Limba si literatura Romana (LLR)

Numele..................................              Data.......................................                                                                                      Fișă de înțelegere a textului                                                                            Inimă de cerneală de Cornelia Funke 1. Citește cu atenție textul de mai jos si răspunde la cerințe.                     „În noaptea aceea ploua, o ploaie fină, susurândă. Meggie auzi pași afară. Se lăsă pe genunchi în fața ferestrei și privi spre stradă. Și atunci îl văzu.                   Străinul arăta ca o umbră. Ploaia se prelingea pe el. Stătea neclintit și privea țintă la casa ei.                  - Trebuie să-l trezesc pe Mo! se gândi Meggie                  Niciodată nu-i spusese altfel tatălui ei. Era legător de cărți și fetiței i se părea că numele meseriei nu descria bine munca lui. În urmă cu câțiva ani, meșterise chiar ea o firmă pentru atelierul lui pe care stă scris Mortimer Folchart, doctor de cărți, fiindcă el salva de mucegai și de praf volume vechi și prețioase.                  Alergă desculță pe coridorul întunecat. În camera lui Mo, ardea lumina. Citea, așa cum făcea deseori.                 - Mo, în curte, e cineva.                 - Ești sigură? Ce ai citit înainte de culcare?                 Meggie se încruntă.                 - Te rog! Vino cu mine!                 Fetița îl trase după ea nerăbdatoare încât pe coridor își izbi degetele de la picioare de un maldăr de cărți. În casa lor, se îngrămădeau peste tot: sub mese, pe scaune, în colțurile odăilor. Erau în bucătărie, pe televizor, în șifonier, maldăre mici, maldăre înalte, cărți voluminoase, subțiri, vechi.                 Ajunse în fața ferestrei.                 - Îl vezi?                 Chipul lui Mo deveni atât de grav când îl văzu, încât inima lui Meggie începu să bată și mai repede.                  Vizita e pentru mine, spuse Mo și dispăru înainte ca fetița să-l întrebe ce fel de vizită era și aia în miez de noapte.” 2. Cum este vremea întâmplarilor?     ....................................................... ....................................................... ........................ 3. Descrie felul în care arată casa în care trăeiște Meggie.    ...................................................... ....................................................... ..........................    ...................................................... ....................................................... .......................... 4. Explică sensul firmei făcute de Meggie.    ...................................................... ....................................................... ..........................    ...................................................... ....................................................... .......................... 5. Ordonează întâmplarile din textul dat, scriind, în cerculețe, cifra corespunzătoare.    O     Verde, în grădonă, un străin.                                                O    Ea fuge la tatăl ei, chemându-l să-l vadă.    O      Meggie aude pași afară.                                                      O    În coridorul plin de cărți, Meggie se lovește la picior.    O      Spune că a venit să-l viziteze pe el.                                    O    Mo se schimbă la față la vederea străinului. 6. Unește cuvintele din primul rând cu acelea care au sens din cel de-al doilea rând.     furtună                         fin                              teamă                         importanță                            uimire     delicat                          frică                           vijelie                          surprindere                           însemnătate 7. Precizează cuvintele cu același sens din sirurile de mai jos.     a)    a alerga                      a fugi                         a goni                          a tuli     b)    străin                          necunoscut                neștiut                         recunoscut                 anonim                neindentificat     c)    îngrămădit                  ticsit                            înțesat                        murdar                        aglomerat           împânzit 8. Mentionează câte un cuvânt cu sens opus pentru cele din text:     afară - ...........................                      vechi - ..........................                     întunecat - ..............................     mic - .............................                       înalt - ...........................                      subțire - ................................. 9. Imaginează o continuare a povestirii și citește-o colegilor tăi     ....................................................... ....................................................... ......     ....................................................... ....................................................... ......     ....................................................... ....................................................... ......   AI TERMINAT ! FII FERICIT !!     

    Recapitulare   Copiii din crâng după Konstantin D. Ușinski         Doi copii, un frate şi o soră, au pornit într-o zi spre şcoală. Drumul lor trecea pe lângă un crâng cu umbră deasă. Pe drum era cald şi praf, iar în crâng — răcoare şi veselie. — Ştii ce? spuse băiatul surorii sale. Mai avem destul timp să ajungem la şcoală. Acolo e acum cald, plictiseală, pe când în crâng trebuie să fie tare plăcut. Ia ascultă cum cântă păsărelele! Şi ce multe veveriţe sar din creangă în creangă! N-ar fi mai bine să mergem acolo, surioară? Fetiţei îi plăcu îndemnul fratelui ei. Aruncară amândoi abecedarele în iarbă, se luară de mână şi se afundară în desiş, printre tufele verzi, pe sub mestecenii pletoşi. Într-adevăr, în crâng era larmă şi veselie. Păsărelele zburau din loc în loc, ciripind necontenit, veveriţele săreau de pe o creangă pe alta, iar gâzele mişunau prin iarbă. Primul lucru pe care l-au zărit copiii a fost un gândăcel auriu. — Joacă-te cu noi, i-au spus ei gândăcelului. — M-aş juca cu plăcere, răspunse gândăcelul, dar n-am timp : trebuie să-mi adun de mâncare pentru prânz. — Joacă-te cu noi, i-au spus copiii, unei albine galbene şi pufoase. — N-am timp să mă joc cu voi, răspunse albina, trebuie să adun miere. — Dar tu n-ai vrea să te joci cu noi? o întrebară copiii pe furnică. Furnica însă n-avea timp nici să-i asculte ; trăgea un pai de trei ori mai mare decât ea şi se grăbea să-şi clădească locuinţa-i măiastră. Copiii au încercat atunci să intre în vorbă cu veveriţa, îndemnând-o şi pe ea să se joace cu dânşii, dar veveriţa a dat din codiţa ei stufoasă şi le-a răspuns că trebuie să strângă alune pentru iarnă. Porumbelul le-a răspuns şi el : — Eu clădesc un cuib pentru puişorii mei. Iepuraşul cenuşiu alerga spre pârâu să-şi spele botişorul. Nici florile albe de fragă n-aveau vreme de pierdut cu copiii. Se bucurau că timpul e frumos şi se grăbeau să pregătească la vreme fructele gustoase şi zemoase. Copiilor li se făcu urât, fiindcă în jurul lor toţi aveau treabă şi nimeni nu voia să se joace cu ei. Au alergat atunci la pârâu. Clipocind printre pietre, pârâul şerpuia prin crâng. — Tot n-ai tu nicio treabă, îi ziseră copiii, hai, joacă-te cu noi. — Cum? Eu n-am nicio treabă? clipoci supărat pârâul. Copii leneşi ce sunteţi! Uitaţi-vă la mine ; muncesc zi şi noapte şi nu am o clipă de odihnă. Cine dă de băut oamenilor şi animalelor? Cine spală rufele? Cine învârteşte roţile morilor? Cine poartă bărcile şi stinge focurile? Cine, dacă nu eu? Nu-mi văd capul de treabă, mai adaugă pârâul şi prinse să clipocească mai departe printre pietre. Copiilor le era din ce în ce mai urât şi se gîndiră că ar fi făcut mai bine dacă s-ar fi dus întâi la şcoală şi la întoarcerea spre casă ar fi intrat puţin prin crâng. Dar tocmai atunci băiatul zări pe o creangă verde o pitulice mică şi frumoasă. Părea că şade foarte liniştită şi nu are altceva de făcut decât să fluiere un cântec vesel. — Ei, cântăreaţă! îi strigă băiatul. Cred că tu chiar n-ai nici o treabă. Hai joacă-te cu noi ! — Cum? fluieră supărată pitulicea. Eu n-am nici o treabă? Oare n-am prins eu toată ziua musculiţe ca să-mi hrănesc puişorii? Mă simt atât de ostenită, încât nu sunt în stare nici măcar să-mi mişc aripile, şi totuşi chiar în clipa aceasta nu stau degeaba, ci cânt să-mi adorm puişorii mei dragi. Dar voi ce-aţi făcut astăzi leneşilor? La şcoală nu v-aţi dus, n-aţi învăţat nimic. Alergaţi prin crâng, ba încă-i mai împiedicaţi şi pe alţii să lucreze. Duceţi-vă mai bine unde aţi fost trimişi şi nu uitaţi că odihna şi joaca nu sunt plăcute decât pentru acela care a muncit şi a dus până la capăt tot ce a avut de făcut. Pe copii i-a cuprins ruşinea.  S-au dus la şcoală şi, cu toate că au ajuns târziu, au fost sârguincioşi la învăţătură. Raspunde la intrebari: 1. Ce au hotarat cei doi frati? ....................................................... ....................................................... ............................ 2. Cu ce vietuitoare s-au intalnit? ....................................................... ....................................................... ............................ ....................................................... ....................................................... ............................ 3. Ce faceau aceste vietuitoare? ....................................................... ....................................................... ............................ ....................................................... ....................................................... ............................ 4. Ce sfat le-a dat pitulicea? ....................................................... ....................................................... ............................ 5. Copiii au ascultat de sfatul acesteia? ....................................................... ....................................................... ............................ 6. Ce sfat le-ai fi dat celor doi frati, daca te-ai fi intalnit cu ei in crang? ....................................................... ....................................................... ............................ ....................................................... ....................................................... ............................ 7. Gasesti insusiri pentru substantivele de mai jos, asa cum reies din text: gandacel, albine, iepuras, pitulice, fructe, copii, codita, mesteceni, tufe, flori. ....................................................... ............. ....................................................... ............. ....................................................... ............. ....................................................... .............. ....................................................... .............. ....................................................... ............. ....................................................... ............. ....................................................... ............. ....................................................... ............. 8. Cauta in text, dialogul dintre copii si parau, apoi explica folosirea semnelor de punctuatie ....................................................... ....................................................... ............................ ....................................................... ....................................................... .............................9. Transcrie, din text, enunturile in care sunt introduse cuvintele n-ai, sa-i, i-au ....................................................... ....................................................... .....................… Completeaza in tabelul de mai jos, folosind cuvintele (dupa model) Substantiv Adjectiv Numar Gen tufele verzi plural feminin                                                                 Realizeaza o scurta descriere a crangului, folosind substantive si adjective potrivite din text. ….…………………………………………………………………………………… ….…………………………………………………………………………………… ….…………………………………………………………………………………… ….……………………………………………………………………………………   AI AJUNS LA FINAL.  FELICITARI!!!                         

                                      Fișă de lucru ortogramele „i-a” și „ia”   Completeazǎ cu “i-a, ia”:   ................floarea              ..................lǎudat              .................lalele               ..................dat .................spus                 ..................adus                 ...................povestit          ................. cartea .................pleacǎ              .................vezi                   ....................spune           ....................ascultǎ     Veveriţa ............ rufele din balcon. Soarele .............. decolorat rochiţa. Vulpea ............ urmǎrit fiecare mişcare. Ar vrea sǎ punǎ laba pe ............ Un piţigoi i-a şoptit gospodinei intenţia cumetrei. ........... alune şi le aruncǎ vulpii în cap. Râde de .............. -.................. mǎnâncǎ şi alune, roşcato! Aceasta .......... arǎtat colţii, dar veveriţei nu îi pasǎ deloc.     N-a vrut sǎ ........... seama la sfatul mamei. Copila ............. fǎcut un dar buniii. Pentru cǎ este talentat, ............. lecţii de pian. Cred cǎ ........... luat mult timp sǎ priceapǎ. A vrut sǎ .......... din magazie tot ce îi era necesar. Angela ........... spus adevǎrul. A rugat-o sǎ ............ şi nişte mere. Mama ........... dat o jucǎrie nouǎ. Tata ........... parte la jocurile noastre. ......... fost de mare ajutor.     2. Alege forma corectǎ:   Bunica i-a/ia fǎcut tortul Marinei. Era ziua ei. S-a/Sa grabit sǎ ia/i-a lumânǎrile. La ia/ea au sosit mulţi copii. Ia/I-a servit pe toti cu prǎjituri. Când sǎ ia/i-a tortul a venit şi vecina sa/s-a. Ia/I-a adus o pisicuţǎ şi ia/ea s-a/sa bucurat mult.              I-a/Ia dat şi ei puţina frişcǎ. Sa/S-a gândit sǎ facǎ un culcuş pentru ea/ia.               Mama i-a/ia spus fetiţei:             -Ia/Ia acest coş cu mâncare şi du-l bunicii, este tare bolnavǎ. Dar ia/i-a seama, nu vorbi cu nimeni pe drum!             De cum a intrat în pǎdure, lupul i-a/ia ieşit în cale.     Priveşte lung la fetiţǎ, I-a/Ia de jos o tulpiniţǎ. -Cred cǎ-i o frumoasǎ floare! I-a/Ia s-o miros eu!....Ce boare!!!! Când se uitǎ el mai bine,             Vede cǎ-i un mǎrǎcine.             I-a/Ia venit sǎ urle tare,             Sa/S-a-nnegrit de supǎrare.            Ochii-i plini de venin,            I-a/Ia intrat în bot un spin. Nodul din gât si-nghiţea, Când Riţa a râs şi ea. -I-a/Ia sǎ te mai potoleşti, Faci rǎu fǎrǎ sǎ te gândeşti! I-a/Ia spus tare veveriţa Ca sǎ audǎ şi fetiţa. Ȋnsǎ lupul i-a/ia zâmbit Şi spre bunicǎ a fugit! I-a/Ia promis ca se rǎzbunǎ, Când i-o fi lumea mai bunǎ!                Dupǎ amiazǎ, bunica ia/i-a scos pe toţi din casǎ.             -Toatǎ lumea pleacǎ sǎ ia/i-a aer!             Tata ia/i-a undiţa, Maria ia/i-a jucǎriile, mama ia/i-a o carte. I-a/Ia dat şi lui Victor o revistǎ.             Pǎdurea i-a/ia bucurat pe toţi.     Soarelui ia/i-a curs toatǎ cǎldura pe pamânt. Grâului ia/i-a venit timpul culesului. Şoricelului nu i-a/ia priit aceastǎ schimbare.Sa/S-a gândit sǎ ia/i-a drumul pǎdurii. Dorea sǎ ia/i-a puţin aer proaspǎt. Ȋn curând, noaptea i-a/ia întunecat cǎrǎrile. O privighetoare ia/i-a spus: -Ia/I-a stai matale pe loc, ca sǎ nu te i-a/ia în gheare bufniţa! -I-a/Ia taci din gurǎ, ia/i-a spus şoricelul, nimeni nu vede noaptea! Luna i-a/ia ieşit înainte şi şoricelul sa/s-a luat dupa ea.               3.Transformaţi propoziţiile astfel încât să folosiţi ortograma i-a:   Veveriţa  cheamă puii la masă.                                 Alin dǎ mâncare pisicii. Bunica  spune o poveste nepotului..                         Andrei  cere caietul colegului. Traian îi dă cadoul mamei.                                       Mama  aduce mere Mariei.     4.Alcǎtuieşte enunţuri în care sǎ foloseşti urmǎtoarele grupuri de cuvinte: ia crizanteme, i-a cântat, ia seama, i-a mulţumit, ia cartea, nu ia aminte, i-a descris, ia scrisoarea, ia spune.     5. Completaţi spaţiile punctate  cu sa, s-a, sau, s-au, ia, i-a, într-o, într-un, dintr-o, dintr-un:   Veveriţa .........jucat toatǎ ziua cu vecina ...........  . Mama ......... amintit sǎ ......... şi cǎţelul în parc. Ana ........... împrumutat Ioanei cartea ........... de istorie. Coapte .......... crude, caisele sunt bune. Ei ............. strǎduit sǎ ............. note mari la examen. Bunica va veni ...................... duminicǎ la noi. Lizuca .......ascuns .................... scorburǎ. Iepurele a ieşit .............................. tufiş. A ajuns şi Maria ....................... târziu. Ionuţ a decupat harta României ......................... atlas.     6.Alcǎtuieşte câte un enunţ pentru fiecare dintre perechile: sa/s-a, sau/s-au, ia/i-a.     7. Gǎseşte antonime pentru:   i-a urcat-............................................             i-a certat-................................................ i-a luat-..............................................             i-a bucurat-............................................. i-a pierdut-.........................................             i-a golit-.................................................. i-a dus-...............................................             i-a îmbrǎcat-...........................................     8. Descoperǎ propoziţiile ascunse:   mǎnâncǎ, ia, cu, fragii, poftǎ, Maria, şi.                mari, i-a, ploaia, necazuri, abundentǎ, adus.              bunǎ, caldǎ, mama, e, pâinea , ca.                                     sau, hrǎneşte, ploaie, îşi, rândunica, furtunǎ, puii,pe.

Numele și prenumele ____________________ Fișă de lucru despartirea cuvintelor in silabe si semne de punctuatie Citește textul, completează cu semnele de punctuație potrivite:      Pe sîrmele de telegraf Gheorghiță a văzut o mulțime de rîndunici       Aveau ședință  Își făceau planuri de plecare spre ținuturile calde      Băiatul s-a întristat      Nu fi amărît      copile      Se vor întoarce neapărat la primăvară, i-a spus frunza de aur care i s-a oprit în palmă   Scrie din text sinonime pentru cuvintele: adunare  - ___________________ locuri - _____________________ mîhnit - ____________________   Găsește în text antonime pentru cuvintele: sosire - _____________________ vesel - _____________________ reci - ______________________   Desparte în silabe cuvintele: telegraf      __________________________ rîndunici   ___________________________ ținuturile   ___________________________ aur            ___________________________ palmă       ___________________________   Alcătuiește o propoziție interogativă, una exclamativă și una enunțiativă în baza cuvintelor subliniate în text: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________   Încercuiește varianta corectă: Mihaela  sa / s-a  întristat că a primit o notă mică. Nu știu  ce  flori să-i dau mamei. Crizanteme sau / s-au trandafiri? Bunicii i-au / iau din lăzi fructe delicioase. Ea / Ia este verișoara mea. Învățătoarea  nea / ne-a  întrebat tabla înmulțirii.  

Cuvinte ascunse         Careul de mai jos ascunde câteva cuvinte. Găseşte cât mai multe şi încercuieşte-le, căutând pe liniile orizontale şi verticale. C T F I D E L U N C S I L M S D R B U N O C I R E S P E C T A R J U N O I Z F C R E T H T B U A K A E D S V I S B D O R E I N I M A I E J T G N A L E X R V U E D T S J N V E A S A K A L S T U V R O X                               

Scriem corect ortogramele cel și ce-l Să reţinem!      Se scrie cel când înseamnă acela.                  Exemple:      Făt-Frumos era fiul cel mic al împăratului.      Cel mai bun fotbalist român e Gică Hagi.         Se scrie ce-l deoarece sunt două cuvinte diferite, ce şi îl, care se rostesc împreună. În locul vocalei î din cuvântul îl s-a pus liniuţă de unire.                  Exemple:      De ce-l (ce îl) ceartă mama?      Ce-l (ce îl) sfătuieşti să facă?   Exerciţii: 1. Scrie în coloană câte cinci exemple după model:      cel tânăr                                                           ce-l aşteaptă      ___________________                                  _____________________      ___________________                                  _____________________      ___________________                                  _____________________      ___________________                                  _____________________      ___________________                                  _____________________        2. Completează cu cel, ce-l:             Iedul _____ mic era _____ mai cuminte. Iedul _____ mare şi cu _____      mijlociu dau prin băţ de obraznici ce erau.      După _____ spălă, îl aduse pe căţelul _____ mic în casă.      Aş vrea să fiu _____ mai bun la matematică, zise elevul _____ nou.      Elevul _____ nou n-a înţeles _____ întreabă doamna învăţătoare.        3. Taie forma greşită:      După (cel, ce-l) mâncă pe iedul (cel, ce-l) mare şi pe (cel, ce-l) mijlociu, lupul se aşeză să se odihnească.      Iedul (cel, ce-l) mic tremura de frică în horn, dar nu făcea nici o mişcare de teama lupului (cel, ce-l)  rău.      Se gândea (cel, ce-l)  va întreba mama sa când va veni acasă.      4. Uneşte printr-o linie formele potrivite:                                         cel                                  ce-l                                     bun           întreabă                  nou                                                                               frumos                              dintâi                                        apucă      mai grozav                                                                               găsi                                            încurcă        5. Completează după model:                    Fiul                                          mare se numeşte Andrei.                                         _______________                          __________________________________            _______________         cel           __________________________________     _______________                         __________________________________     _______________                         __________________________________                    Nu ştia                                     aşteaptă acasă.           _______________                       ___________________________________      _______________        ce-l          ___________________________________      _______________                       ___________________________________      _______________                       ___________________________________        6. Găseşte cuvinte cu sens opus:      cel nou – cel vechi      cel bătrân - ________________      cel cuminte - _______________      cel bun - __________________      cel mic - __________________        7. Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele: ce-l face, ce-l întreabă, ce-l găseşte, cel roşu, cel nou, cel copt.      _______________________________________________________________       _______________________________________________________________      _______________________________________________________________      _______________________________________________________________      _______________________________________________________________      _______________________________________________________________        8. Ordonează cuvintele şi scrie propoziţia obţinută:      interesează, cine, Ce-l, pe, e, elevul, el, cel, nou?           _______________________________________________________________          9. Uneşte şi potriveşte:           Ce-l întreabă Andrei                           premiul cel mare.      Nu cel ce vorbeşte mult                     pe cel care a spart geamul?      Cel mai bun va lua                              pe cel mic?      Fiul cel mic nu ştie                              e cel mai deştept.      Ce-l aşteaptă                                      ce-l aşteaptă.  

  Visul implinit de Lucian Blaga   Pentru visul de veacuri al poporului român sosise clipa împlinirii : trupul țării se întregea și cu Transilvania.   În ziua aceea a zilei de 1 Decembrie 1918, ca la un semnal, lumea românească a purces spre Alba-iulia, locul Adunării. Căruțele românești, buchete de bucurie, curgeau prin făgașul zăoezii.   La Alba-Iulia nu a mai fost chip să mai pătrundă cineva în sala Adunării. Poporul care venea din toate colțurile Transilvaniei, să audă marea veste, se aduna pe câmpia întinsă din față.   Era o roire de necrezut. Cum pe vremea aceea nu erau microfoane, cei care vorbeau mulțimii se mutau de la o tribună la alta. Pe fețele tuturor se citea fericirea. Nu te mai săturai privind marea de capete ce sorbeau oratorilor.   Seara, ne întorceam spre casă. Întunericul se așternuse și era liniște. Când deodată, un copil care privea dintr-o curte la șirul de căruțe, pe neașteptate strigă din toate puterile:                                                                                                                   Trăiască România dodoloață !

Nume si prenume .................................................                                                 Data............................................                                                                                             Evaluare sumativa Verbul                 ” A fost odata o fetiță de zece ani care avea cosițe lungi și galbene ca spicul grâului si ochii ca albăstrelele.Gura îi era roșie ca o cireașă coaptă,iar dinții mai albi decât mărgăritarul din pădure. Această fetiță era orfană și păzea o turmă de oi pe o creastă din muntii Carpați.O cheamă Păuna.                Păuna nu-și cunoscuse nici tatăl nici mama.Însă Păuna îl iubea mult pe Negru,cîinele ei, și ținea la mioarele ei și mieluții ei,iar cand era pe creasta dealului,în colibă,se simțea fericită.               Ceea ce își dorea Păuna era să aibă un fluier,așa cum văzuse la ciobanii din vecinătate.I-ar fi plăcut mult să cânte din fluier melodiile pe care le auzise sau cele pe care le compusese chiar ea fără să-și dea seama,când își adormea mioarele.Încercase de nenumărate ori să-și facă singură un fluier,dar nu izbutise.În serile lungi de iunie,Păuna cânta cu voce limpede cântece de-ale ei.”                                                                                                  (Fluierașul de os-adaptare după Iulia Hașdeu) 1. Răspunde la întrebări: Care este titlul textului?   Cine este Păuna ?   Care era dorința Păunei?   2.Împarte textul  în fragmente și scrie ideiile principale:       3. Povestește primul fragment:       4. Alege forma corectă a cuvintelor evidențiate și transcrie corect propozițiile:              Ce-a /cea propus Emilia este ce-a/cea mai bună idee.              Ce-l/cel pe care îl vezi este colegul ce-l/cel așteptam. 5 Realizează o fișă biografică după personalitate descrisă in fragmentul: Traian Vuia s-a născut pe 17 august 1872,în satul Surducul-Mic din localitatea Bujoru,județul Timiș.A fost inventator român,pionier al aviației mondiale.Pe data de 18 martie 1906 el a realizat primul zbor autopropulsat cu un aparat mai greu decât aerul.După absolvirea bacalaureatului în 1892,Vuia pleaca la Budapesta pentru a se inscrie la Politehnică.În decembrie 1903 finalizează primul aparat de zbor numit Vuia I,poreclit” Liliacul” Nume:.................................................. ......................................... Data nașterii :...................................................... ........................... Anul absolvirii liceului:.............................................. ...................... Realizări:............................................. ....................................................... ....................................................... ... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ........ 6.Analizează verbele subliniate(persoana,număr,timp)             7. Alcătuiește câte o propoziție în care verbul să fie la: a)    la persoana a-II-a ,numărul singular;   b)    la persoana a-III-a,numărul plural;   c)   la persoana I,numărul plural;   d) la persoana  a-II-a ,numărul plural;   Subiectele sunt obligatorii.se acorda 1 punct din oficiu     Descriptori de performanță: - Item Suficient (5-6 )puncte Bine (7-8 puncte) F.Bine(9-10)puncte I1 un răspuns 2 răspusuri 3 răspunsuri I2 O idee 2 idei 2 idei I3 Îndeplinește următorii descriptori cu 4-5 omisiuni: -corelarea povestirii cu conținutul  fragmentului; -exprimarea corectă din punct de vedere gramatical și ortografic-așezarea corectă a textului în pagină; -folosirea corectă a semnelor de punctuație; -povestește fragmentul la persoana a-III-a. Îndeplinește următorii descriptori cu 2-3 omisiuni: -corelarea povestirii cu conținutul  fragmentului; -exprimarea corectă din punct de vedere gramatical și ortografic-așezarea corectă a textului în pagină; -folosirea corectă a semnelor de punctuație; -povestește fragmentul la persoana a-III-a. Îndeplinește următorii descriptori fără omisiuni: -corelarea povestirii cu conținutul  fragmentului; -exprimarea corectă din punct de vedere gramatical și ortografic-așezarea corectă a textului în pagină; -folosirea corectă a semnelor de punctuație; -povestește fragmentul la persoana a-III-a. I4 1 variantă 2-3 variante 4 variante I5 Nume și data nașterii Nume,data nașerii,absolvirea liceului și o realizare Completeaza toată fișa de biografică I6 2-3 verbe 3-4 verbe 6 verbe I7 2 propoziții 3 propozitii 4 propoziții

                                                       

  Textul 1   „Dragii mamei copilași, eu mă duc în pădure după mâncare. Voi încuiați ușa după mine. Auzit-ați ce-am spus eu ? - Da, mămucă, ziseră eu. - Pot să am nădejde în voi ? - Da mămucă! Noi suntem o dată băieți.”   (Ion Creangă, Capra cu trei iezi)     Textul 2   „Ea mi-a trimis, de-acolo, vești Despre acel vestit tenor Și le-am primit acum o oră. Plecarea lui a fost o dramă....”   (Gellu Naum, Cărțile lui Apolodor)     Textul 3   „Am un câine prichindel, Latru eu, latră și el. Fac eu semne, el mă-ntrece-n Giumbușlucuri, este rege!”   (Marin Moscu, Păcăleala)     Textul 4   „De sub mantia albă, un fir de iarbă firav se căznea să scoată capulo. Un fulg mai îndrăzneț, îl zări și-l întreabă: - Ce cauți tu, firicel plăpând, aici? - Vreau să vestesc primăvara! Ar fi bine să-ți iei prietenii și să plecați. Vremea voastră a trecut.     Textul 5   Zi frumoasă de iarnă. Ninsese bogat. Sună de pauza mare. - Eu merg la ghețuș! Vii și tu Mirabela ? strigă veselă o colegă. - Voi ce faceți, băieți? Nu mergeți cu ele? Cine să construiască un om de zăpadă? Erau cuvintele doamnei profesoare de engleză. S-au urnit și unii băieți. - Tu nu vii, Claudiu? Lasă colegul de bancă! El e friguros. Îi îngheață mânușițele-n zăpadă     Textul 6   Într-o zi după-amiază eu eram cu frățiorul meu acasă. Noi urmăream pe Simona Halep la o partidă de tenis. Ea ajunsese în finală. - Tu ce crezi, frățioare, va câștiga? - N-are nimeni serviciul ei, dragă. Voi ce credeți, copii? După o oră și 40 de minute de spectacol, apare pe eranul TV: „Victorie, România” Bravo Simona noastră!” De atunci îl cred pe fratele meu. Pronosticul lui a fost bun.