Limba si literatura Romana (LLR)

Numele..................................              Data.......................................                                                                                      Fișă de înțelegere a textului                                                                            Inimă de cerneală de Cornelia Funke 1. Citește cu atenție textul de mai jos si răspunde la cerințe.                     „În noaptea aceea ploua, o ploaie fină, susurândă. Meggie auzi pași afară. Se lăsă pe genunchi în fața ferestrei și privi spre stradă. Și atunci îl văzu.                   Străinul arăta ca o umbră. Ploaia se prelingea pe el. Stătea neclintit și privea țintă la casa ei.                  - Trebuie să-l trezesc pe Mo! se gândi Meggie                  Niciodată nu-i spusese altfel tatălui ei. Era legător de cărți și fetiței i se părea că numele meseriei nu descria bine munca lui. În urmă cu câțiva ani, meșterise chiar ea o firmă pentru atelierul lui pe care stă scris Mortimer Folchart, doctor de cărți, fiindcă el salva de mucegai și de praf volume vechi și prețioase.                  Alergă desculță pe coridorul întunecat. În camera lui Mo, ardea lumina. Citea, așa cum făcea deseori.                 - Mo, în curte, e cineva.                 - Ești sigură? Ce ai citit înainte de culcare?                 Meggie se încruntă.                 - Te rog! Vino cu mine!                 Fetița îl trase după ea nerăbdatoare încât pe coridor își izbi degetele de la picioare de un maldăr de cărți. În casa lor, se îngrămădeau peste tot: sub mese, pe scaune, în colțurile odăilor. Erau în bucătărie, pe televizor, în șifonier, maldăre mici, maldăre înalte, cărți voluminoase, subțiri, vechi.                 Ajunse în fața ferestrei.                 - Îl vezi?                 Chipul lui Mo deveni atât de grav când îl văzu, încât inima lui Meggie începu să bată și mai repede.                  Vizita e pentru mine, spuse Mo și dispăru înainte ca fetița să-l întrebe ce fel de vizită era și aia în miez de noapte.” 2. Cum este vremea întâmplarilor?     ....................................................... ....................................................... ........................ 3. Descrie felul în care arată casa în care trăeiște Meggie.    ...................................................... ....................................................... ..........................    ...................................................... ....................................................... .......................... 4. Explică sensul firmei făcute de Meggie.    ...................................................... ....................................................... ..........................    ...................................................... ....................................................... .......................... 5. Ordonează întâmplarile din textul dat, scriind, în cerculețe, cifra corespunzătoare.    O     Verde, în grădonă, un străin.                                                O    Ea fuge la tatăl ei, chemându-l să-l vadă.    O      Meggie aude pași afară.                                                      O    În coridorul plin de cărți, Meggie se lovește la picior.    O      Spune că a venit să-l viziteze pe el.                                    O    Mo se schimbă la față la vederea străinului. 6. Unește cuvintele din primul rând cu acelea care au sens din cel de-al doilea rând.     furtună                         fin                              teamă                         importanță                            uimire     delicat                          frică                           vijelie                          surprindere                           însemnătate 7. Precizează cuvintele cu același sens din sirurile de mai jos.     a)    a alerga                      a fugi                         a goni                          a tuli     b)    străin                          necunoscut                neștiut                         recunoscut                 anonim                neindentificat     c)    îngrămădit                  ticsit                            înțesat                        murdar                        aglomerat           împânzit 8. Mentionează câte un cuvânt cu sens opus pentru cele din text:     afară - ...........................                      vechi - ..........................                     întunecat - ..............................     mic - .............................                       înalt - ...........................                      subțire - ................................. 9. Imaginează o continuare a povestirii și citește-o colegilor tăi     ....................................................... ....................................................... ......     ....................................................... ....................................................... ......     ....................................................... ....................................................... ......   AI TERMINAT ! FII FERICIT !!     

    Recapitulare   Copiii din crâng după Konstantin D. Ușinski         Doi copii, un frate şi o soră, au pornit într-o zi spre şcoală. Drumul lor trecea pe lângă un crâng cu umbră deasă. Pe drum era cald şi praf, iar în crâng — răcoare şi veselie. — Ştii ce? spuse băiatul surorii sale. Mai avem destul timp să ajungem la şcoală. Acolo e acum cald, plictiseală, pe când în crâng trebuie să fie tare plăcut. Ia ascultă cum cântă păsărelele! Şi ce multe veveriţe sar din creangă în creangă! N-ar fi mai bine să mergem acolo, surioară? Fetiţei îi plăcu îndemnul fratelui ei. Aruncară amândoi abecedarele în iarbă, se luară de mână şi se afundară în desiş, printre tufele verzi, pe sub mestecenii pletoşi. Într-adevăr, în crâng era larmă şi veselie. Păsărelele zburau din loc în loc, ciripind necontenit, veveriţele săreau de pe o creangă pe alta, iar gâzele mişunau prin iarbă. Primul lucru pe care l-au zărit copiii a fost un gândăcel auriu. — Joacă-te cu noi, i-au spus ei gândăcelului. — M-aş juca cu plăcere, răspunse gândăcelul, dar n-am timp : trebuie să-mi adun de mâncare pentru prânz. — Joacă-te cu noi, i-au spus copiii, unei albine galbene şi pufoase. — N-am timp să mă joc cu voi, răspunse albina, trebuie să adun miere. — Dar tu n-ai vrea să te joci cu noi? o întrebară copiii pe furnică. Furnica însă n-avea timp nici să-i asculte ; trăgea un pai de trei ori mai mare decât ea şi se grăbea să-şi clădească locuinţa-i măiastră. Copiii au încercat atunci să intre în vorbă cu veveriţa, îndemnând-o şi pe ea să se joace cu dânşii, dar veveriţa a dat din codiţa ei stufoasă şi le-a răspuns că trebuie să strângă alune pentru iarnă. Porumbelul le-a răspuns şi el : — Eu clădesc un cuib pentru puişorii mei. Iepuraşul cenuşiu alerga spre pârâu să-şi spele botişorul. Nici florile albe de fragă n-aveau vreme de pierdut cu copiii. Se bucurau că timpul e frumos şi se grăbeau să pregătească la vreme fructele gustoase şi zemoase. Copiilor li se făcu urât, fiindcă în jurul lor toţi aveau treabă şi nimeni nu voia să se joace cu ei. Au alergat atunci la pârâu. Clipocind printre pietre, pârâul şerpuia prin crâng. — Tot n-ai tu nicio treabă, îi ziseră copiii, hai, joacă-te cu noi. — Cum? Eu n-am nicio treabă? clipoci supărat pârâul. Copii leneşi ce sunteţi! Uitaţi-vă la mine ; muncesc zi şi noapte şi nu am o clipă de odihnă. Cine dă de băut oamenilor şi animalelor? Cine spală rufele? Cine învârteşte roţile morilor? Cine poartă bărcile şi stinge focurile? Cine, dacă nu eu? Nu-mi văd capul de treabă, mai adaugă pârâul şi prinse să clipocească mai departe printre pietre. Copiilor le era din ce în ce mai urât şi se gîndiră că ar fi făcut mai bine dacă s-ar fi dus întâi la şcoală şi la întoarcerea spre casă ar fi intrat puţin prin crâng. Dar tocmai atunci băiatul zări pe o creangă verde o pitulice mică şi frumoasă. Părea că şade foarte liniştită şi nu are altceva de făcut decât să fluiere un cântec vesel. — Ei, cântăreaţă! îi strigă băiatul. Cred că tu chiar n-ai nici o treabă. Hai joacă-te cu noi ! — Cum? fluieră supărată pitulicea. Eu n-am nici o treabă? Oare n-am prins eu toată ziua musculiţe ca să-mi hrănesc puişorii? Mă simt atât de ostenită, încât nu sunt în stare nici măcar să-mi mişc aripile, şi totuşi chiar în clipa aceasta nu stau degeaba, ci cânt să-mi adorm puişorii mei dragi. Dar voi ce-aţi făcut astăzi leneşilor? La şcoală nu v-aţi dus, n-aţi învăţat nimic. Alergaţi prin crâng, ba încă-i mai împiedicaţi şi pe alţii să lucreze. Duceţi-vă mai bine unde aţi fost trimişi şi nu uitaţi că odihna şi joaca nu sunt plăcute decât pentru acela care a muncit şi a dus până la capăt tot ce a avut de făcut. Pe copii i-a cuprins ruşinea.  S-au dus la şcoală şi, cu toate că au ajuns târziu, au fost sârguincioşi la învăţătură. Raspunde la intrebari: 1. Ce au hotarat cei doi frati? ....................................................... ....................................................... ............................ 2. Cu ce vietuitoare s-au intalnit? ....................................................... ....................................................... ............................ ....................................................... ....................................................... ............................ 3. Ce faceau aceste vietuitoare? ....................................................... ....................................................... ............................ ....................................................... ....................................................... ............................ 4. Ce sfat le-a dat pitulicea? ....................................................... ....................................................... ............................ 5. Copiii au ascultat de sfatul acesteia? ....................................................... ....................................................... ............................ 6. Ce sfat le-ai fi dat celor doi frati, daca te-ai fi intalnit cu ei in crang? ....................................................... ....................................................... ............................ ....................................................... ....................................................... ............................ 7. Gasesti insusiri pentru substantivele de mai jos, asa cum reies din text: gandacel, albine, iepuras, pitulice, fructe, copii, codita, mesteceni, tufe, flori. ....................................................... ............. ....................................................... ............. ....................................................... ............. ....................................................... .............. ....................................................... .............. ....................................................... ............. ....................................................... ............. ....................................................... ............. ....................................................... ............. 8. Cauta in text, dialogul dintre copii si parau, apoi explica folosirea semnelor de punctuatie ....................................................... ....................................................... ............................ ....................................................... ....................................................... .............................9. Transcrie, din text, enunturile in care sunt introduse cuvintele n-ai, sa-i, i-au ....................................................... ....................................................... .....................… Completeaza in tabelul de mai jos, folosind cuvintele (dupa model) Substantiv Adjectiv Numar Gen tufele verzi plural feminin                                                                 Realizeaza o scurta descriere a crangului, folosind substantive si adjective potrivite din text. ….…………………………………………………………………………………… ….…………………………………………………………………………………… ….…………………………………………………………………………………… ….……………………………………………………………………………………   AI AJUNS LA FINAL.  FELICITARI!!!                         

                                      Fișă de lucru ortogramele „i-a” și „ia”   Completeazǎ cu “i-a, ia”:   ................floarea              ..................lǎudat              .................lalele               ..................dat .................spus                 ..................adus                 ...................povestit          ................. cartea .................pleacǎ              .................vezi                   ....................spune           ....................ascultǎ     Veveriţa ............ rufele din balcon. Soarele .............. decolorat rochiţa. Vulpea ............ urmǎrit fiecare mişcare. Ar vrea sǎ punǎ laba pe ............ Un piţigoi i-a şoptit gospodinei intenţia cumetrei. ........... alune şi le aruncǎ vulpii în cap. Râde de .............. -.................. mǎnâncǎ şi alune, roşcato! Aceasta .......... arǎtat colţii, dar veveriţei nu îi pasǎ deloc.     N-a vrut sǎ ........... seama la sfatul mamei. Copila ............. fǎcut un dar buniii. Pentru cǎ este talentat, ............. lecţii de pian. Cred cǎ ........... luat mult timp sǎ priceapǎ. A vrut sǎ .......... din magazie tot ce îi era necesar. Angela ........... spus adevǎrul. A rugat-o sǎ ............ şi nişte mere. Mama ........... dat o jucǎrie nouǎ. Tata ........... parte la jocurile noastre. ......... fost de mare ajutor.     2. Alege forma corectǎ:   Bunica i-a/ia fǎcut tortul Marinei. Era ziua ei. S-a/Sa grabit sǎ ia/i-a lumânǎrile. La ia/ea au sosit mulţi copii. Ia/I-a servit pe toti cu prǎjituri. Când sǎ ia/i-a tortul a venit şi vecina sa/s-a. Ia/I-a adus o pisicuţǎ şi ia/ea s-a/sa bucurat mult.              I-a/Ia dat şi ei puţina frişcǎ. Sa/S-a gândit sǎ facǎ un culcuş pentru ea/ia.               Mama i-a/ia spus fetiţei:             -Ia/Ia acest coş cu mâncare şi du-l bunicii, este tare bolnavǎ. Dar ia/i-a seama, nu vorbi cu nimeni pe drum!             De cum a intrat în pǎdure, lupul i-a/ia ieşit în cale.     Priveşte lung la fetiţǎ, I-a/Ia de jos o tulpiniţǎ. -Cred cǎ-i o frumoasǎ floare! I-a/Ia s-o miros eu!....Ce boare!!!! Când se uitǎ el mai bine,             Vede cǎ-i un mǎrǎcine.             I-a/Ia venit sǎ urle tare,             Sa/S-a-nnegrit de supǎrare.            Ochii-i plini de venin,            I-a/Ia intrat în bot un spin. Nodul din gât si-nghiţea, Când Riţa a râs şi ea. -I-a/Ia sǎ te mai potoleşti, Faci rǎu fǎrǎ sǎ te gândeşti! I-a/Ia spus tare veveriţa Ca sǎ audǎ şi fetiţa. Ȋnsǎ lupul i-a/ia zâmbit Şi spre bunicǎ a fugit! I-a/Ia promis ca se rǎzbunǎ, Când i-o fi lumea mai bunǎ!                Dupǎ amiazǎ, bunica ia/i-a scos pe toţi din casǎ.             -Toatǎ lumea pleacǎ sǎ ia/i-a aer!             Tata ia/i-a undiţa, Maria ia/i-a jucǎriile, mama ia/i-a o carte. I-a/Ia dat şi lui Victor o revistǎ.             Pǎdurea i-a/ia bucurat pe toţi.     Soarelui ia/i-a curs toatǎ cǎldura pe pamânt. Grâului ia/i-a venit timpul culesului. Şoricelului nu i-a/ia priit aceastǎ schimbare.Sa/S-a gândit sǎ ia/i-a drumul pǎdurii. Dorea sǎ ia/i-a puţin aer proaspǎt. Ȋn curând, noaptea i-a/ia întunecat cǎrǎrile. O privighetoare ia/i-a spus: -Ia/I-a stai matale pe loc, ca sǎ nu te i-a/ia în gheare bufniţa! -I-a/Ia taci din gurǎ, ia/i-a spus şoricelul, nimeni nu vede noaptea! Luna i-a/ia ieşit înainte şi şoricelul sa/s-a luat dupa ea.               3.Transformaţi propoziţiile astfel încât să folosiţi ortograma i-a:   Veveriţa  cheamă puii la masă.                                 Alin dǎ mâncare pisicii. Bunica  spune o poveste nepotului..                         Andrei  cere caietul colegului. Traian îi dă cadoul mamei.                                       Mama  aduce mere Mariei.     4.Alcǎtuieşte enunţuri în care sǎ foloseşti urmǎtoarele grupuri de cuvinte: ia crizanteme, i-a cântat, ia seama, i-a mulţumit, ia cartea, nu ia aminte, i-a descris, ia scrisoarea, ia spune.     5. Completaţi spaţiile punctate  cu sa, s-a, sau, s-au, ia, i-a, într-o, într-un, dintr-o, dintr-un:   Veveriţa .........jucat toatǎ ziua cu vecina ...........  . Mama ......... amintit sǎ ......... şi cǎţelul în parc. Ana ........... împrumutat Ioanei cartea ........... de istorie. Coapte .......... crude, caisele sunt bune. Ei ............. strǎduit sǎ ............. note mari la examen. Bunica va veni ...................... duminicǎ la noi. Lizuca .......ascuns .................... scorburǎ. Iepurele a ieşit .............................. tufiş. A ajuns şi Maria ....................... târziu. Ionuţ a decupat harta României ......................... atlas.     6.Alcǎtuieşte câte un enunţ pentru fiecare dintre perechile: sa/s-a, sau/s-au, ia/i-a.     7. Gǎseşte antonime pentru:   i-a urcat-............................................             i-a certat-................................................ i-a luat-..............................................             i-a bucurat-............................................. i-a pierdut-.........................................             i-a golit-.................................................. i-a dus-...............................................             i-a îmbrǎcat-...........................................     8. Descoperǎ propoziţiile ascunse:   mǎnâncǎ, ia, cu, fragii, poftǎ, Maria, şi.                mari, i-a, ploaia, necazuri, abundentǎ, adus.              bunǎ, caldǎ, mama, e, pâinea , ca.                                     sau, hrǎneşte, ploaie, îşi, rândunica, furtunǎ, puii,pe.

Numele și prenumele ____________________ Fișă de lucru despartirea cuvintelor in silabe si semne de punctuatie Citește textul, completează cu semnele de punctuație potrivite:      Pe sîrmele de telegraf Gheorghiță a văzut o mulțime de rîndunici       Aveau ședință  Își făceau planuri de plecare spre ținuturile calde      Băiatul s-a întristat      Nu fi amărît      copile      Se vor întoarce neapărat la primăvară, i-a spus frunza de aur care i s-a oprit în palmă   Scrie din text sinonime pentru cuvintele: adunare  - ___________________ locuri - _____________________ mîhnit - ____________________   Găsește în text antonime pentru cuvintele: sosire - _____________________ vesel - _____________________ reci - ______________________   Desparte în silabe cuvintele: telegraf      __________________________ rîndunici   ___________________________ ținuturile   ___________________________ aur            ___________________________ palmă       ___________________________   Alcătuiește o propoziție interogativă, una exclamativă și una enunțiativă în baza cuvintelor subliniate în text: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________   Încercuiește varianta corectă: Mihaela  sa / s-a  întristat că a primit o notă mică. Nu știu  ce  flori să-i dau mamei. Crizanteme sau / s-au trandafiri? Bunicii i-au / iau din lăzi fructe delicioase. Ea / Ia este verișoara mea. Învățătoarea  nea / ne-a  întrebat tabla înmulțirii.  

Cuvinte ascunse         Careul de mai jos ascunde câteva cuvinte. Găseşte cât mai multe şi încercuieşte-le, căutând pe liniile orizontale şi verticale. C T F I D E L U N C S I L M S D R B U N O C I R E S P E C T A R J U N O I Z F C R E T H T B U A K A E D S V I S B D O R E I N I M A I E J T G N A L E X R V U E D T S J N V E A S A K A L S T U V R O X                               

Scriem corect ortogramele cel și ce-l Să reţinem!      Se scrie cel când înseamnă acela.                  Exemple:      Făt-Frumos era fiul cel mic al împăratului.      Cel mai bun fotbalist român e Gică Hagi.         Se scrie ce-l deoarece sunt două cuvinte diferite, ce şi îl, care se rostesc împreună. În locul vocalei î din cuvântul îl s-a pus liniuţă de unire.                  Exemple:      De ce-l (ce îl) ceartă mama?      Ce-l (ce îl) sfătuieşti să facă?   Exerciţii: 1. Scrie în coloană câte cinci exemple după model:      cel tânăr                                                           ce-l aşteaptă      ___________________                                  _____________________      ___________________                                  _____________________      ___________________                                  _____________________      ___________________                                  _____________________      ___________________                                  _____________________        2. Completează cu cel, ce-l:             Iedul _____ mic era _____ mai cuminte. Iedul _____ mare şi cu _____      mijlociu dau prin băţ de obraznici ce erau.      După _____ spălă, îl aduse pe căţelul _____ mic în casă.      Aş vrea să fiu _____ mai bun la matematică, zise elevul _____ nou.      Elevul _____ nou n-a înţeles _____ întreabă doamna învăţătoare.        3. Taie forma greşită:      După (cel, ce-l) mâncă pe iedul (cel, ce-l) mare şi pe (cel, ce-l) mijlociu, lupul se aşeză să se odihnească.      Iedul (cel, ce-l) mic tremura de frică în horn, dar nu făcea nici o mişcare de teama lupului (cel, ce-l)  rău.      Se gândea (cel, ce-l)  va întreba mama sa când va veni acasă.      4. Uneşte printr-o linie formele potrivite:                                         cel                                  ce-l                                     bun           întreabă                  nou                                                                               frumos                              dintâi                                        apucă      mai grozav                                                                               găsi                                            încurcă        5. Completează după model:                    Fiul                                          mare se numeşte Andrei.                                         _______________                          __________________________________            _______________         cel           __________________________________     _______________                         __________________________________     _______________                         __________________________________                    Nu ştia                                     aşteaptă acasă.           _______________                       ___________________________________      _______________        ce-l          ___________________________________      _______________                       ___________________________________      _______________                       ___________________________________        6. Găseşte cuvinte cu sens opus:      cel nou – cel vechi      cel bătrân - ________________      cel cuminte - _______________      cel bun - __________________      cel mic - __________________        7. Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele: ce-l face, ce-l întreabă, ce-l găseşte, cel roşu, cel nou, cel copt.      _______________________________________________________________       _______________________________________________________________      _______________________________________________________________      _______________________________________________________________      _______________________________________________________________      _______________________________________________________________        8. Ordonează cuvintele şi scrie propoziţia obţinută:      interesează, cine, Ce-l, pe, e, elevul, el, cel, nou?           _______________________________________________________________          9. Uneşte şi potriveşte:           Ce-l întreabă Andrei                           premiul cel mare.      Nu cel ce vorbeşte mult                     pe cel care a spart geamul?      Cel mai bun va lua                              pe cel mic?      Fiul cel mic nu ştie                              e cel mai deştept.      Ce-l aşteaptă                                      ce-l aşteaptă.  

  Visul implinit de Lucian Blaga   Pentru visul de veacuri al poporului român sosise clipa împlinirii : trupul țării se întregea și cu Transilvania.   În ziua aceea a zilei de 1 Decembrie 1918, ca la un semnal, lumea românească a purces spre Alba-iulia, locul Adunării. Căruțele românești, buchete de bucurie, curgeau prin făgașul zăoezii.   La Alba-Iulia nu a mai fost chip să mai pătrundă cineva în sala Adunării. Poporul care venea din toate colțurile Transilvaniei, să audă marea veste, se aduna pe câmpia întinsă din față.   Era o roire de necrezut. Cum pe vremea aceea nu erau microfoane, cei care vorbeau mulțimii se mutau de la o tribună la alta. Pe fețele tuturor se citea fericirea. Nu te mai săturai privind marea de capete ce sorbeau oratorilor.   Seara, ne întorceam spre casă. Întunericul se așternuse și era liniște. Când deodată, un copil care privea dintr-o curte la șirul de căruțe, pe neașteptate strigă din toate puterile:                                                                                                                   Trăiască România dodoloață !

Nume si prenume .................................................                                                 Data............................................                                                                                             Evaluare sumativa Verbul                 ” A fost odata o fetiță de zece ani care avea cosițe lungi și galbene ca spicul grâului si ochii ca albăstrelele.Gura îi era roșie ca o cireașă coaptă,iar dinții mai albi decât mărgăritarul din pădure. Această fetiță era orfană și păzea o turmă de oi pe o creastă din muntii Carpați.O cheamă Păuna.                Păuna nu-și cunoscuse nici tatăl nici mama.Însă Păuna îl iubea mult pe Negru,cîinele ei, și ținea la mioarele ei și mieluții ei,iar cand era pe creasta dealului,în colibă,se simțea fericită.               Ceea ce își dorea Păuna era să aibă un fluier,așa cum văzuse la ciobanii din vecinătate.I-ar fi plăcut mult să cânte din fluier melodiile pe care le auzise sau cele pe care le compusese chiar ea fără să-și dea seama,când își adormea mioarele.Încercase de nenumărate ori să-și facă singură un fluier,dar nu izbutise.În serile lungi de iunie,Păuna cânta cu voce limpede cântece de-ale ei.”                                                                                                  (Fluierașul de os-adaptare după Iulia Hașdeu) 1. Răspunde la întrebări: Care este titlul textului?   Cine este Păuna ?   Care era dorința Păunei?   2.Împarte textul  în fragmente și scrie ideiile principale:       3. Povestește primul fragment:       4. Alege forma corectă a cuvintelor evidențiate și transcrie corect propozițiile:              Ce-a /cea propus Emilia este ce-a/cea mai bună idee.              Ce-l/cel pe care îl vezi este colegul ce-l/cel așteptam. 5 Realizează o fișă biografică după personalitate descrisă in fragmentul: Traian Vuia s-a născut pe 17 august 1872,în satul Surducul-Mic din localitatea Bujoru,județul Timiș.A fost inventator român,pionier al aviației mondiale.Pe data de 18 martie 1906 el a realizat primul zbor autopropulsat cu un aparat mai greu decât aerul.După absolvirea bacalaureatului în 1892,Vuia pleaca la Budapesta pentru a se inscrie la Politehnică.În decembrie 1903 finalizează primul aparat de zbor numit Vuia I,poreclit” Liliacul” Nume:.................................................. ......................................... Data nașterii :...................................................... ........................... Anul absolvirii liceului:.............................................. ...................... Realizări:............................................. ....................................................... ....................................................... ... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ........ 6.Analizează verbele subliniate(persoana,număr,timp)             7. Alcătuiește câte o propoziție în care verbul să fie la: a)    la persoana a-II-a ,numărul singular;   b)    la persoana a-III-a,numărul plural;   c)   la persoana I,numărul plural;   d) la persoana  a-II-a ,numărul plural;   Subiectele sunt obligatorii.se acorda 1 punct din oficiu     Descriptori de performanță: - Item Suficient (5-6 )puncte Bine (7-8 puncte) F.Bine(9-10)puncte I1 un răspuns 2 răspusuri 3 răspunsuri I2 O idee 2 idei 2 idei I3 Îndeplinește următorii descriptori cu 4-5 omisiuni: -corelarea povestirii cu conținutul  fragmentului; -exprimarea corectă din punct de vedere gramatical și ortografic-așezarea corectă a textului în pagină; -folosirea corectă a semnelor de punctuație; -povestește fragmentul la persoana a-III-a. Îndeplinește următorii descriptori cu 2-3 omisiuni: -corelarea povestirii cu conținutul  fragmentului; -exprimarea corectă din punct de vedere gramatical și ortografic-așezarea corectă a textului în pagină; -folosirea corectă a semnelor de punctuație; -povestește fragmentul la persoana a-III-a. Îndeplinește următorii descriptori fără omisiuni: -corelarea povestirii cu conținutul  fragmentului; -exprimarea corectă din punct de vedere gramatical și ortografic-așezarea corectă a textului în pagină; -folosirea corectă a semnelor de punctuație; -povestește fragmentul la persoana a-III-a. I4 1 variantă 2-3 variante 4 variante I5 Nume și data nașterii Nume,data nașerii,absolvirea liceului și o realizare Completeaza toată fișa de biografică I6 2-3 verbe 3-4 verbe 6 verbe I7 2 propoziții 3 propozitii 4 propoziții

                                                                                                          Numele si prenumele___________________                                           Data_________                                                                                        Substantivul  1. Transforma urmatoarele cuvinte dupa model: Model: argint - argintiu albastru, verde, maro, mov, caramida, plumb arama, aur. ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ 2. Noteaza cu A, daca enuntul este adevarat, si cu F, daca enuntul este fals. * Copii este pluralul de la copil *Substantivele proprii se scriu cu litere mari, indiferent de locul lor in propozitie. * Unele substantive se scriu cu litera mica * Mahalale este pluralul de la mahala * Adjectivul sta inaintea sau dupa substamtivul determinat. * Pronumele este partea de vorbie care tine locul unui substantiv * Substantivele sunt de doua feluri: comune si proprii. * Singurul sens al cuvantului broasca este acela de animal care traieste pe langa apa. 3. Citeste propozitiile de mai jos. Incercuieste substantivele subliniate cu pronume adecvate. * Ion canta. * Maria a primit doua papusi. * Maria si Ioana merg la cumparaturi. * Adrian, Marius si Ion merg la munte. 4. Citeste textul urmator. Subliniaza greselile. Rescrie textul.      L-am lăsat pe Bubu in curte cu prietenii săi. Ieu am plecat până la nenea Alexandru Dânsul s-au tușica Ioana mi-au promis că ne dau niște prăjituri. Dacă îmi dau îi v-oi aduce și lui Bubu. Iel mi-a promis ca v-a fi cuminte și îi va asculta pe copiii. 5. Citeste cu atentie urmatoarele propozitii. Inlocuieste cuvintele subliniate prin pronume adecvate.       "Maria si Elena sunt bune prietene. Maria merge in fiecare zi la sala de sport pentru antrenamente. Este jucatoare de volei. Acolo se intalneste cu doi dintre colegii ei de scoala, Mircea si Razvan.        Mircea se antreneaza la club de cand avea sase ani. Razvan a venit la club la indemnul lui Mircea. De fiecare data, Maria ii intreaba pe baieti:       - Mircea, Dan, veniti sambata in parc        Baietii ii promit ca vin in parc daca vine si Elena"  

Nuemele elevului............................................                                                                                       data .............................. Fișă de lucru Verbul Pronunțarea și scrierea verbelor „a fi „ , „ a lua „ Alcătuiți câte o propoziție : Cu următoarele forme ale  verbului „ a lua„ : iau, iei, ia, luăm, luați ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ........................................ Utilizând cuvintele „i-a dăruit „ și „ i-au dăruit „. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..... Tăiați ce nu este corect: este / ieste                           b) scriem / scrim sânt / sunt                               transcrieți / transcriți ești / iești                       lom / luăm erați / ierați                              loați / luați ieram / eram                            scriți / scrieți     Corectați următoarele enunțuri : Sa dus aseară la București. ....................................................... .................................................... Spunemi ceai făcut de când nu neam văzut. ....................................................... ...................................................... La rugat săl trezească peste două ore. ....................................................... ...................................................... Ionel ia cartea din bibliotecă. ....................................................... ...................................................... La luat cu el la magazin ca să vadă jucăria. ....................................................... ....................................................... .. Potriviți verbul „ a crea „ cu pronumele date : Eu __________                        Noi________________ Tu ____________                    Voi _______________ El ____________                     Ei ________________ Ea ____________                    Ele ________________ Transformați  propozițiile date după model și subliniați cu o linie verbele: Model : Teiul foșnește. Foșnetul teiului mă trezește dimineața.  Focul arde. ____________________________________________ Clopoțelul sună. _________________________________________ Soarele dogorește. _______________________________________ Copilul scrie. ___________________________________________ Râul se revarsă. ___________________________________________ Găsiți verbe  cu sensuri diferite pentru cuvintele date: a se uda :  _________________________________ a căuta : ___________________________________ a trece : ____________________________________ Găsiți câte trei expresii care provin de la verbele : a da : _____________________________________________ a face : _____________________________________________ a lua : _____________________________________________ a pune : ______________________________________________  Transformați verbele în substantive (a ) și apoi în adjective (b) : Exemplu : a înflori – (a) înflorire, în florirea, înfloritul; (b) înflorit , înfloritor a gândi - ______________________________________________________ a mulțumi - _______________________________________________________

MODURILE ȘI TIMPURILE VERBULUI. FORME VERBALE NEPERSONALE    Modul indicativ Modul conjunctiv Prezent Imperfect Perfect compus Perfect simplu Mai-mult-ca- perfect Viitor standard Viitor popular Viitor anterior Prezent Perfect alerg alergam am alergat alergai alergasem voi alerga o să alerg voi fi alergat să alerg să fi alergat alergi alergai ai alergat alergași alergaseși vei alerga o să alergi vei fi alergat să alergi să fi alergat aleargă alerga a alegat alergă alergase va alerga o să alerge va fi alergat să alerge să fi alergat alergăm alergam am alergat alergarăm alergaserăm vom alerga o să alergăm vom fi alergat să alergăm să fi alergat alergați alergați ați alergat alergarăți alergaserăți veți alerga o să alergați veți fi alergat să alergați să fi alergat aleargă alergau au alergat alergară alergaseră vor alerga o să alerge vor fi alergat să alerge să fi alergat Modul condițional-optativ Modul imperativ Infinitiv Funcții sintactice Prezent Perfect Formă afirmativă Formă negativă Prezent Perfect Eu am alergat în parcul de lângă școală. (Predicat verbal) A alerga este un obicei sănătos. (Subiect) Terenul este pentru a alerga. (Nume predicativ) Dorința de alerga mi s-a îndeplinit. (Atribut verbal) Elevul începe a alerga prin curtea școlii. (Complement direct) Incapabil de a alerga, s-a așezat jos. (Complement prepozițional) A plecat înainte de alerga pe teren. (Circumstanțial de timp) Mihai a intrat în clasă fără a alerga. (Circumstanțial de mod) A intrat pe teren pentru a alerga. (Circumstanțial de scop) A fost pedepsit pentru a fi alergat prin curtea școlii. (Circumstanțial de cauză)   aș alerga aș fi alergat aleargă! nu alerga! a alerga a fi alergat ai alerga ai fi alergat Gerunziu ar alerga ar fi alergat alergând am alerga am fi alergat alergați! nu alergați! Supin ați alerga ați fi alergat de alergat, pentru alergat, după alergat, la alergat, de la alegat ar alerga ar fi alergat Participiu Alergat, alergată, alergați, alergate Ajută la formarea altor moduri și timpuri verbale: indicativ, perfect compus; indicativ, viitor anterior; conjunctiv, perfect; condițional-optativ, perfect; supin; este component al construcției pasive cu verbul auxiliar „a fi” Observație: Infinitivul, gerunziul, supinul și participiul sunt forme verbale nepersonale!  

Numele……………………………………….                                                  Data………………                                                                             FIŞĂ DE LUCRU                                 CUVINTE CU SENS ASEMĂNĂTOR. CUVINTE CU SENS OPUS     1. Găseşte proverbul format din patru cuvinte, folosind codul dat: _________ cuvânt cu acelaşi sens  ;     __________ cuvânt cu sens opus.   Cuvântul este format din silabe. Ce amar e gustul tristeţii! Să fii scriitor nu e puţin lucru! Carul duce pepenii la piaţă.   Formează cuvinte cu sens opus, adăugând în faţa celor date in sau ne.   vinovat_____________________             util________________________ limitat______________________            decent______________________ corect______________________             decis_______________________   Completează tabelul.     Cuvântul Cuvântul cu acelaşi sens Cuvântul cu sens opus a apărea     drept     curaj     izbândă     util       Taie intrusul.   bogăţie, avuţie, sărăcie, avere; uimit, supărat, mirat, uluit; gingaş, delicat, fragil, puternic; inteligent, perspicace, încrezut, isteţ.   Continuă „lanţul cuvintelor” cu cel puţin trei exemple, după model: cuc, car, rod, drum, … pas,______________________________ ger,______________________________        

IAU/I-AU   Completeazǎ spaţiile libere cu cuvinte potrivite:   iau...............................................           i-au............................................     i-au.......................................... i-au..............................................           iau.............................................     iau............................................ iau...............................................           i-au............................................     i-au...........................................     ............revista                    ...................  spus                 ....................   descris ............ un corn                 .................... creionul            ....................  o prǎjiturǎ ............ explicat                ................... suparat               ....................  apucat   Dupǎ concursul de matematicǎ, profesorii ................ lǎudat pe cei buni. ............... spus lui Dǎnuţ sǎ lucreze mai multe probleme. Eu .................. culegerea sǎ lucrez împreunǎ cu el. Ȋmi doresc sǎ .............. şi eu premii la olimpiadǎ. ................... un buchet de flori pentru sora mea, care a luat premiul întâi.   Este ziua Corinei. Bunicii ...............cumpǎrat o bicicletǎ. Mama m-a sfǎtiut sǎ ............... nişte cǎrţi pentru ea. Parinţii ............... dat bani pentru o excursie. Profesorii .................. adus numai laude. Colegii ........... dǎruit un urs de pluş. Eu .............. ursul şi îl duc în camera ei. Este foarte fericitǎ.   ......................... stropitoarea şi ud florile. Observ cǎ liliacului ............... mai înflorit câteva crengi. ................ un buchet de trandafiri pentru mama. Fraţii mei ............ adus şi bunicii un buchet.   Alege forma corectǎ:   Cad primii fulgi de nea. Bucuroasǎ, iau/i-au paltonul şi cǎciula şi ies afarǎ. Ȋntind mâna şi iau/ i-au în palmǎ un fulg de nea. Privesc cum se topeşte repede. Câţiva colegi i-au/iau strigat pe Marin şi pe Vasile. Iau/I-au aruncat lui Azorel un bulgǎre de nea. Câinele sa/s-a speriat şi a început sǎ latre.               Lizuca şi Patrocle iau/i-au cerut voie rǎchitei sǎ înnopteze în scorbura sa/s-a.             -Uite, Patrocle, iau/i-au paltonaşul, mǎ îmbrac cu el şi-mi pun bereta pe cap.             Vietǎţile pǎdurii iau/i-au primit cu drag pe cei doi.             Târziu, bunicii iau/i-au gǎsit în dumbravǎ şi iau/i-au dus în cǎsuţa lor.               Vreau sǎ iau/i-au numai note bune!             Primii fulgi de nea iau/i-au adus bucurie în suflet.             Când l-au întâlnit, i-au/iau mulţumit pentru ajutorul dat. Pǎrinţii iau/i-au cumpǎrat lui Andrei o maşinuţǎ. O iau/i-au pe Ana la mine. Iau/I-au adus ce şi-a dorit.   Scrie sinonime pentru cuvântul “iau”:   Iau cartea de pe masǎ.................................. Iau un caiet din ghiozdan................................. Iau bomboane de la magazin................................ Iau câinele de lanţ.................................. Iau  merele din pom şi le pun în lǎdiţǎ............................ Iau premiul I la concurs dacǎ mǎ pregatesc serios........................... Iau o carte de la bibliotecǎ................................... Iau trenul pânǎ la Bucureşti.............................................. .. O iau pe Alina la mine sǎ ne jucǎm cǎrţi.................................................. ..........   Completeazǎ: `în cuib-....................................... în tablou-............................................. `în curte-................................................ în carte-................................................. ... `din casǎ-.................................................. . din  cǎmarǎ-................................................ `din frigider-............................................... din ghiozdan-.............................................     `el îi spune-..................................... ea îi aduce-....................................... `ei îi cumpǎrǎ (Mariei)-...................................................... ... ele îi povestesc (Anei)-...................................................... ... `Ele îi aşazǎ (pe copii)-...................................................... .... Ei îi hrǎnesc (pe câini)-...................................................... ... `Ea se plimbǎ-............................................. El se joacǎ-............................................... `Ele se împacǎ-............................................ Ele se urcǎ-................................................     Alcǎtuieşte enunţuri cu cuvinte descoperite şi însemnate  la exerciţiul 4.   Corecteazǎ greşelile: La marginea satului bunicilor, dealurile sunt acoperite cu pǎduri întinse. Sǎtenii i-au de aici lemnul necesar focului s-au construcţiilor. Ȋntrun an, bunicul l-a rugat pe pǎdurar sǎ marcheze arborii buni pentru foc. Aşa, tǎierile nu sau mai fǎcut la întâmplare, iar localnicii iau defrişat pe cei mai bǎtrâni. Ȋn locul numit tǎieturǎ, cresc la începutul lui iunie mulţi fragi şi multe ciuperci. Ȋntro zi a, mers aici cu Ioana şi cu prietena s-a. Eu avem douǎ coşuri: întrun coş voiam sǎ culeg fragi, iar în celǎlalt, ciuperci. A foat foarte frumos: am cules şi am mâncat fragi, ne-am jucat şi,întrun târziu am plecat spre casǎ.   Descoperǎ propoziţiile ascunse:   a, cuib, într-un, pentru, şi, lângǎ, puişori, vrǎbiuţa, fǎcut,ea, copǎcel. i-au, pe, paşii, spre, pǎdure, purtat, cei, cǎsuţa, din, doi. Ionel, seama, la, nu, vrut, poveţele, a, ia, sǎ, mamei. vreau, mâine, notǎ, sǎ, la, iau, mare, test.   Alcǎtuieşte un text în care sǎ foloseşti toate ortogramele învǎţate. Dǎ-i un titlu potrivit. LA/L-A,  L-AU   Completeazǎ cu la şi l-a spaţiile punctate: ................şcoalǎ                      ................compunere              .............noi .................adus                        .................stropit                     .............mai vǎzut Nota............                             .................lǎudat                     .............Bucureşti .............. supǎrat                      .................Maria                     .............ascultat   .............asfinţitul soarelui, melcul se întorcea de ........... plimbare. Cǎsuţa din spate .............. obosit.     ............mijlocul drumului, s-a oprit. Cǎrǎbuşul ............... salutat amical. Melcul ............ întrebat: -De ce te grǎbeşti aşa, bǎrbosule? -Trebuie sǎ ajung ........ casa mea. Eu nu am casa cu mine, ca dumneata. .............. asta melcul nu se gândise.   Gina, rǎţuşca cea micuţǎ, A plecat ........... piaţǎ Foarte dimineaţǎ. Pe Boby ............ mângâiat Şi în pǎtuţ .......... lasat. -Sǎ nu pleci, puiuţ, la baltǎ, Cǎ vulpea de-abia fe-aşteaptǎ, Când s-a-ntors – bobocul nu-i, Numai coaja oului. ........furat şireata, oare? Se-ntreba cu grijǎ mare Şi ......... baltǎ se opri, Dar pe loc ea înlemni: ......... doi paşi în stufǎriş, Roşioara-i în tufiş. Oare ce s-a întâmplat? Puteţi sǎ îmaginaţi Şi-apoi sǎ conţinuaţi?   Alege forma corectǎ: Când la/l-a vǎzut pe Marele-Luminǎtor cǎ vrea sǎ intre în pǎdure, Lalo, gândǎcelul cafeniu, l-a/la rugat: -La/L-a noapte este beznǎ şi mi-e tare fricǎ. Dǎ-mi, te rog, o fǎrâmǎ de luminǎ! Stǎpânul luminii la/l-a lǎsat sǎ se aureascǎ, şi i-a dat o scânteie. Noaptea, l-a/la întuneric, gândǎcelul împrǎştia luminǎ. Se transformase în licurici.   De fricǎ, ţeposul stǎtea ghemuit la tulpina nucului. Vulpea l-a/la mânat ca pe o minge. Nu la/l-a mâncat, din cauza ţepilor. S-a înţepat la bot. Când ariciul se gândea la/l-a ajutor, la/l-a auzit pe Azor. Acesta la/l-a salvat. -Ai plecat la/l-a plimbare, cumǎtrǎ?strigǎ dulǎul. Dar vulpea nu la/l-a auzit. O luase la sǎnǎtoasa.   Transformǎ: azi ieri îl ascultǎ                   îl cautǎ                          îl ajutǎ                          îl priveşte                 îl transformǎ             îl felicitǎ                       îl ceatrǎ                         îl supǎrǎ     Completeazǎ cu ”l-au”: Copiiii nu ................. ascultat pe Ionel.                    Prietenii nu ............... crezut pe George. Pǎrinţii................... pedepsit pe Alin.                       Colegii nu ...........aşteprtat şi pe el.       De ce ............... dus la bunici pe Mihai?                   Când ........... vǎzut pe Mircea ............. felicitat.

                     Scrierea corectă a cuvintelor „numai„ și „nu mai „ Se scrie numai atunci când luat ca un tot are un sens unic, de obicei sinonim cu doar: - Am numai o oră la dispoziție. - Au venit numai părinții. - Era numai zăpadă din cap pînă-n picioare. - Am bani, numai că fac economie. - Stai numai să-mi iau umbrela. Se scrie nu mai atunci cînd fiecare din ele are un sens separat: - Nu mai plouă! - Să nu mai alergi! - Jocul e pentru copii mici, dar nu mai mici de trei ani.   Dacă ati observat nu mai se scrie doar cand avem o constatare, un indemn, o povață. Putem să ne dăm seama de diferența dintre numai si nu mai dacă știm că: Numai se scrie numai când îl înlocuim cu doar.   Câteva exemple ca să vă obișnuiți cu cele două ortograme: 1. Vă rog să nu mai sunați la acest număr de telefon, pentru că nu eu sunt persoana pe care o căutați. 2. Irina mi-a spus că nu mai vrea să meargă cu noi în parc. 4. Am numai cinci lei și nu-mi ajung ca să-mi cumpăr cartea de care am nevoie. 5. Așteaptă-mă numai zece minute și sunt gata să plecăm. nu mai = când exprimăm o negație, la fel ca în primele exerciții de mai sus sau….„nu mai vreau sa merg la teatru”, „nu mai vreau sa plec afară”..etc numai = sinonim cu „doar”   Și acum, ca verificare, un exercițiu. Scrieți corect exemplele de mai jos: 1. Beau (numai) apă. 2. Mă bucur că (numai) uitat. 3. L-am salutat (numai) așa, dar de fapt nu-l cunosc. 4. Pompierii (numai) aveau ce stinge, totul era (numai) scrum. 5. Ți-am zis să-l dai mai încet, (numai) tare. Fiți atenți si rezolvați cu ajutorul exemplelor de mai sus! Mult success!

                                                       

  Textul 1   „Dragii mamei copilași, eu mă duc în pădure după mâncare. Voi încuiați ușa după mine. Auzit-ați ce-am spus eu ? - Da, mămucă, ziseră eu. - Pot să am nădejde în voi ? - Da mămucă! Noi suntem o dată băieți.”   (Ion Creangă, Capra cu trei iezi)     Textul 2   „Ea mi-a trimis, de-acolo, vești Despre acel vestit tenor Și le-am primit acum o oră. Plecarea lui a fost o dramă....”   (Gellu Naum, Cărțile lui Apolodor)     Textul 3   „Am un câine prichindel, Latru eu, latră și el. Fac eu semne, el mă-ntrece-n Giumbușlucuri, este rege!”   (Marin Moscu, Păcăleala)     Textul 4   „De sub mantia albă, un fir de iarbă firav se căznea să scoată capulo. Un fulg mai îndrăzneț, îl zări și-l întreabă: - Ce cauți tu, firicel plăpând, aici? - Vreau să vestesc primăvara! Ar fi bine să-ți iei prietenii și să plecați. Vremea voastră a trecut.     Textul 5   Zi frumoasă de iarnă. Ninsese bogat. Sună de pauza mare. - Eu merg la ghețuș! Vii și tu Mirabela ? strigă veselă o colegă. - Voi ce faceți, băieți? Nu mergeți cu ele? Cine să construiască un om de zăpadă? Erau cuvintele doamnei profesoare de engleză. S-au urnit și unii băieți. - Tu nu vii, Claudiu? Lasă colegul de bancă! El e friguros. Îi îngheață mânușițele-n zăpadă     Textul 6   Într-o zi după-amiază eu eram cu frățiorul meu acasă. Noi urmăream pe Simona Halep la o partidă de tenis. Ea ajunsese în finală. - Tu ce crezi, frățioare, va câștiga? - N-are nimeni serviciul ei, dragă. Voi ce credeți, copii? După o oră și 40 de minute de spectacol, apare pe eranul TV: „Victorie, România” Bravo Simona noastră!” De atunci îl cred pe fratele meu. Pronosticul lui a fost bun.

    1. Desparte in silabe cuvintele urmatoare : pian, pleaca, prieten, coala, maseaua, soare, roua, noua, deal.   2. Scrie la numarul singular cuvintele: cozi, porti, flori, scoli, seceratori.   3. Selecteaza cuvintele scrise corect, apoi transcrie-le in caiet.   ianoarie/ianuarie                              zioa/ziua femeea/femeia                                 oala/uala iepure/epure                                     uare/oare fuaie/foaie                                         evaluare/evaloare noiembrie/noembrie                          foarte/fuarte   4. Selecteaza forma corecta a cuvintelor si alcatuieste cate un enunt cu acestea.   douazeci/doozeci              acoarele/acuarele                  iesire/esire                        creon/creion

Scrierea corectă a cuvintelor „neam” și „ne-am” Citește cu atenție textul:        „ – Ba eu drept să vă spun, cucoane, n-am înțeles! Zise cu îndrăzneală unul din țărani, anume Ion Roată. Ș-apoi, chiar dacă ne-am pricepe și noi la câte ceva, cine se mai uită în gura noastră? Vorba ceea, cucoane: „Țăranul când merge, tropăiește, și când vorbește hodorogește”, să ierte cinstită fața dumneavoastră. Eu socot că treaba asta se putea face și fără noi; că, dă, noi știm a învârti sapa, coasa și secera, dar dumneavostră învârtiți condeiul și când vreți, știți a face din alb negru si din negru alb...Dumnezeu v-a dăruit cu minte, ca să ne povățuiți și pe noi, prostimea...”                                                                                         (Moș Ion Roată și Unirea, de Ion Creangă) 1. Care este personajul din fragment ? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... 2. La care Unire a participat moș Ion Roată ? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... 3. Scrie ideea principală a fragmentului. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... 4. Explică proverbul : „Cel ce vorbește mult, ascultă puțin”. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... 5. Scrie cuvinte cu înțeles opus (antonime) pentru cuvintele : merge-.....................                    alb-......................                   îndrăzneală-............................ negru-...................... 6. Scrie cuvinte cu înțeles asemănător (sinonime) pentru cuvintele: treabă-....................                    povățuiți-........................        condeiul-............................ prostimea-......................... 7. Scrie enunțuri cu cuvântul „drept”, în care să aibă alte înțelesuri decât cel din text. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... 8. Scrie un enunț cu cuvântul „noi”, în care să aibă alt înțeles decât cel din text. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... 9. Subliniază în text cuvintele „ne-am” 10. Scrie câte două enunțuri în care să folosești cuvintele : ne-am și neam. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... 11. Taie varianta greșită din enunțurile : Dacii au fost neam/ne-am de oameni pașnici și viteji Neam.Ne-am așezat pe o pajiște cu albăstrele. Săptămâna trecută neam/ne-am dus la circ. Fiind verișoara ei, Angela este neam/ne-am cu Cecilia. 12. Înlocuiește spațiile punctate cu varianta potrivită: ne-am sau neam. Radu este.......................cu bunicul lui Andrei, deci Radu este............................cu Andrei. .......................luat bicicletele și am plecat în parc. Dacă nu..............................terminat temele nu............................dus la joacă. George este.......................cu mine,.......................cunoscut vara trecută la bunici.

Adjectivul – fișă de lucru   Citește cu atenție textul: „Cică într-o iarnă, pe când zăpada cădea din înaltul nemărginit al cerului, în fulgi mari și pufoși, o împărăteasă sta într-un jilț și cosea lângă o fereastră cu pervazul negru, de abanos. Și cum cosea ea așa, aruncându-și din când în când privirile la ninsoarea ce se cernea de sus, se întâmlă să se înțepe cu acul în deget și picături de sânge căzură în zăpadă. Roșul sângelui arătă atât de frumos pe albul zăpezii, că împărăteasa încântată se gândi în sinea ei: „Ce n-aș da să am un copil alb ca zăpada, roșu ca sângele și cu părul negru ca abanosul” (Frații Grimm – Albă ca Zăpada)   1. Scrie ideea principală a fragmentului citit. ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________   2. Transcrie comparațiile folosite de scriitor. ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________   3. Scrie cuvinte cu acelși înțeles (sinonime) pentru cuvintele:   jilț____________________ zăpadă__________________ împărăteasă_____________ copil___________________   4. Scrie cuvinte cu sens opus (antonime) pentru adjectivele:   harnică_________________ depărtat________________ trist___________________ înalt___________________ limpede_________________ alb_____________________   5. Alcătuiește un enunț în care verbul „a cerne” să aibă alt înțeles decât cel din text. ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 6. Selectează adjectivele din text împreună cu substantivele a căror însușire o arată. Subliniază adjectivele. ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ __________________________________________________________   7. Precizează genul adjectivelor „mari”, „negru”. ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________   8. Analizează adjectivele : „pufoși”, „alb”. __________________________________________________________ __________________________________________________________   9. Ce sunt ca părți de vorbire, cuvintele subliniate în construcțiile: „roșul sângelui”, „albul zăpezii” ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ __________________________________________________________   10. Transcrie enunțurile de mai jos, schimbând locul adjectivului. a) „I-e rușine de copii_______________________________________________________ Că din mugurii aurii_______________________________________________________ I-au ieșit, în loc de flori_______________________________________________________ Mâțișori____________________________________________________ (Otilia Cazimir – Mâțișorii)   b) Cenușiii nori prevesteau furtună ____________________________________________________________________________________________________________________   c) Nori plumburii se adunaseră pe cer. ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________   Succes !!!

Numele și prenumele________________                                Data__________                                                                                                                                                   Fișă de lucru - Subiectul   „Zările, de farmec pline, Strălucesc în luminiș; Zboară mierlele-n tufiș Și din codri noaptea vine Pe furiș.   Care cu poveri de muncă Vin încet și scârțâind; Turmele s-aud mugind, Și flăcăii vin pe luncă Hăulind.” (Noapte de vară de George Coșbuc)     1. Ce anotimp prezintă poetul în aceste versuri ? _________________________________________     2. Câte versuri are o strofă ? _________________________________________     3. Cine a scris poezia „Noapte de vară” ? ________________________________________     4. Scrie cuvinte care au în înțeles opus pentru cuvintele : vine – __________ încet – _________ pline  – _________ noaptea – _______     5. Scrie cuvinte care au înțeles asemanător pentru cuvintele :   codru – ____________ poveri – ____________ care – ______________ hăulind – ____________     6. Scrie un enunț, în care cuvântul „care” să aibă alt înțeles. ______________________________________________   7. Ce parte de vorbire este cuvântul „care” din text ? _____________________________________________     8. Pune întrebarea oral și subliniază subiectele din cele două strofe.     9. Analizează subiectele din prima strofă, după model : turmele = subiect (cine s-aud) exprimat prin substantiv comun, numărul plural, genul feminin _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________     10 Scrie propoziții în care subiectul să fie exprimat prin : a) substantiv comun b) substantiv propriu c) pronume personal d) pronume personal de politețe   Succes !!