieten de-al meu, dacă sunteţi de acord.
MODURILE ȘI TIMPURILE VERBULUI. FORME VERBALE NEPERSONALE
Modul indicativ
Modul conjunctiv
Prezent
Imperfect
Perfect
compus
Perfect
simplu
Mai-mult-ca-
perfect
Viitor
standard
Viitor
popular
Viitor anterior
Prezent
Perfect
alerg
alergam
am alergat
alergai
alergasem
voi alerga
o să alerg
voi fi alergat
să alerg
să fi alergat
alergi
alergai
ai alergat
alergași
alergaseși
vei alerga
o să alergi
vei fi alergat
să alergi
să fi alergat
aleargă
alerga
a alegat
alergă
alergase
va alerga
o să alerge
va fi alergat
să alerge
să fi alergat
alergăm
alergam
am alergat
alergarăm
alergaserăm
vom alerga
o să alergăm
vom fi alergat
să alergăm
să fi alergat
alergați
alergați
ați alergat
alergarăți
alergaserăți
veți alerga
o să alergați
veți fi alergat
să alergați
să fi alergat
aleargă
alergau
au alergat
alergară
alergaseră
vor alerga
o să alerge
vor fi alergat
să alerge
să fi alergat
Modul condițional-optativ
Modul imperativ
Infinitiv
Funcții sintactice
Prezent
Perfect
Formă afirmativă
Formă negativă
Prezent
Perfect
Eu am alergat în parcul de lângă școală. (Predicat verbal) A alerga este un obicei sănătos. (Subiect)
Terenul este pentru a alerga. (Nume predicativ) Dorința de alerga mi s-a îndeplinit. (Atribut verbal)
Elevul începe a alerga prin curtea școlii. (Complement direct) Incapabil de a alerga, s-a așezat jos. (Complement prepozițional) A plecat înainte de alerga pe teren. (Circumstanțial de timp) Mihai a intrat în clasă fără a alerga. (Circumstanțial de mod)
A intrat pe teren pentru a alerga. (Circumstanțial de scop)
A fost pedepsit pentru a fi alergat prin curtea școlii. (Circumstanțial de cauză)
aș alerga
aș fi alergat
aleargă!
nu alerga!
a alerga
a fi alergat
ai alerga
ai fi alergat
Gerunziu
ar alerga
ar fi alergat
alergând
am alerga
am fi alergat
alergați!
nu alergați!
Supin
ați alerga
ați fi alergat
de alergat, pentru alergat, după
alergat, la alergat, de la alegat
ar alerga
ar fi alergat
Participiu
Alergat, alergată, alergați, alergate
Ajută la formarea altor moduri și timpuri verbale: indicativ, perfect compus; indicativ, viitor anterior; conjunctiv, perfect; condițional-optativ, perfect; supin; este component al construcției pasive cu verbul auxiliar „a fi”
Observație: Infinitivul, gerunziul, supinul și participiul sunt forme verbale nepersonale!
Numele……………………………………….
Data………………
FIŞĂ DE LUCRU
CUVINTE CU SENS ASEMĂNĂTOR. CUVINTE CU SENS OPUS
1. Găseşte proverbul format din patru cuvinte, folosind codul dat:
_________ cuvânt cu acelaşi sens ; __________ cuvânt cu sens opus.
Cuvântul este format din silabe.
Ce amar e gustul tristeţii!
Să fii scriitor nu e puţin lucru!
Carul duce pepenii la piaţă.
Formează cuvinte cu sens opus, adăugând în faţa celor date in sau ne.
vinovat_____________________ util________________________
limitat______________________ decent______________________
corect______________________ decis_______________________
Completează tabelul.
Cuvântul
Cuvântul cu acelaşi sens
Cuvântul cu sens opus
a apărea
drept
curaj
izbândă
util
Taie intrusul.
bogăţie, avuţie, sărăcie, avere;
uimit, supărat, mirat, uluit;
gingaş, delicat, fragil, puternic;
inteligent, perspicace, încrezut, isteţ.
Continuă „lanţul cuvintelor” cu cel puţin trei exemple, după model:
cuc, car, rod, drum, …
pas,______________________________
ger,______________________________
IAU/I-AU
Completeazǎ spaţiile libere cu cuvinte potrivite:
iau............................................... i-au............................................ i-au..........................................
i-au.............................................. iau............................................. iau............................................
iau............................................... i-au............................................ i-au...........................................
............revista ................... spus .................... descris
............ un corn .................... creionul .................... o prǎjiturǎ
............ explicat ................... suparat .................... apucat
Dupǎ concursul de matematicǎ, profesorii ................ lǎudat pe cei buni. ............... spus lui Dǎnuţ sǎ lucreze mai multe probleme. Eu .................. culegerea sǎ lucrez împreunǎ cu el. Ȋmi doresc sǎ .............. şi eu premii la olimpiadǎ. ................... un buchet de flori pentru sora mea, care a luat premiul întâi.
Este ziua Corinei. Bunicii ...............cumpǎrat o bicicletǎ. Mama m-a sfǎtiut sǎ ............... nişte cǎrţi pentru ea. Parinţii ............... dat bani pentru o excursie. Profesorii .................. adus numai laude. Colegii ........... dǎruit un urs de pluş. Eu .............. ursul şi îl duc în camera ei.
Este foarte fericitǎ.
......................... stropitoarea şi ud florile.
Observ cǎ liliacului ............... mai înflorit câteva crengi.
................ un buchet de trandafiri pentru mama. Fraţii mei ............ adus şi bunicii un buchet.
Alege forma corectǎ:
Cad primii fulgi de nea. Bucuroasǎ, iau/i-au paltonul şi cǎciula şi ies afarǎ. Ȋntind mâna şi iau/
i-au în palmǎ un fulg de nea. Privesc cum se topeşte repede. Câţiva colegi i-au/iau strigat pe Marin şi pe Vasile. Iau/I-au aruncat lui Azorel un bulgǎre de nea. Câinele sa/s-a speriat şi a început sǎ latre.
Lizuca şi Patrocle iau/i-au cerut voie rǎchitei sǎ înnopteze în scorbura sa/s-a.
-Uite, Patrocle, iau/i-au paltonaşul, mǎ îmbrac cu el şi-mi pun bereta pe cap.
Vietǎţile pǎdurii iau/i-au primit cu drag pe cei doi.
Târziu, bunicii iau/i-au gǎsit în dumbravǎ şi iau/i-au dus în cǎsuţa lor.
Vreau sǎ iau/i-au numai note bune!
Primii fulgi de nea iau/i-au adus bucurie în suflet.
Când l-au întâlnit, i-au/iau mulţumit pentru ajutorul dat.
Pǎrinţii iau/i-au cumpǎrat lui Andrei o maşinuţǎ.
O iau/i-au pe Ana la mine.
Iau/I-au adus ce şi-a dorit.
Scrie sinonime pentru cuvântul “iau”:
Iau cartea de pe masǎ..................................
Iau un caiet din ghiozdan.................................
Iau bomboane de la magazin................................
Iau câinele de lanţ..................................
Iau merele din pom şi le pun în lǎdiţǎ............................
Iau premiul I la concurs dacǎ mǎ pregatesc serios...........................
Iau o carte de la bibliotecǎ...................................
Iau trenul pânǎ la Bucureşti.............................................. ..
O iau pe Alina la mine sǎ ne jucǎm cǎrţi.................................................. ..........
Completeazǎ:
`în cuib-.......................................
în tablou-.............................................
`în curte-................................................
în carte-................................................. ...
`din casǎ-.................................................. .
din cǎmarǎ-................................................
`din frigider-...............................................
din ghiozdan-.............................................
`el îi spune-.....................................
ea îi aduce-.......................................
`ei îi cumpǎrǎ (Mariei)-...................................................... ...
ele îi povestesc (Anei)-...................................................... ...
`Ele îi aşazǎ (pe copii)-...................................................... ....
Ei îi hrǎnesc (pe câini)-...................................................... ...
`Ea se plimbǎ-.............................................
El se joacǎ-...............................................
`Ele se împacǎ-............................................
Ele se urcǎ-................................................
Alcǎtuieşte enunţuri cu cuvinte descoperite şi însemnate la exerciţiul 4.
Corecteazǎ greşelile:
La marginea satului bunicilor, dealurile sunt acoperite cu pǎduri întinse. Sǎtenii i-au de aici lemnul necesar focului s-au construcţiilor.
Ȋntrun an, bunicul l-a rugat pe pǎdurar sǎ marcheze arborii buni pentru foc. Aşa, tǎierile nu sau mai fǎcut la întâmplare, iar localnicii iau defrişat pe cei mai bǎtrâni.
Ȋn locul numit tǎieturǎ, cresc la începutul lui iunie mulţi fragi şi multe ciuperci.
Ȋntro zi a, mers aici cu Ioana şi cu prietena s-a. Eu avem douǎ coşuri: întrun coş voiam sǎ culeg fragi, iar în celǎlalt, ciuperci.
A foat foarte frumos: am cules şi am mâncat fragi, ne-am jucat şi,întrun târziu am plecat spre casǎ.
Descoperǎ propoziţiile ascunse:
a, cuib, într-un, pentru, şi, lângǎ, puişori, vrǎbiuţa, fǎcut,ea, copǎcel.
i-au, pe, paşii, spre, pǎdure, purtat, cei, cǎsuţa, din, doi.
Ionel, seama, la, nu, vrut, poveţele, a, ia, sǎ, mamei.
vreau, mâine, notǎ, sǎ, la, iau, mare, test.
Alcǎtuieşte un text în care sǎ foloseşti toate ortogramele învǎţate. Dǎ-i un titlu potrivit.
LA/L-A, L-AU
Completeazǎ cu la şi l-a spaţiile punctate:
................şcoalǎ ................compunere .............noi
.................adus .................stropit .............mai vǎzut
Nota............ .................lǎudat .............Bucureşti
.............. supǎrat .................Maria .............ascultat
.............asfinţitul soarelui, melcul se întorcea de ........... plimbare. Cǎsuţa din spate .............. obosit. ............mijlocul drumului, s-a oprit. Cǎrǎbuşul ............... salutat amical.
Melcul ............ întrebat:
-De ce te grǎbeşti aşa, bǎrbosule?
-Trebuie sǎ ajung ........ casa mea. Eu nu am casa cu mine, ca dumneata.
.............. asta melcul nu se gândise.
Gina, rǎţuşca cea micuţǎ,
A plecat ........... piaţǎ
Foarte dimineaţǎ.
Pe Boby ............ mângâiat
Şi în pǎtuţ .......... lasat.
-Sǎ nu pleci, puiuţ, la baltǎ,
Cǎ vulpea de-abia fe-aşteaptǎ,
Când s-a-ntors – bobocul nu-i,
Numai coaja oului.
........furat şireata, oare?
Se-ntreba cu grijǎ mare
Şi ......... baltǎ se opri,
Dar pe loc ea înlemni:
......... doi paşi în stufǎriş,
Roşioara-i în tufiş.
Oare ce s-a întâmplat?
Puteţi sǎ îmaginaţi
Şi-apoi sǎ conţinuaţi?
Alege forma corectǎ:
Când la/l-a vǎzut pe Marele-Luminǎtor cǎ vrea sǎ intre în pǎdure, Lalo, gândǎcelul cafeniu, l-a/la rugat:
-La/L-a noapte este beznǎ şi mi-e tare fricǎ. Dǎ-mi, te rog, o fǎrâmǎ de luminǎ!
Stǎpânul luminii la/l-a lǎsat sǎ se aureascǎ, şi i-a dat o scânteie. Noaptea, l-a/la întuneric, gândǎcelul împrǎştia luminǎ. Se transformase în licurici.
De fricǎ, ţeposul stǎtea ghemuit la tulpina nucului. Vulpea l-a/la mânat ca pe o minge. Nu la/l-a mâncat, din cauza ţepilor. S-a înţepat la bot.
Când ariciul se gândea la/l-a ajutor, la/l-a auzit pe Azor.
Acesta la/l-a salvat.
-Ai plecat la/l-a plimbare, cumǎtrǎ?strigǎ dulǎul.
Dar vulpea nu la/l-a auzit. O luase la sǎnǎtoasa.
Transformǎ:
azi
ieri
îl ascultǎ îl cautǎ îl ajutǎ îl priveşte îl transformǎ îl felicitǎ îl ceatrǎ îl supǎrǎ
Completeazǎ cu ”l-au”:
Copiiii nu ................. ascultat pe Ionel. Prietenii nu ............... crezut pe George.
Pǎrinţii................... pedepsit pe Alin. Colegii nu ...........aşteprtat şi pe el.
De ce ............... dus la bunici pe Mihai? Când ........... vǎzut pe Mircea ............. felicitat.
Numele și prenumele………………………………………………
Data………………………..
Scriem corect cel/ ce-l
- Fișă de lucru -
1. Alege forma corectă a cuvintelor cel/ ce-l.
a) Făt - Frumos a dovedit că e cel/ ce-l mai viteaz.
b) Cel/ ce-l interesează mai mult la școală este matematica.
c) Eu știu cel/ ce-l încântă cel/ ce-l mai mult.
d) Ioan este cel/ ce-l mai talentat la vioară.
2. Transformă după model.
Eu știu ce îl interesează pe Bogdan.
Eu știu ce-l interesează pe Bogdan.
a) Știu ce îl bucură pe prietenul Cezar.
…………………………………………………………………………………………………
b) Ce îl așteaptă pe cel care spune minciuni?
…………………………………………………………………………………………………
c) Ce îl surprinde pe Luca cel mai mult, este surpriza de ziua lui.
…………………………………………………………………………………………………
d) Colegul mi-a spus de ce îl apreciază pe Tomas.
…………………………………………………………………………………………………
e) De ce îl felicită colegii de clasă pe Nicolae?
…………………………………………………………………………………………………
3. Completează cu cel sau ce-l.
a) I-a mărturisit fratelui său …………impresionase ……………mai mult.
b) Fratele …………mic era …………… mai cuminte.
c) Ștefan ……….. Mare a luptat cu turcii.
d) Au respectat planul ………. stabiliseră.
4. Alcătuiește enunțuri, folosind cuvintele cel/ ce-l.
....................................................... .................................
....................................................... .................................
....................................................... .................................
....................................................... .................................
Fișă de lucru fragment Moș Ion Roată și Unirea, de Ion Creangă
FIŞĂ DE LUCRU
CUVINTE CU SENS ASEMĂNĂTOR
1.Găseşte cuvinte cu înţeles asemănător pentru:
castel = _______________ supărare = _______________
victorie = _______________ băştinaş = _______________
cărare = _______________ zarvă = _______________
curte = _______________ circumstanţă = _______________
oaste = _______________ secol = _______________
dilemă = _______________ a nara = _______________
oroare = _______________ a adula = _______________
tradiţie = _______________ onest = _______________
a născoci = _______________ magician = _______________
comod = _______________ vulgar = _______________
2. Plecând de la versurile:
„Pe o vale verde, sub stejari bătrâni,
Trece popa Stoica cu trei mii români.
Luna plină-nalţă discul ei pe munte,
Stoica stă la masă cu cei mai de frunte
Acolo eroul, oaspeţii beau vin,
Pentru a lor ţară, ei pe rând închin”,
(D. Bolintineanu – Popa Stoica)
găseşte cuvinte cu sens asemănător pentru: bătrâni, trece, oaspeţii, ţară.
3. Găseşte cuvinte care au înţeles asemănător cu:
cârd = _______________ omăt = _______________
gălăgie = _______________ cuşmă = _______________
promoroacă = _______________ barabule = _______________
soartă = _______________ curechi = _______________
ocazie = _______________ straie = _______________
ceartă = _______________ erete = _______________
a şti = _______________ a rupe = _______________
a medita = _______________ a se baza = _______________
a termina = _______________ a se crede = _______________
4. Găseşte cuvintele cu înţeles asemănător pentru cuvintele date mai jos. Completează cu ele rebusul şi alcătuieşte un enunţ cu cuvântul rezultat pe verticală.
1. joc
2. pur
3. oftat
5. Expresia „cât ai clipi din ochi”, înseamnă:
repede
tare
des
somnolent
6. Grupează expresiile din coloana A cu cele, cu înţeles asemănător, din coloana B.
a-şi bate joc a da pe gât
ocluzie intestinală ca pe Tatăl nostru
pe de rost încurcătură de maţe
a tăia frunză la câini a lua peste picior
a lua la bord a arde gazul de pomană
7. Înlocuieşte expresiile date printr-un cuvânt cu înţeles asemănător:
tras ca prin inel = _______________
ruptă din soare = _______________
în floarea vârstei = _______________
fel de fel = _______________
la dracu-n praznic = _______________
cu o falcă-n cer şi cu una în pământ = _______________
a o da cu oiştea în gard = _______________
a o lua razna = _______________
a rupe pisica în două = _______________
slobod la gură = _______________
negru la inimă = ______________
Scrierea corectă a grupurilor de litere cs/gz
Deseori confundăm scrierea dar și pronunția celor două grupuri de litere cs sau gz. Haideți să vedem cum se scrie și cum se pronunță corect.
În primul rând, să înţelegem că în limba română, "x" nu este nici consoană şi nici vocală, ci literă (reprezentare grafică, în cazul acesta a două consoane). După cum ştim, "x" poate fi citit în două feluri: ca [cs] şi ca [gz].
Nota bene (De reținut) o regulă foarte importantă, care vă ajută să nu faceti confuzii si să vă orientați mai repede la scrierea si pronunțarea corectă a celor două grupuri cs sau gz.
Dacă după "x", în scrierea unui cuvânt, se află o consoană, atunci vom citi întotdeauna cu "cs".
Exemple: extern, extraordinar, etc.
Dar când după "x" avem o vocală, citim mereu "gz".
Exemple : examen, exact etc.
Se scrie x , nu cs, în :
1. cuvinte de origine străină: xenofob, xerox, box, anexă, axă, sfinx, xilograf, ortodox, excursie, boxă, exigent, vexat, toxic, sintaxă, exuberanță, extracție etc.
2. se scrie x, dar se rostește gz în cuvinte de tipul: exact, examen, exemplu, exilat, existență, exod, exorciști, exotic.
Atenție !
La pluralul unor cuvinte avem alternanța cs/cș de la finalul substantivelor și al adjectivelor e notată –x /cș(i). De exemplu:
Sfinx-sfincși
Convex-convecși
Lax-lacși
Ortodox-ortodocși
Perlplex-perplecși
Prolix-prolicși
Reflex-reflecși
-se păstrează, grupul consonantic cs în numele poetului Vasile Alecsandri.
-se scrie și se pronunță cz în cuvintele: eczemă, eczematos.
Fisa de lucru Sa scriem corect cu descriptori de performanta itemi calificative
Descriptori de performanta
“Sa scriem corect” - Fisa de lucru
Itemul
Calificativul
Foarte bine
Calificativul
Bine
Calificativul
Suficient
Item1
Transformati si completati corect propozitiile
Scrie 6 propozitii
Scrie 4 propozitii
Scrie 2 propozitii
Item2
Completeaza propozitiile cu “n-am”, ”n-are”, ”n-ati”, ”n-au”, ”n-ai”
Completeaza 10 propozitii
Completeaza 8 propozitii
Completeaza 4 propozitii
Item3
Alcatuiti enunturi cu grupuri de cuvinte
Alcatuieste 10 propozitii
Alcatuieste 8 propozitii
Alcatuieste 4 propozitii
Item4
Transformati propozitiile affirmative in propozitii negative, in care sa fie folosita cratima de unire
Tranforma 10 propozitii
Transforma 7-8 propozitii
Transforma 3-4 propozitii
Item5
Raspunde negative la intrebari, folosind ortogramele invatate
Raspunde la 5 intrebari
Raspunde la 3-4 intrebari
Raspunde la 1- 2 intrebari
Item6
Realizati corespondenta intre ortograme si cuvinte
Realizeaza corespondenta a 5 cuvinte
Realizeaza corespondenta a 3-4 cuvinte
Realizeaza corepondenta 1-2 cuvinte
ITEMI
CALIFICATIVUL FINAL
Rezolva integral si corect 5-6 itemi
FOARTE BINE
Rezolva integral si corect 2-4 itemi; 1 item incorrect/partial corect restul itemilor
BINE
Rezolva integral si correct 1-2 itemi;incorrect/partial correct restul itemilor
SUFICIENT
Ortografia şi punctuaţia
1.Citeşte cu atenţie textul.Notează în caseta numele personajului care rosteşte fiecare replică a dialogului:
,, Lizuca începe a vorbi încet:
_ Patrocle,eu cred că nu trebuie să ne temem de Muma pădurii.Aici îs locuri curate...Sfânta Miercuri stă aproape.Stii de ce mă tem eu?
- De ce te temi ?
- De bursuc.Am auzit că bursucu-i foarte rău.
-N-are decât să vie,mormăi cu dispreţ Patrocle; am eu ac de cojocul lui.”
(M.Sadoveanu-Dumbrava minunată)
2. Explică folosirea următoarelor semne de punctuaţie:prima virgulă,două puncte,linia de dialog.
....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..........................3.Scriu cuvinte cu sens opus:
a începe ........................... aproape.....................................................
vorbeşte....................................... curate................................................. ....
aici............................................. încet.................................................. .......
4.Completează enunţurile scriind formele coresponzătoare:
Lizuca............spus căţelului că se teme de bursuc.(ia /i-a)
Patrocle............... arătat netemător.(sa/ s-a)
Lizuca şi Patrocle nu ................temut.(sau /s-au)
5.Formulează şi scrie ideea principală corespunzătoare fragmentului de mai sus.
....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ...............
Hoinar de Emil Garleanu
O clipa ţinu noaptea, cat ţin nopţile de vara, cand întunericul e numai o strangere de aripi a luminii. Şi totuşi îndata ce se trezi fluturul, în racoarea umeda a dimineţii, i se paru ca dormise de cand lumea; de aceea zise în sine, banuind: „Ce Dumnezeu rasare soarele atat de tarziu!”
Dar ca şi cum Dumnezeu i-ar fi facut pe voie, deodata se rasfira din înalt manunchiul stralucitor al razelor de soare, şi peste campie navali un val de aur. Fluturul îşi palpai de cateva ori aripele, şi din varful galben al tulpinii de lumanarica, unde poposise de cu seara, îşi lua, zglobiu, zborul. Fiindca nu fusese de mult pe la targ, o lua într-acolo.
Curand zari o gradina cu fel de fel de flori. Trecu parleazul, şi, mehenghi, se furişa întai pe la ferestrele casei. Perdelele erau înca lasate. Ce sa vada? Nimic! In schimb de jur împrejurul privazurilor, cununi de zorele se împleteau cu florile deschise, fragede, liliachii batand în albastru, sinilii batand în roz, acoperite de roua, ca de nişte nestemate, fragede flori”, gandi fluturaşul, şi batandu-şi aripele albastre stropite cu aur, le saruta pe rand. „Aici o sa stau astazi pe vremea arşiţei”, gandea ştrengarul. Dar tot privind la ele, gasi zorelelor o scadere; prea îşi schimbau faţa: dimineaţa într-un fel, la amiaza într-alt fel, iar seara se-nchideau morocanoase. „Nu-s statornice” adauga craiul, şi pleca mai departe. Cum zbura aşa, deasupra straturilor, mirosul rozetei îi umezi sufletul.
Repede se coborî de se aşeza pe o tulpina de rozeta. Şi cum ramasese pierdut, rasufland mireasma îmbatatoare, se gandea: „Nu e floare mai fermecatoare carozeta, degeaba! în mireasma ei sa mori şi mori fericit!” Gandind astfel privi mai bine tulpina florii. Cine-l pusese! Mahnit, îşi mai schimba din pareri: „într-adevar, îmbatator miros; dar de ce oare firea nu îmbina niciodata toate însuşirile la un loc. Poftim, priveşte, cine împraştie o asemenea mireasma! Flori marunţele, pipernicite, aproape verzi ca şi frunzele.” Şi fiindca în clipa aceea veni pana la el adierea unor crini, urma: „Ce are a face rozeta cu crinii, cu crinii albi ca spuma laptelui!” Fara sa stea în cumpana îşi facu vant spre lujerul înalt, subţire şi mandru al unui crin întarziat. Aşezandu-se în potirul parfumat, alb ca zapada, berbantul îşi destinse aripele puţin, sa se odihneasca, dar baga de seama ca se umpluse de praful galben al florii, şi se necaji: „Foarte mulţumesc de gazda, daca e vorba sa ies manjit!… Şi unde mai pui ca aici stai ca într-o manastire.”
Se înalţa în aer. Se încalzise grozav. „Parca e mai cald ca la camp”, gandi sprinţarul. In vremea aceasta ochii lui zarira, aşa, ca o şuviţa de sange. Era un strat de garoafe. „Hai într-acolo”; întinse aripele, lovi de cateva ori aerul şi se lasa, uşor ca un fulg, deasupra unei garoafe batute, creaţa şi îmbalsamata. „Uite-o floare care nu-i nazuroasa, îşi zise; o gaseşti pretutindeni; şi cu toate astea ar avea dreptul sa fie mandra cu faţa ei îmbujorata. Da, garoafa într-adevar mi-i draga”. Şi statea hoinarul, tolanit pe frunzişoarele moi ca un paşa, cand parca îl ameţi ceva. „Ce sa fie? Mirosul garoafei”. Uite asta, cugeta craiul, asta nu-mi place la garoafa. Nu putea, adica, sa aiba un miros al ei, numai al ei? Trebuia sa împrumute mirosul piparat de cuişoare? „Pfui!” Zglobiu, îşi vazu de drum, aiurea, stranutand… Şi ziua trecea, şi ratacitorul zbura mereu, mereu, fara astampar. „Uite colo un lavicer de nu ma uita. Fiindca-s albastre ca şi mine, s-or fi crezand, ma rog, lucru mare”; atingandu-le dispreţuitor cu varful de aripa, le lasa în urma.
Ce mai straturi de ochiul bouluil „Sunt prea din topor – baga de seama curtezanul – ce e floare trebuie sa aiba ceva care sa o înrudeasca de aproape cu cerul, cu aerul… sau cu mine”, îngamfat, se împiedica de o gura leului; „Mersi, de-alde dumneatale gasesc şi în camp, la ţara”. „Ei, cu micşunica se schimba vorba – adeveri şiretul – asta da”. Şi se lasa elegant, în roate, deasupra florii cuminţi. îşi stranse aripele una, îşi rasuci musteaţa, facu ochii mici: micşunica ramase liniştita; gazda buna dar nu sprinţara. Flacaul se necaji: „Ho! Babatie, prea te crezi! Eu n-am venit sa dorm”. Şi fugi, razand. Maigaritarele nu le putea suferi, zbura pe deasupra lor, numai sa le faca în necaz; întrucat priveşte barba împaratului, îi venea rau numai cand se gandea la numele ei… Ziua trecea, soarele scapata; se mai racorise. O lua înspre gherghine. Cocoţate, sus, pe tulpinile lor, gherghinele îl priveau nepricepute. „înalte şi proaste”, zise pierde-vara, şi, înalţandu-se sus, cauta cu ochii trandafirii. îi zari. Se coborî încet, curtenitor se închina, în faţa fiecaruia. „Flori de paradis, flori maiestre, flori…” dar cum se întorcea, în dreapta şi-n stanga, complimentand, aripa
l se zgarie de-un ghimpe. Craidonul o şterse repede, fara sa se mai uite înapoi… Trecu pe langa lalele fara sa le priveasca; dar în drum facu cu ochiul rochiţei randunicii, o veche prietena, şi spuse o vorba proasta unui stanjenel scuturat, îmbatranit, ce i se ţinea în cale. Zarnacadelelor le ramasese doar tulpinile; liliacului, frunzele. Mai departe, mai departe. Din zbor fura o sarutare unei cicori, ratacita pe acolo cine ştie cum. Şi cicoarea îi aduse aminte de camp. „Tot mai frumos e campul… Dar nu-i vorba, şi-n gradina!…” Şi parca departe, într-un colţ, zari o floare, învoalta, necunoscuta. Grabi, dar deodata începu sa orbecaiasca. Nici nu bagase de seama ca se întunecase. Nu mai vedea nimic. îl apucase noaptea în drum. Neputand sa mai zboare, se lasa la întamplare, pe un spin uscat, sa aştepte zorii, suspinand nemulţumit:
„Ce Dumnezeu se-nnopteaza aşa devreme!”
Hoinar de Emil Garleanu fisa de intelegere a textului
Raspunde la intrebari:
a) Pe ce floare a innoptat fluturele?
....................................................... ...........
b) Ce flori a intalnit acesta in gradina?
....................................................... ...........
c) Cum a descris fluturele fiecare floare intalnita?
....................................................... ...........
....................................................... ...........
d) Cui a dat autorul denumirea de hoinar? De ce ?
....................................................... ............
2. Cauta in text alte denumiri date de autor fluturelui.
....................................................... ...........
....................................................... ...........
3. Selecteaza patru expresii deosebite din text si alcatuieste enunturi cu acestea.
....................................................... ............
....................................................... ............
....................................................... ............
....................................................... ...........
4. Transcrie din text enunturile prin care fluturele isi exprima dezamagirea in legatura cu cele doua momente ale zilei.
....................................................... ..........
....................................................... ..........
5. De ce crezi ca fluturele era nemultumit de sosirea diminetii si a noptii?
....................................................... ..........
6. Scheletul de recenzie(prezentarea pe scurt a textului)
a) Scrie intr-o propozitie despre ce e vorba in text.
b) Reda intr-o expresie ce contine textul.
c) Reda intr-un cuvant ce contine textul.
d) La ce culoare te gandesti cand citesti textul. De ce?
e) Scrie cea mi aimportanta idee din text.
f) Realizeaza un desen care sa surprinda esentialul textului.
7. Povesteste primul fragment al textului.
....................................................... ...............
....................................................... ...............
Substantivul – fișă de lucru
Citește cu atenție textul:
„Deodată Dorothea auzi o voce care grăia:
– Sunt Oz cel Mare și Cumplit. Cine ești tu și de ce mă cauți?
Vocea nu era atât de fioroasă după cum se aștepta fetița ca să iasă din acest cap mare, așa că prinse curaj și răspunse:
– Sunt Dorothea cea neîsemnata și smerită și am venit la tine ca să mă ajuți. Trimite-mă inapoi în Kansas, unde se află matușa mea Em și unchiul Hery, răspunse ea cu hotărâre și seriozitate.
– Bine, grăi capul, îți voi da răspunsul meu. N-ai niciuun drept să aștepți de la mine să te trimit înapoi în Kansas, până ce nu-mi faci și tu în schimb un bine. Ajută-mă și te voi ajuta.”
1. Care sunt personajele din text?
_______________________________________________________
_______________________________________________________
2. Transcrie enunțul prin care Dorothea îi spune lui Oz dorința ei.
_______________________________________________________
_______________________________________________________
3. Scrie cuvinte cu același sens (sinonime) pentru cuvintele:
grăia – __________, vocea – ______________, smerită -_____________
4. Găsește substantive cu sens opus (antonime) pentru cuvintele:
curaj – __________, hotărâre – ____________, seriozitate – ___________
5. Scrie cel puțin două enunțuri în care cuvântul „drept” să aibă alte înțelesuri decât cel din text.
*________________________________________________________
*________________________________________________________
6. Transcrie substantivele proprii din text, apoi substantivele la genul masculin.
_________________________________________________________
_________________________________________________________
7. Selectează substantivele la genul neutru și trece-le la numărul plural.
_________________________________________________________
_________________________________________________________
8. Scrie funcția sintactică (în propoziție) a substantivelor din primul enunț.
_________________________________________________________
9. Analizează substantivele: fetița, cap, curaj
_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________
10. Scrie adjectivele folosind substantivele: curaj, hotărâre,seriozitate.
_________________________________________________________
11. Explică scrierea cuvântului „neînsemnată” cu „î”
_________________________________________________________
12. Scrie un text în care ai vrea ca vrăjitorul din OZ să-ți îndeplinească o dorință. Dă-i un titlu potrivit.
_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________
Fonetică și vocabular. Reguli de ortografie
1. Citește cu atenție, cuvintele de mai jos. Subliniază cu o linie cuvintele care încep cu o vocală și cu două linii cuvintele care se termină într-o consoană.
răzătură, cuțit, torță, îmbracăminte, șâșâit, ac, dorm, icre, zbârlire, bocanc, fazan, neplată
2. Completează cuvintele cu consoanele care lipsesc:
a-dei, -adio, -ano-ac, ca-ă, ca-, ma-e, cea-, -oi, ze-e, -ar, ani-a-a-ă, ur-, ca-cu-a-or, împă-a-, ră-oi, ro-ea-ă, în-orat, p-ima-, în-ă-a, sa-ie, co-abie
3. Completează cu atenție cuvintele de mai jos. Înlocuiește prima consoană cu alte consoane pentru a obține cuvinte noi.
carte, mioară, var, dată, lupă
4. Completează cuvintele cu vocalele care lipsesc:
p-ngu-n, j-căr-e, h-zliu, z-r, z-c-, d-r, -rs, rad--, bl-ză, an-m-l, han-r-c, p-v-st-, fam-l--, c-d-u, c-rt-.
5. Citește cu atenție, cuvintele de mai jos. Înlocuiește prima consoană cu alta. Scrie ce cuvinte ai obținut.
țap, sau, cine, pară, mare, vase, zile, casă, var, lupă, carte.
6. Alcătuiește cinci cuvinte folosind următoarele silabe: să, re, co, iar, pa, pac, că, toa, ce, bă, cio, pă, ni, rea, du.
Nota bene (de retinut!) Nu ai voie să folosești de mai multe ori o silabă!
7. Formează zece cuvinte cu ajutorul silabelor:
- îm, în,să, pă, du, rat, ri, ce, tre, re;
- car, ca, să, te, tron, cas, pes, peș, ton, le.
8. Alcătuiește cinci propoziții cu noile cuvinte obținute la exercițiul anterior.
9. Pentru a obține cuvinte noi, schimbă prima silabă a fiecărui cuvânt din lista de mai jos:
triunghi, casă, vacă, conține, subiect, nouă
10. Pentru a obține cuvinte noi, schimbă prima silabă a fiecărui cuvânt de mai jos:
soldă, glumă, albină, marea, zicea, sediu, uliu, actor, vină
Despărţirea cuvintelor în silabe
alee,poezie,fiinţă,continuă,afectuos,conştiinţă,construcţie,râul
___________________________________
___________________________________
___________________________________
În cazul unei singure consoane între două vocale, despărţirea se face înaintea consoanei.
arată,aluat,lupă,logică
Două consoane situate între vocale
casă,carte, ascuţit,castană,porni
Prima consoană este b, c, d, f, g, h, p, t sau v,iar a doua consoană este l sau r .
agricol,supleţe,tablă,obraz, afla
Trei consoane situate între vocale.
vârstă,cinste,constă,lingvist,csulptor,,punctaj,arctic
Grupaţi cuvintele folosind regulile despărţirii cuvintelor în silabe.
Scrieţi cuvintele date în tabelul de mai jos: masă,girafă,poartă,examen,închide,penar,jertfă,legume,sculptor,fiindcă,
Ogoare,proaspăt,exemplu,Gheorghe,taxă,nostrum,alcool,continuu.
Su-net
Toam-nă
În-ghe-ţa-tă
e-xa-men
Cen-tru
Fi-in-ţă
Indicaţi despărţirile corecte.
Co-vrig □ fon-e ti-că □ vreo-da-tă □
Ac-ru □ e-xer-ci-ţiu □
Citiţi ghicitoarea !
„E o colşcă mare,mare,
Aripi n-are , pene n-are,
Şi nici nu stă pe cuibare.
La oraş ca şi la ţară
Scoate pui iarnă şi vară.”
Despărţiţi în silabe cuvintele subliniate!
Scrieţi denumirile mijloacelor de locomoţie.Despărţiţi cuvintele în silabe!
Pronumele personal fisa recapitulativa
1. Citeste textul urmator. Subliniaza pronumele invatate.
"I-am intrebat pe ei cum ajung mai repede la caruta furnicutei din Padurea Verde. Raspunsul lor nu a fost prea convingator, asa ca m-am hotarat sa merg inainte. oricum, casuta ei nu era aproape asa cum crezusem. Tot mergand pe poteca de langa cele doua dealuri, am dat peste un ghem de ace.
- Auuuuu, am tipat eu. Ce-i asta?
- Ah! tinere prieten, te rog sa te uiti bine pe unde mergi. Altfel te vei intepa in acele noastre.
- Scuza-ma, domnule arici. Iti promit ca voi fi mult mai atent cu drumul. Domnia ta unde mergi?
- Eh....mergem catre Padurea Verde la rudele noastre. Ele ne-au invitat la un eveniment deosebit: aduna ciuperci si le pregatesc pentru iarna. Vii si dumneata cu noi?
- As veni, insa ma asteapta prietena mea furnica. Trebuie sa ajung la ea cat de repede pot"
2. Taie, cu o linie, forma gresita a urmatoarelor pronume:
* Ieu/eu i-au/ iau tramvaiul 14.
* Noi.N-oi mai merge cu tine spre taramul de zahar, draga mosului.
* Noaptea, in padure, vin niste zane pe care oamenii le numesc ele/iele.
3. Alcatuieste enunturi in care:
* pronumele perssonal, persoana a II-a, numarul singular sa fie la inceput.
___________________________________________________________
* Pronumele personal, persoana a III-a, numarul plural sa fie in interior.
___________________________________________________________
* Pronumele persoanal de politete, persoana a II-a, numarul plural sa fie la final.
___________________________________________________________
* Pronumele personal de politete, persoana a III-a, numarul singular sa fie la inceput.
___________________________________________________________
4. Citeste propozitiile de mai jos. Subliniaza cu o linie forma de singular a pronumelor si cu doua linii forma de plural.
"Noi venim la voi.
Voi ne primiti pe noi,
Cu prajituri de soi
Si cantece noi?
Dar pe el?
E si el....
Un catel.
Noi i-am spus:
Azorel."
5. Realizeaza un scurt dialog (6-8 linii) intre doi colegi de clasa. Foloseste patru pronume, trei adjective si minimum zece substantive.
Pronumele personal – fișă de lucru
Citește cu atenție textul:
„- Da’ ce-a fost aici, copile?
– Ce să fie, mămucă? Ia, cum te-ai dus dumneata de-acasă, n-a trecut tocmai mult și iaca s-aude cineva bătând la ușă și spunând:
Trei iezi cucuieți!…
Ușa mamei descuieți.
– Și?
– Și frate-meu cel mare, nătâng și neastâmpărat, cum îl știi, fuga la ușă să deschidă.
– Și-atunci?
– Atunci eu m-am vârât iute în horn și frate-meu cel mijlociu sub chersin, iar cel mare, după cum îți spun, se dă cu nepăsare după ușă și trage zăvorul.
– Și atunci?
– Atunci grozăvie mare! Nănașul nostru și prietenul dumitale, cumătrul lup, se și arată în prag.
– Cine? Cumătru-meu? El care s-a jurat pe părul lui că nu mi-a spărie copilașii niciodată?
– Apoi dă,mamă! Cum vezi,i-a umplut de spărieți!
– Ei las’ că l-oi învăța eu!”
(Ion Creangă – Capra cu trei iezi)
1. Cine i-a povestit caprei cum au pierit cei doi iezi?
________________________________________________________
2. Transcrie răspunsul pe care îl dă iedul la prima întrebare a caprei „Și-atunci?” trecând pronumele personal și verbele la persoana a III-a.
________________________________________________________
________________________________________________________
3. Scrie sinonime(cuvinte cu același înțelers) pentru cuvintele:
horn -_________, m-am vârât -____________, chersin -______________
4. Scrie cuvinte cu sens opus(antonime) pentru cuvintele:
niciodată -_________________, a umplut -________________________
5. Scrie enunțuri în care verbul „a ști” să fie la timpul prezent, persoana a II-a, numărul singular și persoana a III-a, numărul plural.
________________________________________________________
________________________________________________________
6. Subliniază pronumele personale din text.
7. Transcrie pronumele de politețe si analizează-le.
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
8. Scrie un proverb în care să fie substantivul „lup” și care să se refere la cei care nu renunță la obieceiuri rele.
________________________________________________________
9. Scrie un enunț în care cuvăntul „ei” din ultimul enunț să aibă alt înțeles.
________________________________________________________
10. Scrie funcția sintactică (în propoziție) a pronumelor personale din versurile:
„Mama mi-l cânta și ea
Și la viersul lui cel dulce
Puiul ei se potolea
Și-o lăsa frumos saă-l culce.”
(St.O.Iosif – Cântec sfânt)
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________