Gramatica limbii române titularizare/definitivat învățământul primar

  Mijloacele de imbogatire a vocabularului sunt :    – Interne – cand cuvintele noi sunt formate din elemente existente in limba.   Ele sunt : derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale (conversiunea);   –Externe – cand cuvintele se introduc din alte limbi, adica imprumuturile   DERIVAREA – este mijlocul intern de imbogatire a vocabularului prin care s eformeaza cuvinte noi cu ajutorul sufixelor si prefixelor   SUFIXELE – sunt sunetele sau grupurile de sunete adaugate dupa radacina. Ele sunt :   – lexicale – cand formeaza cuvinte noi : gradinar   – gramaticale – cand creeaza forme gramaticale (sufixe de timp si de mod) : plec, scris   – lexico-gramaticale – cand exprima simultan, un sens nou si o categorie gramaticala : gasca – gascan   Sufixele lexicale sunt folosite pentru denumirea :    – agentului (autor al actiunii sau meserias) : bautor, fierar, gornist, luntras;   – insusirii : auriu, fricos, fugar, iubitor, mancacios, purtabil, sprancenat, vamal;   – colectivitatii : aparaie, bradet, ierbarie, goruniste, turcime, zmeuris;   – instrumentului : alfabetar, pipernita, schimbator;   – notiunilor abstracte : cerinta, domnie, grasime, raceala, scursura, siguranta;   – modalitatii ; barbateste, pieptis, taras;   –locului si originii : benzinarie, fierarie, somesean;   –obiectelor sau insusirilor mici (sufixele diminutivale): binisor, calut, cascioara, cercelus, cosulet, lantuc, mataluta, pantofior, singurica, vanticel;   – obiectelor sau insusirilor mari (sufixele augmentative): baietandru, grasan, ladoaie, pietroi;   Sufixele formeaza substantive (galbenus), verbe (a ciocani), adjective(visiniu), adverbe(vitejeste), numerale(doime), pronume(matalica), interjectii(aolica)   PREFIXELE – sunt sunetele sau grupurile de sunete adaugate inaintea radacinii pentru a forma un cuvant nou. Prefixele modifica sensul cuvantului de baza fiind:   – negativa (neaga sensul cuvantului care este baza) : nesansa, inegalitate;   – privative (arata o lipsa) : a descreti, a desira;   – literative (arata o repetare) : a rasciti, a reaminti;   – Prefixele delocutive – formeaza cuvinte de locutiuni : a insira, a impaturi   – Prefixele formeaza substantive (neregula), verbe(a realege), adjective(nefiresc), adverbe(negresit)   Prefixele pot fi : – vechi : ne-, in-,des-, ras-…etc   – noi : anti-, con-(co-), inter-, pre- etc.   Derivatele parasintetice – sunt cele formate in acelasi timp cu un sufix si un prefix (a inchipui)   Cand baza unui cuvant derivat este un alt derivat se pot forma derivate in serie(tara + sufixul de origine -an = taran + sufixul motional -ca = taranca + sufixul diminutival -uta = tarancuta)   Exemple : a) derivate cu sufixe : frunzis,frunzulita,frunzar etc b) derivate cu prefixe :neadevar,inegal, reinvat, rastimp, nebun, strabun etc c) derivate parasintetice (cu sufixe si prefixe) :infrunzit,prescolar, refacut, neintelegator, stralucitor, etc d) prefixe care dau un anumit sens cuvintelor :   – antebrat (inaintea bratului)   – antirazboinic (impotriva razboiului)   – arhicunoscut (cunoscut foarte bine)   – bisilabic( cu doua silabe)   – hipertensiune ( tensiune marita)   – hipotensiv (cu tensiunea mica)   –intravenos ( in interiorul venei)     Mijloace de imbogatire interne de imbogatire a vocabularului   1) derivarea – formare de cuvinte noi de la cuvantul de baza : sufixe si prefixe se numesc afixe   2) derivarea parasintetica – cuvant derivat cu sufix si prefix (tanar-tinerel)   3) derivarea regresiva – consta in eliminarea unor afixe (aluna – alun; catifelat – a catifela)   4) compunere – un cuvant format din doua sau mai multe cuvinte dar care isi pierd forma initiala : Untdelemn   – compunere prin sudare   – alaturare cu cratima sau fara cratima   – sau prin abrevieri   Schimbarea valorii gramaticale a clasei morfologice (conexiunii)   – se poate misca dintr-o categori de cuvinte in alta (baiatul frumos merge pe strada)   – verbele de la participiul si gerunziu se pot transforma in adjective (“bine” – “el invata bine!”, “binele pe care mi l-ai facut” (“bine” se articuleaza cu “le”)     Fisa de lucru – Mijloace interne de imbogatore a vocabularului   Cititi cu atentie textul urmator:          “Gheorghita era un flacau sprancenat.Nu prea era vorbaret,dar stia sa spuie destul de bine despre cele ce vazuse.Avea un chimir nou si-i placea,vorbind,sa-si desfaca bondita inflorita si sa-si cufunde  palmele in chimir. Intorcea un  zambet frumos ca de fata si abia incepea sa-si infiereze mustacioara.Vitoria il admira din cealalta parte a masutei […]Afara se vedea padurea usor ninsa,sub un cer albastru si insorit.”     1.Transcrie patru cuvinte formate prin derivare:    …………………………………………………………… …………………………………………………………...   2.Transcrie doua cuvinte formate cu sufix diminutival: …………………. si …………………   Explica rolul lor in text:  ………………………………………………………… ………………………………………………………… …………………………………………………………   3.Numeste mijlocul de imbogatire a vocabularului prin care s-a format cuvantul despre……………………………………………………….   4.Identifica un alt cuvant din text care s-a format prin acelasi mijloc ………………………………… 5.Precizeaza valoarea morfologica,din text,a cuvantuluiusor ..............……………………….   6.Alcatuieste un enunt in care usor sa aiba alta valoare morfologica decat cea din text:…………………………………………………   7.Scrie un diminutiv si un augumentativ de la cuvantul de baza  flacau:……………………………   8.Seria care contine numai derivate ale cuvantului ochi este:      a.ochitor,ochii,ochiul-boului   b.ochire,ochiului,ochit,ochios   c.ochisor,ochitor,neochit   9.Cuvantul subliniat din text este:    a.adverb de mod   b.conjunctie coordonatoare   c.pronume reflexiv   d.substantiv   10.Alcatuieste un enunt in care cuvantul bine sa aiba valoare  substantivala:……………………………………………………   11.Scrie pornind de la cuvantul de baza padure:   a.un cuvant derivat cu prefix  augmentativ……………….   b.un cuvant format cu sufix diminutival……………………   c.un derivat parasintetic………………………………………   12.Explica cum s-au format urmatoarele cuvinte: inflorit, FloareaSoarelui, BCR, inca, umbrit, bunastare, biolog, binecuvantat, CFR, padurita

  Se dă textul :   “Când se lăsă amurgul, cu dâre sângerii la orizont, Astor rătăci drmul. O luă printr-un lan de floarea-soarelui,se împiedică de mușuroaie de cârtiță și se prăvăli în țărână de se făcu ca altă arătare. Începu să plângă de foame și de frică. Dar-și aduse aminte de părinți și se îmbărbătă:”Mai rău fusese înainte….”. Așa că avu puterea să ajungă la marginea unui sat, lângă un gard pe care încearcă să se cațere cu ghearele și cu colții.Îl încalecă și se trezi bufnind greoi în partea cealaltă.”   “Enciclopedia zmeilor” de Mircea Cărtarescu     1. Despartiti in silabe : orizont = o-ri-zont îmbărbătă = îm-băr-bă-tă marginea = mar-gi-nea cealaltă = cea-lal-tă mușuroaie = mu-șu-roa-ie     2. Identificati in text 4 cuvinte care contin diftongi : floarea-soarelui, impiedica, mușuroaie, foamea.     3. Indica numarul de litere si numarul de sunete din cuvintele : sângerii = sân-ge-rii = 7 sunete marginea = mar-gi-nea = 8 litere si 8 sunete încercă = în-cer-că = 7 litere și 7 sunete ghearele = ghea-re-le  = 8 litere și 6 sunete     4. Explica rolul cratimei in structura se-mpiedică se….impiedică = se formeaza hiat si astfel se evita hiatul     Se da textul : “- Blanca știi că din iubire Făr’ de lege te-ai născut; Am jurat de la-nceput Pe Hristos să-l iei de mire! Îmbrăcându-te-n veșmântu-i Lepădând viața lumii Vei spăși greșeala mumii Și de-o crimă tu mă mântui”     1. Explica utilizarea apostrofului in text Apostroful se utilizeaza in lipsa literei “ă” (caderea unei vocale; pastrarea ritmului si a masurii)     2. Precizeaza rolul cratimei in structurile : te-ai = pronuntarea impreuna a pronumelui personal si a verbului auxiliar si evitarea hiatului la-nceput = evitarea vocalei “l”   3. Identifica un cuvant care contine triftong si doua cuvinte care contin diftong. triftong = ei diftong = viata, greseala     Forme corecte : aliniat = alineat (amandoua sunt forme corecte pentru ca fiecare exprima altceva) aversiune = adversiune avocat = advocat corigent = corijent (ambele variante sunt corecte) filigram = filigran intreprindere = întreprindere presedentie = presidentie (ambele variante sunt corecte pentru ca fiecare exprima altceva) remuneratie = renumeratie revendicare = revindecare (ambele variante sunt corecte pentru ca fiecare exprima altceva) start = ștart     Forme corecte:   Oamenii manifesta/manifesteaza pentru apararea drepturilor.   Filozoful reflecta/reflecteaza asupra lucrurilor esentiale.   Ceea ce spui tu reflecta/reflecteaza adevarul.   Regizorul toarna/turneaza un film.     Eliminarea cacofoniei   1. L-a luat ca consilier pe cel mai bun prieten   L-a luat drept consilier pe cel mai bun prieten.   2. Nu ma asteptam la Laura sa faca asta.   Nu ma asteptam ca Laura sa faca asta.     3. In casa sa a fost loc pentru prieteni.   In casa lui/ei a fost loc pentru prieteni.     4. Numeroase case au fost evacuate sau s-au daramate.   Numeroase case au fost evacuate sau daramate.    

Se dau propozitiile : Scrieti forma corecta a cuvintelor : Mihai dorește să aivă/ aive/aibă mai mulți bani. Ai plecat de acasă la ora doispreze/ douăsprezece. Mirela se așază/așează pe scaun. A făcut o gresală/greșeală. Mi-ar place/plăcea să plec la munte.Secretara a completat statele/ștatele de plată. Aleea/aleia din fața blocului. Alcatuiti enunturi cu formele : altadata/alta data intruna/intr-una decat/de cat niciodata/nici o data demult/de mult 1. Altadata mergeau mai des la teatru. O sa scriu tema alta data. 2. Am repetat intruna la istorie. Intr-una din zile ma plin prin parc. 3. A fost o data ca niciodata. Nu era scris pe tabel nici o data. 4. In vremuri de demult zana a coborat pe Pamant. De mult timp n-am mai fost la Olanesti. Forme corecte: nu fă/ nu face nu continui/nu continuu fi/fii destept a prevede/a prevedea era/eram sa plec

Se da textul …”Dacă am fost un scriitor de duzină, în noiembrie 2004 când am fost îmbarcat în grupul Bells-Estrogen,n-a mai fost ceva ieșit din comun….doisprezece oameni furioși puși pe cucerit Franța literară si nu numai.Mă gândesc să transcriu, in paginile care urmează, o parte din epopeea scriitorimii române pe meleaguri hexagonale, adică acea parte la care am fost martor și personaj în zisul noiembrie roșu….” 1. Indicati patru cuvinte din vocabularul fundamental. R: scriitor, noiembrie, sapatamani 2. Transcrieti 2 derivate si precizati modul de formare. R: scriitorimii – scriitor a scrie – scriitor – scriitorime 3. Precizati un cuvant compus R: imbarcata – imbarca – imbarcat doisprezece 4. Alcatuiti enunturi in care cuvantul “o” sa aiba patru valori gramaticale. “O!ce veste minunata”. Alina este o fata frumoasa. O fata si doi baieti. (numeral) Am vazut-o pe strada. 5. Ilustrati prin enunturi polisemantismul verbului “a fi”. Bluza asta costa 100 de lei. El este fiul parintilor lui (valoare de verb copulativ). El se afla in casa. Cursul dureaza doua ore. El este inginer. 6. Identificati un cuvant derivat cu un sufix care denumeste colectivitatea. scriitorimii club 7. Alcatuiti familia lexicala din care face parte substantivul “scriitor” scriitorime – a scrie – scrisoare – scris

Exercitii : 1. Gasiti cate un sinonim neologic pentru : adâncime – insemnătate/profunzime amănunțit – amplu/detaliat/dezvoltata bănui – a suspecta a cere – a solicita cinstit – omenos dovadă – probă fățarnic – prefăcut/ipocrit folositor – utila hotărî – a decide împrejurare – circumstanță 2. Scrie cate doua antonime pentru fiecare cuvant : corect – greșit/incorect/eronat durabil – trecător a se naște – a muri prieten – dușman sărăcie – bogăție 3. Alcatuieste enunturi in care sa apara paronimele : anual/anuar : Anual se incheie mediile./S-a facut un anuar scolar arbitrar/arbitral : Decizia a fost arbitral./Am ales in mod arbitrar investi/învesti : Am investit o suma de bani./Dan a fost învestit primar. literal/literar : El a copiat literal textul./Traducerea era literara. original/originar : Acesta este original, nu copie./ El este originar din Dolj. 4. Scrie cate un sinonim frazeologic pentru : a fugi = a o lua la fuga a observa = a fi cu bagare de seama a năvăli = a da buzna a lenevi = a pierde timpul a regreta = a-i părea rău 5. Alcatuieste enunturi cu cate 2 sensuri ale verbelor: a bate : Viata bate filmul./ Ionel ma bate la cap sa-i fac lectiile. a merge : Ulciorul nu merge de multe ori la apa./ Aurel va merge la Bucuresti maine. a face : Nu are nimic de a face cu aceasta problema./ A face un lucru bun inseamna ca e bine facut. 6. Alcatuieste enunturi cu sensul propriu si sensul figurat al cuvintelor: explozie : Ieri a avut loc o explozie./Daria a avut o explozie de bucurie. caldura : Aseara ne-a dat drumul la caldura./ Ma uitam la el cu caldura. 7. Alcatuieste enunturi cu forme de plural ale substantivului: bandă : Filmele sunt trecute pe benzi colt : Colturile mesei sunt perfecte./ Coltii cainelui sunt ascutiti. curent : Marea are curenti calzi dobitoc : Avram a dat cu piciorul in dobitoace. termen : Termenele pentru semnarea contractelor sunt maine. 8. Construieste enunturi cu omonimele : lac : lac de unghii/intindere de apa toc : toc de pantof/ toc de usa broasca : yala/animal vie : vita-de-vie/broasca este vie vin : au baut vin/ vin la tine! car : car cu boi N.B. forma omonimelor ramane aceeasi

Numeralul – parte de vorbire flexibilia care exprima un numar sau ordinea  obiectelor prin numarare. – nu are functii sintactice specifice ci indeplineste functii sintactice ale substantivului, adjectivului sau adverbului in fucntie de contextul in care apare Numeralul cardinal – exprima un numar, poate fi simplu : trei,cinci, zece, mie, milion compus: unsprezece, douazeci si cinci    Poate avea valoare : – substantivala – indeplineste functiile sintactice ale substantivului : Cinci pleaca in excursie – adjectivala – indeplineste functiile sintactice ale adjectivului : Cinci studenti au lipsit de la curs. Numeralul ordinal – exprima ordinea obiectelor prin numarare : al doilea, a doua, al treilea, primul, prima, intaiul, intaia Poate avea valoare : – substantivala : Al treilea a iesit invingator. – adjectivala : Primul student a participat la sedinta. Numeralul colectiv – exprima o grupare determinata de obiecte : amandoi, amadoua, ambele, ambii, tustrei, catesipatru. Poate avea valoare : – substantivala : Ambii au plecat in excursie. – adjectivala : Amandoi copiii sunt bolnavi. Forma de genitiv-dativ a numeralului amandoi, amandoua este amandorura Numeralul frationar – exprima o parte, o fractie dintr-un intreg : doime, treime, optime, 20%, jumatate, sfert Are valoare substantivala. Ex: A depasit vechiul record cu catevazecimi de secunda. Numeralul multiplicativ – indica modul de crestere prin inmultire a unei cantitati numerice : indoit, inzecit Are valoare : – adjectivala : Eforturile indoite ale tuturor l-au determinat sa castige. – adeverbiala : A castigat inzecit luna aceasta. Numeralul distributiv – exprima repatizarea obiectivelor in grupe egale numeric: cate doua, cate trei. Are valoare : – substantivala : O sa le arat la cate doi noua tehnologie. – adjectivala : Voi da cate trei exemple pentru fiecare. – adverbiala : Studentii stau cate trei. Numeralul adverbial – arata cantitatea repetarii unei actiuni – cel de repetitie – de trei ori – sau esalonarea in timp a unei actiuni – a doua oara. Are valoare adverbiala. Ex: Am stat de patru ori si tot nu am reusit sa rezolv problema. A treia oara a reusit sa castige campionatul. Functii sintactice ale numeralului  Pentru numerale cardinale, ordinale, colective: I. de subiect : Amandoi merg in strainatate. II. nume predicativ : Elevul preferat a iesit al doilea. III. complement direct – L-am vazut pe al treilea (pe cine am vazut?) IV. complement indirect : Vorbeam despre cei patru (despre cine vorbeam?) V. complement de agent : Presedintele companiei a fost inselat de amandoi VI. complement circumstantial de loc : Coboram la a doua VII. complement circumstantial de timp : Suntem in 2017. VIII. complement circumstantial de mod : A chiulit cat sapte IX. complement circumstantial de cauza : A pierdut trenul din cauza primului. X. atribut adjectival : Patru elevi au fost dusi in cabinetul directorului. Numeralul fractional Functii sintactice de : I. subiect : I-a ramas o doime din profit II. nume predicativ : Aceasta este o patrime din curs. III. complement direct :Am citit o doime din carte IV. complement indirect : Se gaseste la doua doimi dintre ei. Numeralul multiplicativ I. atribut adjectival : Laptele indoit cu apa are mai putina grasime. II. nume predicativ : Profitul a fost intreit. III. complement circumstantial de mod : A muncit inzecit. Numeralul distibutiv –  poate fi complement direct Numai numeralul cardinal si ordinal sunt considerate numerale (conform DOOM2) – numeralele multiplicative sunt considerate adjective provenite din verbe – numeralele fractionale sunt considerate substantive – numeralele adverbiale sunt incluse in clasa locutiunilor adverbiale pentru ca sunt structuri invariabile care functioneaza strict in context verbal sau adverbial – numeralele zeci, suta, mie, milion, miliard sunt incluse in clasa substantivelor (douazeci si doua iulie si doua si doi iulie = merg ambele variante)

  Subiectul. Propozitia subiectiva   Definitie : Subiectul este partea principala de propozitie care arata despre cine/ce se vorbeste in propozitie. Intrebari : cine? ce? Cazuri : Subiectul sta in cazul nominativ, neinsotit de prepozitii.   Clasificarea subiectelor :   1. exprimat – simplu : Fetele merg in parc. – multiplu : Fratii si surorile merg in parc.   2. neexprimat – subinteles (exprimat intr-o propozitie anterioara : Copiii au fost in parc/si s-au jucat – in cea de-a doua propozitie subiectul este subinteles (copiii); – inclus (cuprins in terminatia verbului): Au fost la scoala – subiect = ei   De retinut :   1. Subiectul se exprima prin diferite parti de vorbire   2. Verbele la infinitiv si participiu pot avea si ele subiect : El vazandu-ne, am fost nevoiti sa plecam   Propozitia subiectiva   Definitie : Propozitia subiectiva reprezinta in fraza o realizare propozitionala a subiectului. Intrebari : cine? ce?   Termen regent: 1. verb personal predicativ : Cine invata (1)/ia note mari(2)  = 1. SB(subordonata subiectiva) 2. PP(propozitie predicativa)   2. verbe si constructii impersonale: – verbul impersonal a trebui : Trebuie(1)/sa invatam mai bine(2)……..= 1. PP, 2.SB – verbe reflexive impersonale : Nu se cuvine(1)/sa vorbesti urat(2)…..= 1. PP, 2. SB – expresii verbale impersonale : E usor(1)/sa vorbesti despre viitor(2)…..= 1.PP, 2.SB – verbe pasive folosite ca impersonale :Este dovedit(1)/ ca alcoolul este daunator(2)….= 1.PP, 2.SB – verbe personale folosite ca impersonale, singure sau insotite de pronume personale in dativ sau acuzativ: Ramane(1)/sa vorbim(2)….= 1.PP, 2.SB   Imi place(1)/sa citesc romane politiste(2)…….=1.PP, 2.SB   3. adverbe si locutiuni adverbiale predicative: Fireste(1)/ca vom veni cat mai repede(2)…..= 1.PP, 2.SB   Fara doar si poate(1)/ca va lua o nota mare(2)………= 1.PP, 2.SB   Elemente de relatie : – pronume si adjective pronominale relative : Cine e respectuos(1)/este apreciat de toti(2)……..= 1.SB, 2.PP   Care elev va sti(1)/va lua examenul(2)…..= 1.SB, 2.PP – pronume si adjective pronominale nehotarate: Oricine vine(1)/va fi primit(2)…….1.SB, 2.PP   Oricarui elev i-am explicat(1)/a inteles(2)….= 1. SB, 2.PP – conjunctii subordonatoare: Negresit(1)/ ca va veni primul(2)……= 1.PP, 2.SB – adverbe relative: Nu conteaza(1)/cum a intrebat(2)….1.PP, 2.SB   Topica si punctuatia : SB poate sta inainte sau dupa regenta si nu se desparte prin virgula de aceasta. Observatie : Propozitia insuficienta este o regenta care cere obligatoriu un determinant(o subordonata), fiind vorba de regentele subiectelor, predicatelor,etc: Poate ca va invata

Atributul Definitie : este partea  secundara de propozitie care determina un substantiv sau un substitut al acestuia (pronume sau numeral cu valoare substantivala) Felul atributului (dupa partea de vorbire prin care se exprima) Atributul adjectival se exprima prin : – adjectiv propriu-zis : Elevul harnic (cel mai harnic) este Aurel. – adjectiv provenit din verb la participiu : Elevul intarziat este privit cu repros. – adjectiv provenit din verb la gerunziu: Fața-i suferindăexprimă durere. – adjectiv provenit din adverb : Așa haine frumoase n-a mai avut. – adjectiv pronominal : Cartea aceea mi-a marcat existenta./ Cartea saera plina de nuci. – locutiune adjectivala :Omul de geniu inlatura orice tipar. – numeral cu valoare adjectivala : A douasaritura a constituit un record. Atributul substantival poate fi : – atribut substantival genitival (exprimat prin substantiv in genitiv) : Ideea lui Andrei este adoptata. Parerea Anei este justa. – atribut substantival prepozitional exprimat prin : * substantiv in acuzativ cu prepozitie sau cu locutiune prepozitionala : Elevii din clasa noastra sunt inimosi Atitudinea fata de colegi este corecta. * Dativul cerut de prepozitie : Purtarea asemenea batausilor este periculoasa. * exprimat prin genitivul cerut de prepozitie sau de o locutiune prepozitionala: Lupta contra mediocritatii se da in fiecare elev. Floarea din mijlocul rondului era un trandafir. * atribut substantival in dativ, fara  prepozitie : Ion, nepot Mariei. e dus in Spania (forma sintactica veche) * atribut substantival apozitional, exprimat prin substantiv in nominativ

Interjectia. Definitie. Felul interjectiilor. Punctuatia interjectiei Interjectia este o parte de vorbire neflexibila – se foloseste exclamativ – exprima : senzatii, stari sufletesti, indemnuri – reproduce sunete din natura (onomatopee) Felul interjectiilor : simple : a,ah,au,ai,hm,miau,tii,uf,vai,zau etc compuse : hei-rup, cip-cirip, tic-tac, cotcodac, cioc-poc…etc Atentie !!!!!  Interjectiile simple repetate nu trebuie confundate cu interjectiile compuse (cioc-cioc!; piu-pui!; pic-pic!) Interjectiile de adresare: prin care : – emitatorul se adreseaza direct unei persoane (măi,tu,bă(i),bre) – se atrage atentia receptorului asupra unei situatii (ia….,iată,hei,uite) Punctuatia interjectiei – Dupa interjectie se pot folosi virgula sau punctul, in functie de intensitatea senzatiei sau a zgomotului – dupa semnul exclamarii cerut de interjectie, enuntul continua cu litera mica – de la interjectii se pot forma, prin derivare, verbe Exemple : miorlau! tic-tac!, ham-ham!, tranc!, zdrang!, groh-groh!, beh!, chiț-chiț!, cirip! mirolau – a miorlăi tic-tac – a a ticăi groh-groh – a grohăi ham-ham – a hămăi Functiile sintactice ale interjectiei: – fara functie sintactica; * Ah!(Vai! Văleu!) m-am ars! – predicat verbal * Eu, atunci, țuști! in apa. – nume predicativ * E vai de tine – complement circustantial de mod * Zbura fâl-fâl

Conceptul de limba romana contemporana Conceptul de limba romana actuala Limba romana e de origine latina si face parte din categoria limbilor romanice alaturi de italiana, spaniola, portugheza, fiind mai aproape de limba italiana. provine din latina vulgara (vorbita) si a rezultat din contactul traco-roman influenta slavona in limba romana a fost majora in special din cauza faptului ca alfabetul chirilic a fost cel in care s-a scris limba noastra multa vreme in  trecerea de la limba latina la limba romana s-au produs schimbari litera “l” devine “r” in morfologie sunt preluate declinarile substantivelor sau reorganizate pentru ca din 5 declinari raman numai 3. prima varianta a limbii romane a fost romana comuna fara sa fie atestata documentar ci doar reconstituita in functie de anumite particularitati in a doua jumatate a secolului XVIII suporta un process de relatinizare si se constituie limba romana moderna. in anul 1860 se face trecerea de la alfabetul chirilic la cel latinesc in perioada pasoptista iau nastere anumite norme literare iar principiile limbii romane sunt stabilite de Titu Maiorescu scrierea limbii romane este fonetica este respins principiul etimologic inlocuirea alfabetului chirilic cu cel latinesc respingerea neologismelor dar acceptarea lor daca sunt de origine romanica si daca sunt necesare Influentele altor limbi asupra limbii romane sunt: influenta turca (in timpul ocuparii otomane) influenta greceasca (in epoca fanariota) influenta maghiara (mai ales in Transilvania si Banat) influenta franceza (in perioada pasoptista) influenta rusa (perioada comunista) si altele : engleza,italiana,spaniola (dupa 1990) Varianta literara a limbii romane se numeste varianta standard fiind supusa normelor literare. Varianta literara elimina neologismele si regionalismele (nu trebuie confundata limba literara cu limba literaturii)  Legenda : Limba literara  =  Limba literară reprezintă aspectul cel mai îngrijit al limbii naționale Este limba școlii, operelor literare, presei, radioului, televiziunii, etc. – Are un sistem de norme gramaticale care-i asigură unitatea și stabilitatea. – Se cunosc două variante: scrisă și vorbită Limba literaturii  =  utilizează o serie de alte aspecte ale limbii, în proporții diferite. Ea evidențiaza și stilul scriitorului respectiv. Limba personajelor corespunde poziției, rolului, gradului de cultură, a exemplarelor umane ce populează o creație literară. Ea joacă un rol foarte important în realizarea culorii locale sau în sugerarea convingătoare a realitatii. Limba este un mijloc de comunicare si un obiect de studiu. Ca mijloc de comunicare sau situatie de comunicare avem cateva elemente principale de comunicare :         –      emitator = transmite informatia receptor = primeste informatia canalul pe care se transmite informatia codul(sau limbajul comun in care se pertrece situatia-comunicarea) = reprezentata de limbajul vorbirii (morse sau braille) legenda :   codul morse  =  este o metodă de transmitere a informatiei  folosind secvențe standardizate de semne sau pulsații scurte și lungi – cunoscute în mod comun ca „puncte” și „linii” – pentru litere, cifre și caracterele speciale specifice oricărui mesaj. alfabetul Braille = este un sistem de scriere folosit de cei cu deficiențe de vedere. Literele sunt compuse din puncte ieșite în relief care pot fi simțite cu ajutorul degetelor. Literele de la A la Z au fiecare semne corespunzătoare în Braille. mesajul comunicarea verbal = prin cuvinte comunicarea nonverbal sau paraverbala (accent, intonatie, pozitia corpului, miscarea mainilor, etc.) limbajul formal cu limbajul informal nu trebuie confundat Functiile comunicarii functia emotiva = specifica emitatorului si inseamna selectarea informatiei pe care acesta o transmite functia conactiva = specifica receptorului care inseamna decodarea mesajului functia referentiala = specifica contextului si se refera la obiectul comunicarii selectat de emitator pentru continutul mesajului functia metalingvistica = specifica pentru cod si se refera la un limbaj comun intre emitator si receptor functia fatica = corespunde canalului de comunicare si consta in stabilirea contactului dintre emitator si receptor functia poectica = specifica mesajului , determinata de un cod comun dintre receptor si emitator (ex: o poezie tradusa dintr-o limba intr-o alta limba pierde anumite elemente pentru ca limbile nu au un cod comun de cuvinte care sad ea o traducere perfecta, mot a mot = cuvant cu cuvant ; si in teatru la fel sunt elemente sau jocuri de cuvinte pe care traducerea nu le poate cuprinde ca sa fie fidela originalului).