Teste rezolvate examenul de titularizare învățământul primar

Testul 1 Limba și literatura română (30 de puncte)   1. Se dă textul:     În curând (Ilie Moromete) ieși din sat și urcă dealul. la câmp înfățișarea sa se schimbă, capătă tarăși acea liniște posomorâtă și închisă pe care o avusese când pornise din curte. Merse o vreme pe întinderea netedă a izlazului, apoi intră pe drumurile de plan, printre porumburi și miriști și se opriî sfârșit în dreptul unei pietre de hotar. Ajunsese la lotul său de pământ.    Moromete se așeză pe piatra albă de hotar și își luă capul în mâîni. Era cu desăvârșire singur. Dacă n-ar fi fost liniștea miriștilor sau urmele roților de căruță, uscate adânc în pământul drumurilor, care arătau că pe aici au fost oameni, s-ar fi zis că porumburile au crescut singure, că au fost părăsite, că nimeni n-o să mai calce vreodată pe aici și că doar el a rămas ca un martor al unei lumi ciudate ca pierit.    Moromete însă era departe de a fi rupt de lume și venise aici tocmai pentru că se simțea îngropat în ea până la gât și vroia să scape. Înțelegea că se uneltise împotriva lui și el nu știuse - timpul pe care îl crezuse rdător și lumea pe o crezuse prietenă și plină de daruri ascunseseră de fapt o capcană (fâlfâirea înceată a amenințărilor, întinderea lor de-a lungul anilor și de aici credința în fărâmițarea și dispariția lor) - iar lumea, trăind în orbire și neăsare, îî sălbăticise copiii și îi asmuțise împotriva lui.                                                                                                                                 (Marin Preda, Moromeții)   Scrieți pe foaia de concurs, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe: a) Transcrieți, din fragmentul dat, un cuvânt care conține un diftong. b) Scrieți câte un antonim contextual pentru fiecare dintre următoarele cuvinte din textul dat: posomorâtă, prietenă. c) Formulați câte o propoziție în care cuvintele singur și, respectiv, lui din textul dat să aibă altă valoare morfologică. d) Indicați funcția sintactică a cuvintelor subliniate în textul dat: Ajunsese la lotul său de pământ. e) Transcrieți o propoziție subordonată din fragmentul dat, din prima parte a textului, precizând, totodată, ce fel de propoziție subordonată este. f) Alcătuiți o frază în care pronumele relativ care să introducă o propoziție subordonată subiectivă. g) Menționați rolul utilizării cratimei în structura: n-o h) Explicați, într-un text de 3-5 rânduri, semnificația enunțului: Moromete însă era departe de a fi rupt de lume și venise aici tocmai pentru că se simțea îngropat în ea până la gât și vroia să scape.   2. Redactați un eseu de minimum 500 de cuvinte în care să prezentați evoluția relației dintre două personaje din basmul cult Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creangă.    În elaborarea eseului, veți avea în vedere următoarele repere: - prezentarea a trei concepte operaționale de construcție a discursului narativ din basmul cult selectat, semnificative pentru tipologia personajelor alese (de exemplu: acțiune, temă, momentele subiectului, incipit, final, repere spațiale, repere temporale); - evindențierea relației dintre cele două personaje, prin raportare la conflictul/conflictele din basmul cult dat; - prezentarea a două secvente/episoade semnificative pentru evoutția relației dintre cele două personaje.   Notă: Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.            Pentru conținutul eseului veți primi 10 puncte. pentru redactarea eseului veți primi 5 puncte (organizarea ideilor în scris  punct; utilizarea limbii literare - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 1 punct; ortografie, punctuație - 1 punct; așezare în pagină, lizibilitate - 1 punct)           În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 500 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.   Metodica predării limbii și literaturii române/comunicarii în limba română (20 de puncte)          Următoarea secvență face parte din Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română - clasa a III-a (OMEN nr. 5003/2014):                Competența specifică 2.4 Participarea la intercațiuni pentru găsirea de soluții la probleme      Exemple de activități de învățare: - dezvoltarea de proiecte interdisciplinare la clasă, în școală sau în comunitate, în cadrul unui grup mic; - organizarea unui eveniment (serbare, o expoziție cu afișe realizate în ruma lecturilor)          Conținuturi          Funcții ale limbii: - descrierea de obiecte sau ființe din universul imediat; - relatarea unei acțiuni/întâmplari cunoscute traite, vizionate, citite; - oferirea de informații despre universul apropiat; - solicitarea de informații despre universul apropiat; - prezentarea de persoane/cărți/activități; - inițierea unui schimb verbal.        Cerință      Prezentați valențele formative ale activității  didactice organizate pe grupe, utilă în formarea/dezvoltarea competenței specifice din secvența dată. Dedesubt sunt date reperele necesare:   a) Descrieți modul de integrare a activității pe grupe pentru secvența dată. b) Numiți trei forme de organizare a activității didactice, altele decât activitatea pe grupe. c) Menționați două metode de instruire utilizate pentru formarea/dezvoltarea competenței specifie din secvența dată. d) Precizați două mijloace didactice/suporturi tehnice de instruire, specificând rolul lor în formarea sau în dezvoltarea competenței specifice din secvența dată. e) Argumentați necesitatea corelării activității pe grupe cu celelalte forme de organizare a activității didactice în vederea formării/dezvoltării competenței specifice din secvența dată.   Elemente de pedagogie școlară (15 puncte)       Redactați un text de aproximativ o pagină cu privire la eficiența procesului de învățământ. În redactarea textului veți avea în vedere următoarele repere: - precizarea semnificației conceptului de proces de învățământ; - enumerarea a trei condiții/factori de creștere a eficienței procesului de învățământ, prezetând în ce constă, la nivelul învățământului primar, una dintre aceste condiții/unul dintre acești factori.

Testul nr. 2 Limba și literatura română (30 de puncte)   1. Se dă textul:     Casa noastră e ultima de pe ulița Vălenilor, la marginea satului, chiar lângă temeteul* vechi.     Dincolo de noi e numai mătușa Tiberie, apoi se întinde, neted ca-n palmă, hotarul. A clădit-o Ticu singur, din piatră albă, scoasă de el din cartierele Cutcii. A adunat bani încă de pe când a fost băiat de hotel la București și și-a proiectat-o el singur. Proiectat, vorba vine. Ticu nu era prea școlit, abia făcuse cinci clase. dar știa să construiască, după un plan din minte, orice. Ridica la fel de lesne o casă sau un catreț de păsări și făcea la fel de priceput un acoperiș de casă sau un par pentru fasole.     A ridicat casa, imediat ce s-a terminat războiul, pe terenul pe care i l-a dat, cu acte în regulă, tatăl lui.    S-a apucat de lucru în vara-toamna lui 1945. În vara lui 1946, când Ticu, un flăcău aproape tomnatic, de douăzeci și șase de ani, a avut bani și-a terminat-o, s-a putut mândri că în sărăcia de după război are una dintre cele mai bune case din sat, cu două încăperi și un cerdac în formă de L. A văruit-o în galben, iar chenarele celor șase ferestre și interiorul le-a făcut cu talc, în albastru de Mândrămărie.    Când constructia a fost gata, i-a împodobit cerdacul, sprijinit pe stâlpi de stejar, cu o bordură dantelată de lemn, în decupajul căreia se vedeau sori și porumbei stilizați. I-ar fi plăcut să facă podele de lemn, cum văzuse la București, dar nu mai avea bani, așa că a netezitpământul de pe jos și l-a bătucit cu lut galben, aduc de pe coastă.                                                                                                             (Marta Petreu, Acasă, pe Câmpia Armaghedonului) * temeteu - cimitir; ** catreț - coteț de păsări   Scrieți, pe foaia de concurs, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe: a) Transcrieți, din primul enunț al fragmentului dat, un cuvânt care conține un hiat. b) Scrieți câte un sinonim  contextual pentru fiecare dintre următoarele cuvinte din textul dat : lesne, a împodobit. c) Formulați câte o propoziție în care cuvintele e (ultima) și, respectiv, singur din textul dat să aibă altă valoare mrgică. d) Indicați funcția sintactică a cuvintelor subliniate în textul dat: Dar stia să construiască, după un plan din minte, orice e) Transcrieți o propoziție subordonată din fragmentul dat, precizând ce fel de propoziție subordonată este. f) Alcătuiți o frază în care conjuncția fiindcă să introducă o propoziție subordonată cauzală. g) Menționați rolul utilizării cratimei în structura : i-a împodobit h) Explicați, într-un text de 3-5 rânduri, semnificația enunțului: În vara lui 1946, când Ticu, un flăcău aproape tomnatic, de douăzeci și șase de ani, a avut bani și-a terminat-o, s-a putut mândri că în sărăcia de după război are una dintre mai bune case din sat, cu două încăperi și un cerdac în formă de L.   2. Redactați un eseu de minimum 500 de cuvinte în care să prezentați particularitățile unei povestiri cu referință la opera literară Hanul Ancuței, de Mihail Sadoveanu. În elaborarea eseului veți avea în vedere următoarele repere: - numirea a două trăsături ale curentului literar idealist, identificate în opera dată; - prezentarea a trei elemente de structură. de construcție a discursului narativ și de limbaj ale povestirii alese (de exemplu: instanțele comunicării narative, perspectivă narativă, acțiune, momentele personajelor, conflict/conflicte, incipit, final, moduri de expunere, repere spațio-temporale, tipologia personajelor, modalități de caracterizare a lor, limbajul naratorului etc.); - comentarea unui episod/ a unei secvențe narative semnificativ(e) pentru evidențierea unei trăsături a personajului principal din povestirea aleasă.   Ordinea integrării relor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului vețo primi 10 puncte. Pentru redactarea eseului veți primi 5 puncte (organizarea ideilor în scris - 1 punct; utilizarea limbii literare - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 1 punct; ortografie, punctuație - 1 punct; așezare în pagină, lizibilitate - 1 pinct).   În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 500 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.     Metodica predării limbii și literaturii române/comunicării în limba română (20 de puncte)   Următoarea secvență face parte din programa școlară pentru disciplina de studiu Comunicare în limba română - clasa pregătitoare (OMEN nr. 3418/2013):    Competența specifică 1.4 Exprimarea interseului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute Exemple de activități de învățare: - audierea unor povești citite/înregistrate/povestite de adulți/copii; - vizionarea unor scurte secvențe din emisiuni pentru copii.   Conținuturi Comunicare orală: acte de vorbire: a identifica un obiect, o persoană Elemente de construcție a comunicării: vocabular (cuvinte cu sens asemănător sau opus); fonetică (sunete specifice limbii române, despărțirea în silabe)   Cerință Într-o activitate instructiv-educativă desfășurată sub umbrela teatrului, demonstrați valoarea dialogurilor în baza cărora formați/dezvoltați competența specifică din secvența dată. Având în vedere următoarele aspecte: a) Prezentațilitatea activității în formarea competenței specifice din secvența dată. b) Enumerați trei suporturi tehnice de instruire conform scopului educațional. c) Indicați două metode de predare eficiente în context și două forme de organizare a elevilor. d) Indicați și o metodă de evaluae aplicabilă pe fondul competenței din secvența dată. e) Agrumentați valoarea activității realizate în virtutea competenței de comunicare verbală.   Elemente de pedagogie școlară (15 puncte)      Redactați un eseu structurat, de cel mult o pagină, în care importanța predării, ca ofertă de experiență de învățare. În elaborarea eseului veți avea în vedere următoarele aspecte: - definirea conceptului de predare; - deosebirea dintre strategie și stil de predare; - descrierea succintă a trei caracteristici ale predării; - argumentarea importanței predării, ca ofertă de experiență de învățare.    

Limba și literatura română (30 de puncte)   1. Se dă textul:        Coasta de Azur, marea, ca un imens smarald, cu lumina ei argintie, sonoră, trece o clipă prin fața mea și dispare. În locul a tot ce mă înconjoară apare strada copilăriei mele și casa dărăpănată din colț, unde, în subsol, locuiește Trude, unde îmi iau râmas bun de la Trude. Și iar strada sordidă, cu dugheana cu fructe, și câțiva pași mai încolo bistroul, o curte soioasă, scări șubrede, cu rampa ruptă. Coasta și marea se luau la întrecere în risipa lor de albastru și verde, în lumina lor de aur, argint și smarald. Iahturile, ca niște imense lebede, apăreau somptuoase, sugerând o viață de lux fabulos, și se îmbinau curios în mintea mea cu imaginea sărăciei în care o găsisem pe Marta, a mizeriei cartierului în care locuia Hedda Holden, a nemultumirii care mocnea în lume. Ochii obosiți, de un calm tomnatic, ai Heddei Holden, și privirea neagră, agitată a învățătoarei parcă îmi cereau socoteală,parcă mă întrebau: „Încotro: Unde te duci:” Și mă împiedicau să fixez culori, sunete, vibrații, să culeg acele schițe care m-ar fi putut ajuta să reconstitui mai târziu, în tihnă, frumusețea unor clipe de care nu mă puteam bucura.     Învățătoarea, obosită, ațipise, soțul ei avea ochii deschiși. Fiecare dintre ei a văzut din această călătorie alte frânturi de peisaj. e, pe rând, s-a odihnit. Numai eu eram blestemată parcă să stau la pândă ca o santinelă în misiunea seberă de a vedea tot ce se întâmplă dincolo de fereastră și pe chipul celor dimprejur, în sufletul meu, veșnic nemulțumită.                                                                                   (Cella Serghi, Cartea Mironei)   Scrieți, pe foaia de concurs, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe:   a) Transcrieți, din primul enunț al fragmentului dat, un cucânt care conține un diftong. b) Scrieți câte un sinonim contextual pentru fiecare dintre următoarele cuvinte din textul dat: sordidă, somptuoase. c) Formulați câte o propoziție în care cuvintele calm și, respectiv, unde din textul dat sa aibă altă valoare morfologică. d) Indicațicția sintactică a cuvintelor subliniate în textul dat: Învățătoarea, obosită, ațipise, soțul ei avea ochii deschiși. e) Transcrieți o propoziție subordonată din fragmentul dat, precizând ce fel de propoziție subordonată este. f) Alcătuiți o frază în care pronumele relativ care să introducă o propoziție subordonată completivă directă. g) Menționați rolul utilizării cratimei în structura: s-a h) Explicați, într-un context de 3-5 rânduri, semnificația enunțului: Numai eu eram blestemată parcă să stau la pândă ca o santinelă în misiunea severă de a vedea tot ce se întâmpla dincolo de fereastră și pe chipul celor dimprejur, în sufletul meu, veșnic nemulțumită.   2. Redactați un eseu de minimum 500 de cuvinte în care să rezentați particularitățile de constructie ale unui personaj dintr-o nuvelă studiată, aparținând unui autor din programa pentru examen. În elaborarea eseului, veți avea în vedere următoarele repere: — prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/conflictele din textul epic studiat; — prezentarea a trei elemente de structură ale textului epic, semnificativ pentru construcția personajului ales (de exemplu: conflicte, episod narativ, intrigă, relații spatio-temporale, tipologii de personaje, tehnici de caracterizare a perosnajelor etc) — evidențierea a două trăsături ale personajului ales, ilustrate prin două episoade/scene narative semnificative.   NOTĂ: Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului veți primi 10 puncte. Pentru redactarea eseului veți primi 5 puncte (organizarea ideilor în scris - 1 punct; utilizarea limbii literare - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 1 punct; ortografie, punctuație - punct; așezare în pagina,. lizibilitate - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 500 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus   Metodica predării limbii și literaturii române/comunicării în limba română (20 de puncte)        Următoarea secvență face parte din progrma așcolară pentru disciplina de studiu Comunicare în limba română - clasa pregătitoare (OMEN nr. 3418/2013)       Competența specifică 2.2 Transmiterea unor informații referitoare la sine și la universul apropiat, prin mesaje scurte Exemple de activități de învățare: ► prezentarea unor evenimente semnificative din viața proprie; ► formularea unor descrieri/prezentări elementare ale unor activități/jocuri preferate.   Conținuturi Comunicarea orală: acte de vorbire (a identifica un obiect, o persoană), cuvântul și propoziția (utilizarea cuvintelor noi în enunțuri adecvate), dialogul (fromularea de întrebări și de răspunsuri despre: jocuri și jucării, membrii familiei, prieteni, animale), forme ale discursului oral (povestirea după imagini)   Cerință Într-o activitate instructiv-educativă desfășurată dimpreună cu actori ai unui teatru pentru copii, arătați valoarea dialogurilor în baza cărora formați sau dezvoltați competența specifică din secvența dată. Aveți în vedere următoarele aspecte: a) Prin prezentare, dovediți eficiența activitării în formarea/dezvoltarea competenței specifice date. b) Enumerați trei materiale didactice folosite conform scopului educațional și două forme de organizare a elevilor. c) prezentați două metode de predare deosebit de utile în context. d) Prezentați o metodă de evaluare aplicabilă în considerarea competenței menționate. e) Motivați valoarea activității prin care formează/dezvoltă abilitatea de transmitere a unor informații.   Elemente de pedagogie școlară (15 puncte)   Redactați un eseu structurat, de circa o pagină, în care predarea ca activitate de organizare și conducere a situațiilor de învățare. În elaborarea eseului veți avea în vedere următoarele aspecte: ► relațiile între predare, învățare și evaluare; ► efectele predării defectuoase (circa două) ► evaluarea/autoevaluarea comportamentului cadrului didactic.                      

Limba și literatura română (30 de puncte)   Se dă textul:          După un surghiun de doi ani revedeam Berlinul. Am de Berlin mare slăbiciune; nici împrejurări foarte triste nu m-au împiedicat să-l revăd cu plăcere. L-am regăsit cum îl lăsasem; tot numai flori. Așa frumos chiar ca în acel început de iunie nu-mi păruse totuși niciodată.        Ca să-l vântur însă și să-l colind ca odinioară, nu mai mergea. Oboseam repede și oboseala putea înlesni reivirea boalei. M-am resemnat doar câtăva vreme a sta pe acasă, jertfă de care mă despăgubea, în parte, frumusețea muzicei vechi ce se făcea la noi de dimineața până seara. Năpădit de o dulce aromeală, îmi lăsam visările să nască și să se topească în voie în noianul de armonii sublime, uitându-mă pe fereastră, cu ochii pe jumătate închiși, cum unduiau curcubeuri în pulberea fluidă a fântânii din larga piață-grădină. Lina boare a asfințitului legăna ciucurii purpurii ai trandafirilor agățați pe terasa casei din față, purtându-le mireasma până la mine. Seara da însuflețire umbrelor, în oglinzi, tainic treceau fiori. Acesta era ceasul pe care-l așteptam ca să admir colțul cel mai frumos al pieței - un petec de pădure rămas neatins în plin oraș - câțiva bătrâni copaci frunzoși și sumbri, vrednici să slujească de izvod celor mai cu faimă meșteri ai zugrăvelii.                                                                                                                        (Mateiu I. Caragiale, Remember)   Scrieți, pe foaia de conscurs, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe:   a) Transcrieți, din ultimul enunț al fragmentului dat, un cuvânt care conține un diftong. b) Scrieți câte un sinonim contextual pentru fiecare dintre următoarele cuvinte din textul dat: aromeală, sublime. c) Formulați câte o propoziție în care cuvintele un (surghiun) și, respectiv, tot (numai flori) din textul dat să aibă altă valoare morfologică. d) Indicați funcția sintactică a cuvintelor subliniate din textul dat: Seara da însuflețire umbrelor în oglinzi, tainic treceau fiori. e) Transcrieți o propoziție subordonată din fragmentul dat, precizând ce fel de propoziție subordonată este. f) Alcătuiți o frază în care conjuncția subordonatoare dacă să introducă o propoziție subordonată subiectivă. g) Menționați rolul utilizării cratimei în structura: m-am h) Explicați, într-un text de 3-5 rânduri, semnificația enunțului: Acesta era ceasul pe care-l așteptam ca să admir colțul cel mai frumos al pieței - un petec de pădure rămas neatins în plin oraș - câțiva copaci frunzoși și sumbri, vrednici să slujească de izvod celor mai cu faimă meșteri ai zugrăvelii.   2. Redactați un eseu de minimum 500 de cuvinte în care să prezentați particularitățile de construcție ale unui personaj din romanul Ion de Liviu Rebreanu. În elaborarea eseului, veți avea în vedere următoarele repere: — indicarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/conflictele din textul epic studiat; — prezentarea a trei elemente de structură ale textului epic, semnificative pentru construcția personajului ales (de exemplu: conflicte, episod narativ, intrigă, relații spațio-temporale, tipologii de personaje, tehnici de caracterizare a perosnajelor etc.); — prezentarea a două trăsături ale personajului ales, ilustrate prin două episoade/scene narative semnificative.   Notă: Ordinea integrarii reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului veți primi 10 puncte. Pentru redactarea eseului veți primi 5 puncte (organizarea idelilor în scris - 1 punct; utilizarea limbii literare - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 1 punct; așezare în pagină, lizibilitate - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 500 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.   Metodica predării limbii și literaturii române/comunicării în limba română (20 de puncte)   Următoarea secvență face parte din programa școlară pentru Comunicare în limba română - clasa I (OMEN nr. 3418/2013): Competența specifică 2.3 Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare Exemple de activități de învățare: ► formularea unei opinii personale privind un personaj/conduita unei persoane sau privind o întâmplare etc.; ► exerciții de primire sau de oferire a unor complimente.   Conținuturi Comunicare orală: acte de vorbire: a formula o părere, o idee, o rugăminte, o cerere Reguli de vorbire eficientă: vorbirea pe rând; ascultarea interlocutorului; păstrarea ideii Forme ale discursului oral: descrierea unui obiect/unei persoane   Cerință     Într-o activitate instructiv-educativă desfășurată la finele unui spectacol de teatru de păpuși, arătați valoarea dialogurilor în baza cărora formați sau dezvoltați competența specifică din secvența dată.     Vizați aceste cinci aspecte: a) prezentați aplicabilitatea acelei activități în formarea/dezvoltarea competenței specifice din secvența dată. b) Indicați trei suporturi tehnice de instruire folosite în scopul cerut. c) Prezentați două metode de instruire eficiente în contextul creat. d) Prezentați o metodă de evaluare aplicabilă pe fondul competenței din secvența dată. e) Argum valoarea activităților realizate în mediul extrașcolar cu acelea derulate în mediul școlar pentru a forma/dezvolta competența specifică 2.3.     Elemente de pedagogie școlară (15 puncte)       Redactați un text de o pagină despre taxonomia finalităților educației, gândită pentru buna funcționare a procesului de învățământ. În redactarea textului veți avea în vedere următoarele repere: ► prezentarea succintă a binomului finalități de sistem - finalități de proces; ► enumerarea criteriilor și a sistemelor de referință (macro-micro); ► indicarea gradului lor de generalitate, având în vedere competențele și obiectivele operaționale; ► etalarea unui exemplu pozitiv în contextul unei dimensiuni a personalității, bine pusă în valoare.

Testul nr. 1 - rezolvare   a) lumea b) posomorâtă # veselă; prietenă # inamică c) Lucrează mai mult singur. (adverd) Haina lui are o culoare țipătoare. (adjectiv pronominal) d) ajunsese = predicat verbal; de pământ - atribut substantival e) pe care o avusese = propoziție subordonată atributivă f) Nu se știe/care ajunge primul la finiș. g) Cratima marchează pronunțarea apropiată a două cuvinte cu valori morfologice diferite: adverbul de negație nu și auxiliarul popular o (va) al verbului la viitor n-o să mai calce. h) Fragmentul citat face referire la greutățile existențiale pe care le întâmpină protagonistul, aflat într-o situație de criză, care este alimentată de conflictele din familie. Ilie Moromete se simte apăsat atât de greutățile familiale, cât și de perspectiva sumbră de a dispărea ca exponent al clasei sociale a țărănimii tradiționale de pe scena istoriei.   2. Redactați un eseu de minimum 500 de cuvinte în care să prezentați evoluția relației dintre două personahe din basmul cult Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creangă.             În elaborarea eseului, veți avea în vedere următoarele repere: - prezentarea a trei concepte operaționale de construcție a discursului narativ din basmul cult selectat, semnificative pentru tipologia personajelor alese (de exemplu: acțiune, temă, momentele subiectului, incipit, final, repere spațiale, repere temporale); - evindențierea relației dintre cele două personaje, prin raportare la conflictul/conflictele din basmul cult dat; - prezentarea a două secvente/episoade semnificative pentru evoutția relației dintre cele două personaje.      Basmul Povestea lui Harap-Alb este considerat cea mai reușită creație de insăirație fantastică a lui Ion Creangă, fiind văzut de O. Bârlea drept :„cel mai frumos basm al lui Ion Creangă și din întreaga noastră literatură”.    Basmul Povestea lui Harap-Alb a fost publicat în revista Convorbiri literare, în august 1877. basmul este o operă epică îm proză care dezvoltă tema luptei dintre bine și rău, la care iau parte personaje simbolice sau care au trăsături fantastice, supranaturale. Creația an rol didactic și moralizator.    Conținutul operei lui Ion Creangă dezvoltă mai multe teme, tema principală este lupta dintre bine și rău iar tema secundară este aceea a maturizării eroului, textul devenind, prin relatarea aventurilor eroului, care se pregăteșyte să devină împărat, un Bildungsroman. Cele două personaje principale sunt, totodată, protagonist și antagonist și ele dau viață prniilor etice antagonice din basm, binele și răul. Rolul Spânului este complex în basmul lui Creangă, el fiind imaginea răului necesar, erijându-se într-un fel de pedagog sever, care îl supune pe meziunul craiului la probe dificile, destinate să-l călească și să-l formeze pentru rolul de împărat. Conflictul principal al basmului, de ordin exterior, se desfășoară între Spân și Harap-Alb. Protagonistul duce, în același timp, o luptă intoară, cu sine, pe parcursul drumului, conflict latent care îl va conduce de la statutul de novice la cel dorit, de candidat pentru împărăție.       Deși cele două personaje se suprapun pe categoriile etice obișnuite din basm, ele reproduc structuri caracteriale mai apropiate de realitatea umană, întrucât Harap-Alb este o întruchipare absolută a binelui, având defecte și slăbicuni omenești, iar Spânul prezintă și o trăsătură pozitivă, fiind maestrul spiritual, cu rol benefic în evoluția lui harap-Alb.     Acesta din urmă este un personaj rotund, tridimensional, surprins în evoluție pe parcursul acțiunii, în timp ce Spânul este un personaj plat și care nu-și modifică statutul social pe parcursul textului.     Mijloacele de caracterizare utilizate în construcția celor dă personaje sunt de tip direct, prin intervențiile naratoriale în text sau prin observațiile celorlați actanți. Caracterizarea indirectă domină discursul naratorial și se dovedește utilă în construirea portretului complex al protagonistului. Indirect, Harap-Alb este analizat prin intermediul faptelor, gesturilor, atitudinilor sale și prin intermediul interactiunii cu celelalte personaje.     Basmul prezintă drumul spiritual al protagonistului. Profund umanzat, portretul lui Harap_alb etse alcatuit din lumini și umbre, din calități și defecte. La începutul acțiunii, defectele sale morale sunt mai numeroase, prevalând asupra calităților. La finalul basmului, termenii acestei proporții se inversează. La început Harap-Alb este naiv și impulsiv, are reacții necugetate, este agresiv și se sperie ușor. Ceea ce îl salvează, ab initio, este marinimia pe care o arată bătrânei cerșetoare și voința de a dovedi că este mai curajos decât frații săi.     Travesarea probelor, din ce în ce mai grele, pe măsură ce protagonistul avansează în povestea proprie, îi aduce calitățile necesare dobândirii statutului de moștenitor de drept al unchiului său și de împărat. O dovadă a maturizării sale se observă în momentul în care se împrietenește cu cele cinci ființe supranaturale, intuind că-i vor fi de ajutor. Tânărul pricepe la nivel profund oamenii și lucrurile, trecând de înfățișarea lor grotească.      Relația dintre protagonist și antagonist începe în momentul în care craiului „boboc de felul lui” rătăcește în pădurea labirint. Episodul semnificativ pentru sublinierea relației dintre cei doi este momentul fântânii. Mezinul craiului acceptă tovărășia Spânului, pentru a ieși din pădure, dar este păcălit, când coboară în fântână. Această descindere este simbolică pentru că tânărul intră ca un fecior de crai anonim și iese cu numele oferit de Spân, harap-Alb, nume care nu mai subliniază o identitate, ci o denumește statutul celui care acceptă de bunăvoie, ca o condiție intrinsecă a învățării, rolul social de novice. Eroul acceptă, bănuind asemenea omului simplu, din popor, că și „răul este bun la ceva”. Jurământul din fântână conține și condiția eliberării, care înseamnă sfârșitul inițierii.     În finalul basmului se pune capăt relației dintre cei doi, Spânul îl omoară Harap-Alb, pentru vina de a fin încălcat jurământul; Spânul, la rândul lui, este ucis de calul lui Harap-Alb, ca semn că inițierea s-a încheiat. fata îl învie pe Harap-Alb, care-și primește, după acest lung și greu drum al inițierii, răsplata promisă: împărăția și fata iubită.     Întreaga călătorie întreprinsă de Harap-Alb este un drum evoluției interioare, al maturizării; în această odisee a eroului, rolul precumpănitor îl deține Spânul care-l supune la probe grele, provocându-l să-și depășeasca limitele. Caracterul de basm cult și de Bildungsroman este vizibil prin complexitatea relației dintre cei doi protagoniști.