Gramatica limbii române titularizare/definitivat învățământul primar

LIMBA LITERARA - TRASATURI GENERALE, STILURI SI REGISTRI Limba literara. Limba literara reprezinta varianta ingrijita (standard) care respecta normele unei limbi. In limba exista variante specifice, numite stiluri personale si stiluri nonartistice care sunt : -tehnico-stiintific -administrativ -publicistic -artistic -beletristic Trasaturile generale ale stilurilor -precizia – utilizarea termenilor adecvati tipurilor de mesaj -proprietatea termenilor – cunoasterea sensului cuvintelor -puritatea – utilizarea elementelor acceptate de norma literara -claritatea – exprimarea logica coerenta -corectitudinea – respectarea normelor limbii -concizia – o fraza trebuie sa exprime o singura idée   Stilul tehnico-stiintific – transmite informatii concrete tehnice sau stiintifice -se caracterizeaza prin persoana a –III-a a verbelor (obiectivitate) -nu intalnim figuri de stil -este respectat vocabularul de specialitate -folosirea unor termeni internationali -verbele sunt la timpul prezent -pot sa apara conectorii -emitatorul este unul specializat Stilul juridico-administrativ – emitatorul este impersonal -structura specifica (standard) -enunturile lipsite de ambiguitate, sa nu poata fi interpretabile -sunt folosite ca sens propriu si apar neologismele Stilul publicistic -trebuie sa aiba titlu care sa atraga receptorul -un subiect la zi care sa prezinte interes -imprumuta idei din diverse domenii in functie de publicul caruia i se adreseaza -poate influenta publicul -informatiile sunt clare, succinte si sunt imbinate din diferite registere stilistice aparand limbajul colocvial (conversatia familiara) -lexical e bogat, se imbina sensul conotativ (figurat) cu sensul denotativ(précis, comun,obisnuit) -limbajul trebuie sa fie accesibil publicului   Stilul artistic – specific literaturii beletristice -trasatura principala acestui stil este bogatia lexicala(regionalism,arhaisme,argou,jargon,etc) -textele artistice se adreseaza cititorului -se intalnesc sensuri multiple ale termenilor si unele neobisnuite -intalnim figuri de stil si imagini artistice -topica si punctuatia sunt folosite pentru a sublinia anumite stari -stilul este individual   Registre stilistice 1)Registrul cult – care respecta normele limbii literare, fraza este elaborata si apar neologismele 2)Registrul popular – nu respecta mereu normele limbii si apar deosebiri de ordin semantic sau fonetic in functie de fiecare regiune 3)Registrul colocvial – este folosit in general intre rude, prieteni caracterizat prin variatie stilistica si expresivitate 4)Registrul argotic – utilizat de anumite categorii sociale pentru a nu fi intelese de persoanele care se afla in afara grupului 5)Jargonul – utilizarea unor neologisme din snobism (ex: Chirita de V.Alecsandri) 6)Registrul regional – presupune folosirea termenilor specifici unor anumite regiuni 7)Registrul arhaic – folosirea unor termeni iesiti din limba

Tautologia este figura de stil care constă în repetarea unei părți de propoziție sau a unei propoziții prin aceleași cuvinte, dar cu funcții sintactice diferite, având rolul de a sublinia o calitate sau o acțiune. Exemplu: Casa (subiect) este casă(nume predicativ) și masa este masă.   Tautologia se deosebește de pleonasm prin faptul că se repetă același termen, dar cu alt sens. Specific tautologiei este intonația.   Argoul este un limbaj secret elaborat de un grup social inchis cu intenția de a nu fi înțeles de ceilalți vorbitori. Termenii argotici circulă mai mult oral și se modifică frecvent, pentru că își pierd caracterul secret. Exemplu : diriga (diriginta) - șase = atenție ! - facultate - inchisoare - a da o țeapă - a înșela - mișto - frumos - nașpa - urât, rău....etc   Jargonul - este limbajul unei pături „culte” ce vrea să se distingă printr-o exprimare care să impresioneze prin folosireaa greșită a unor cuvinte de origine străină. - se poate vorbi de o „modă” a grecismelor în secolul al XVIII-lea, de una a franțuzismelor în secolul al XIX-lea și de una a cuvintelor englezește, chiar și în zilele noastre Exemplu : „ma șer”, „furculosion”, „vichend”...etc

Semantica - se ocupă cu studiul sensului cuvântului, a schimbărilor de sens de-a lungul existenței lor Familia lexicală este alcătuită din totalitatea cuvintelor formate prnivare, prin compunere și prin valoarii gramaticale de la un cuvânt de bază (legate de sens) - cuvânt de bază = cuvântul-titlu din dicționar - rădăcina (radicalul) = segmentul de litere comun tuturor cuvintelor din familia lexicală respectivă   Exemplul 1: - floare - cuvânt de bază flor - rădăcină + sufixe  și prefixe = familie lexicală : florărie, florar, înflorit, neînflorit, reînflorit, înfloritură, înfloritoare, floricică   Exemplul 2: a face - cuvânt de bază; fac - rădăcină: facere, făcător, făcătură, a desface, desfacere, desfăcut, nedesfăcut, prefăcut, neprefăcut, prefacere, prefăcător, prefăcătorie, a contraface, făcut, nefăcut, refăcut, binefăcător, răufăcător.   De reținut : Rădăcina poate avea laternanțe vocalice, consonantice sau mixte.   - tema lexicală = rădăcină + sufix si/sau prefix Exemple: neîcrezător = ne + încrezător încrezător = încrez + ător încrez = în + cred (rădăcina verbului a crede)   Rădăcina se compune din literele cuvântului de bază, nu din derivate: verde - verzui, înzire etc., rădăcina este verd, nu verzi (apoi are o alternanță consonantică) Chiar dacă unele cuvinte au aceeași rădăcină, dacă nu sunt legate ca sens, nu fac parte din aceeași familie lexicală: procuror, a procura, față, rasfățat

Omonimele sunt cuvintele care au aceeași formă sonoră, dar mai multe înțelesuri diferite, neînrudite între ele. Omonime lexicale - sunt cuvinte care aparțin aceleași clase gramaticale, adică sunt substantive, adjective sau verbe. Exemplu: vară - anotimp                                vară - grad de rudenie                 a semăna - a pune sămânța          a semăna - a se asemui   Omonimele lexicale sunt: - totale - când cele două cuvinte sunt identice în flexiune: leu (singular), lei (plural)                război (conflict armat/instrumnțesut - singular)         războaie (plural)   - parțiale - cuvintele sunt identice numai la unele forme de inflexiune: bandă (fâșii îngustepuri de răufăcători - singular) benzi (plural pentru fâșii) bande (plural pentru răufăcători) masă (mobilă/mulțime - singular)                                                          mese / mase (pentru plural) raport (legătură/comunicare scrisă sau orală - singular)                      raporturi / rapoarte (pentru plural)   Omonimele lexico-gramaticale - sunt cuvinte cu formă identică, dar care sunt părți de vorbire diferite (au alte valori morfologice) Exemplu :  - adună - verb, indicativ, prezent, persoana a III-a - adună - verb, indicativ, prezent, persoana a III-a plural - adună - verb, imperativ, persoana a II-a singular   De reținut : Omonimele sunt întotdeauna omofone, dar nu sunt, obligatoriu omografe. Atentie la diferența dintre cuvintele polisemantice (sunt înrudite ca sens) și omonime (au sens total diferit)   Exemple de omonime lexicale :   absolvi = a termina un an sau un ciclu de învățământ;                - a scuti pe cineva de pedeapsă   acces  - posibilitatea de a ajunge într-un loc (plural accesuri)            - tulburări clinice manifestate brusc (plural accese) - accese de tuse   a achita - a îndeplini o oblligație morală și materială               - a declara jurudic neviovăția   a acorda - a da ajutor gramatical                - un instrument (El acordează vioara)   acru - gust al oțetului         - unitate de măsură a suprafeței (în jur de 4000 metri pătrați) - plural acri   activ - om care participă efectiv la acțiune         - totalitatea bunurilor care aparțin unei persoane (fără plural)   a amenda - a aplica o amendă cuiva                  - a îmbunătăți un text, o lege (S-au depus amendamente)   arie - masura unei suprafețe        - loc special unde se treieră cereale        - compoziția muzicală vocală (acompaniament)   banc - glumă          - îngrămădire de nisp, pietriș, formată pe fundul mărilor          - cârd mare de pești marini          - masă de lucru a muncitorului (tejghea)   cămin - sobă joasă, cuptor, vatră (plural căminuri)            - casă părintească (plural cămine)            - instituție culturală (plural cămine)   ciubuc -  bacșiș (plural ciuburi)            - pipă orientală cu țeavă lungă (plural ciubuce)            - ornament interior în relief pe tavan sau marginile unui perete (plural ciubucuri)   curs - mișcare, trecere (plural cursuri)         - preț al monedei unei țări în raport cu moneda altei țări         - expunere, predare   drept - neted (plan)          - just, cinstit          - opusul lui stâng (adjectiv)          - științe juridice (fără plural)          - răsplată, contribuție          - adverb (direct)          - ca (prepoziție)   etichetă - bucată de hârtie care se aplică pe caiete, cărți               - norme de comportare în relațiile dintre diplomați sau monarhi   factor - cauză, motiv            - funcționar al poștei            - în matematică, la înmulțiri   grefă - birou al grefierei          - operație (plural grefe)   lin - pește     - vas pentru struguri     - domol liniștit   mai - lună a anului        - ciocan pentru bătut pământul (plural maiuri)        - adverb cu sensul de încă   mediu - natură înconjurătoare            - persoană care poate fi hipnotizată            - mijlociu   parabolă - curbă                - istorioară alegorică   parchet - pardoseală             - subdiviziune a unei păduri             - instituție juridică   pat - mobilă       - situație la șah   pas - mișcare        - trecătoare (plural pasuri)        - unealtă de dulgheri (plural pasuri)        - (interjecție) cuvânt folosit la jocul de cărți   pilă - unealtă       - trafic de influență   sol - stratul superior al pământului (plural soluri)      - persoană trimisă cu o misiune (plural soli)      - notă muzicală   zefir - vânt (plural zefiri)         - țesătură (plural zefiruri)  

Neologismele sunt cuvintele noi, intrate în limba română, după secolul al XVIII-lea, fie prin împrumuturi din alte limbi, fie formate pe tărâm autohton. Domenii semantice: - demnități : președinte, prefect, consilier, senator - monede : marcă, dolar, liră, yen - instituții: parlament, guvern, bancă, universitate, liceu, teatru, spital, autobuz, metrou, tractor, bor-mașină, radio, televizor, xerox; - meserii : profesor, avocat, inginer, chirurg, sculer, student, elev, agronom - insușiri : oral, decent, aristrocrat, flagrant, insolit, etic - alte denumiri : oxigen, ojă, șampon, oxid, acid, secol, eră, diurn, cotidian, decadă, deceniu, salam, ehisky, pepsi, cola, poluare, plajă litoral, autostradă, alee, sporturile (fotbal,tenis,box,polo etc), a estima, a anula, a promulga, a facilita, a insera, a machia, acord, consens, comuniune   Adaptarea neologismelor - neologisme adaptate: aisberg, lider, glasvand, vizavi, șezlong, cafeină, cofeină, seif, butic, crenvurști, lebărvurști etc. - neologisme neadaptate : bleu (blö), manager, kilogram, kaki, karate, week-end, western, whisky, yoga, diesel (dizel), joule, newton, watt, newyorkez, thailandez, allegro, pianissimo, businessman (biznisman) design (dizain), stewardeză (stiuardeză), designer (dizainăr).   Expresii din latină    mea culpa = vina mea ante meridian, post meridian verba volant, scripta manent = vorbele zboară, scrisul rămâne persona (non) grata = persoană (ne)dorită sui-generis = în mod special, în felul său magna cum laude = cu cele mai mari elogii ex abrupto - de-a dreptul, fără introducere alter ego = alt eu perpetuum mobile = permanentă mișcare sine die - fără o dată (niciodata) stricto sensu = în sens limitat ad valorem = după valoare pro forma = pentru o anumită formă persoana grata = persoană placută agreată persoană non-grata = persoană neagreată pro domo = pentru propriul interes ex cathedra = de la catedra, în mod teoretic modus vivendi = modalitate de împăcare grosso modo = în mare, grosolan in extremis = în ultimă instanță in vivo = în timpul vieții mutatis-mutandis = ceea ce trebuie schimbat ad calendas graecas = la calendele grecești, niciodată ad literam = literă cu literă, cuvânt cu cuvânt opera omnia = operă integrală carpe diem = trăiește viața statu quo = situație existentă tabula rasa = fără valoare de iure = de drept de facto = în fapt ad libitum = după voie, după poftă a priori = de la început post festum = după sărbătoare sine qua non = fără nico îndoială ex voto = după promisiune in corpore = în totalitate rara avis = pasăre rară in extenso = pe larg, în întregime in abstracto = în afara realității ad-hoc = pentru un anumit scop expressis verbis = în termeni expliciti honoris causa = în semn de mare stimă curriculum vitae = autobiografie in vitro = în laborator(experimente) nota bene = observă, tine minte   Expresii din engleză, germană, franceză: feed-back(fid-bek), stand by (stendbai), five o'clock (faivăklok), lied, cafe-bar Cuvinte cu circulație limitată (limbaj tehnic și științific) - sunt cuvinte folosite și înțelese de anumiți specialiști: clinică, fisc, bilanț, credit, card, teleportare, semiologie, microscop, bielă, rotor etc.   Jargonul este format din cuvinte folosite pentru a impresiona, nefiind recomandat limba literară: bonjur, helo, ochei, a antama (a iniția), ciao, schepsis, monșer, picnic, fifti-fifti, arivederci. Argoul - este format din cuvinte născocite de elevi, hoți, vagabonzi, pentru a comunica între ei, fără să fie înțeleși de alții : bostan, dovleac, glavă (cap), mititica, pârnaie, universitate, gherlă, zdup, ladă(pușcărie), sticlete, curcan, a, majur, caraliu (polițist), a ciordi, a da cu jula, a mangli (a fura); lovele biștari, parai, verzișori (bani); dirigul, șase, profa, proful, se gini, a benocla, fraier, șucăr, a călca pe coadă, dă-mi un 14 etc   În masa vocabularului, au pătruns, datorită contactelor (vrute sau nevrute) ale poporului român de-a lungul istoriei cu alte popoare și limbi, o seriede cuvinte împrumutate, asimilate de limba noastră:   - cuvinte de origine latină (latina veche și literară) = 25% - cuvinte de origine slavă = 8% : bici, bârlog, castravete, dragoste, glas, iubire, pustiu etc; - cuvinte de origine greacă = 2%: cais, cărămidă, condei, hârtie, dascăl; - cuvinte de origine germană = 2% : șopron, șurub, slep, halt; - cuvinte de origine turcă = 4%: bacșiș, bucluc, cafea, chibrit, cioban, dușman, tutun, halva etc - cuvinte de origine engleză 3%: blugi, computer, fotbal, miting, week-end etc; - cuvinte de origine daco-getică = circa 100 de cuvinte : baci, brad, brânză, fluier, grumaz, măgură, murg, scrum, strugure, urdă, catră, viezure etc; - cuvinte de origine franceză - 38%: afiș, antreu, a epuiza, birou, carton, chiuvetă, capricios, frecvență, gentil, misiune, pardesiu, șofer, uzină, remorcher etc - în afara acestora, mai sunt cuvinte de origine bulgară, sârbă, albaneză - datorită pătrunderii calculatorului, limba engleză a trecut pe primul loc.  

  Regionalismele sunt forme ale limbii folosite în anumite regiuni.   - regionalismele fonetice - sunt cuvintele cu anumite sunete diferite de cea literara a cuvântului: gios(jos), giumătate(jumătate), șinși(cinci), dește(degete), frace(frate), frunce(frunte)   - regionalisme lexicale - sunt cuvinte cu formă diferită de cea literară: cucuruz , păpușoi(porumb), postavă, capistere, chersin, copaie (albie), barabule, crumpi (cartofi), lubeniță, harbuz, melemete (pepene verde), ițari, gaci, nădragi (pantaloni), lebedeu, oghială   - regionalisme gramaticale sunt formele gramaticale specifice anumitor regiuni : o fo' la munce (a fost la munte), s-o dus (s-a dus), mămăli cu br cu la (mămăligă cu brânză și cu lapte) sau forma lungă a perfectului compus: am văzutără, am plătirără

  Pleonasmul este o greseală de exprimare care constă în folosirea alpturată a unor cuvinte cu acelasi înțeles.   Exemple : coboară jos, campion mondial al lumii, mă întorc înapoi, babă bătrână, concluzie finală, hemoragie de sânge, mijloace mass-media, averse de ploaie, procent 5%, am colaborat împreunaă, dar însă, mai superior, și-a luat propriile haine, s-a menținut mai departe, și-a adus aportul, a avansat în față,  cel mai principal lucru, protagonist principal, a rezuma pe scurt, a coexista alături, alocuțiune scurtă, a surprinde pe neașteptate, alegeri electorale, obstacol care împiedică, propria biografie, cadavru neînsuflețit, ironic și zeflemitor, prima prioritate, performanță de vârf, panoramă de ansamblu, a evoca o amintire, contrabandă ilegală, marele geniu, romancier epic, șansă favorabilă, bancnotă de hârtie, jambon de porc, a vocifera cu glas puternic, ultima ariergardă, a survola peste munți, tânăr adolescent, burlac necasatorit, caligrafie frumoasă, catastrofă nefericită, abuz excesiv, scepticism șovăitor, servilism slugarnic, a migra dintr-un loc în altul, particularitate distictă, pauză temporară, serpentină sinuoasă,  noblețe aristrocratică, spendoare grandioasă etc.   Unele pleonasme sunt acceptabile, având rolul de a sublinia ideea printr-o figură de stil : „Cobori în jos / Luceafăr blând.” În limbajul popular există unele pleonasme acceptate pentru rolul lor de insistență:   Am auzit cu urechile mele.   Am luat cu mâna mea.   Am văzut cu ochii mei.

Fondul principal lexical sau lexicul activ, fondul vechi al vocabularului, vocabularului fundamental, care cuprinde 1500 de cuvinte caracterizate prin:   - sunt cuvinte vechi și stabile (moștenite din latină, din fondul autohton, din slavă sau maghiară); - sunt vorbite curent și înțelese de toți românii - au numeroase derivate și compuse (au familia lexicala bogată) - sunt polisemantice au mai multe sensuri): mare - stradă mare (lată), brad mare (înalt), suprafață mare (întinsă), păr mare (lung), groapă mare (adâncă), camera mare (voluminoasă), haină mare (largă)..etc - au o frazeologie bogată: mână - a da mâna, a se da mâna în mână, a avea pe cineva la mână, a face cu mâna etc     Vocabularul fundamental conține cuvinte indispensabile vieții de zi cu zi, care se pot grupa în rtoarele noțiuni denumite: - părți ale corpului omenesc : cap, picior, mână, piept, ochi; - grade de rudenie : mamă,soră,frate, bunic, văr, cumnat, socru; - casă: ușă, perete, fereastră, poartă, sobă; - alimente și băuturi : pâine, apă, lapte, vin, carne, sare; - ființe : om,animal,femeie,câine,găină,șarpe,bou,capră - mediu încojurător: aer, pământ, pădure, iarbă, munte - insușiri: bun,rău,lacom,prost,iute,deștept,zgârcit - culori: alb,rosu,galben,verde - unelte: clește,coasă, plug - actiuni : a dormi, a fugi, a merge, a uita, a spăla - timp: zi,an,lună,vară,noapte - termeni religioși : biserică, cruce, Dumnezeu, înger, preot - zilele săptămânii și lunile anului ; - numerale simple: (1-10,100, 1000 etc) - pronume simple : eu, tu, el, ea etc - adverbele simple : azi,ieri,mâine     Nota Bene: Articolele, preprozitiile simple, conjuctiile simple, verbele auxiliare și copulative sunt instrumente gramaticale.    Vocabularul fundamental cuprinde numai cuvinte simple     2. Masa vocabularului - lexicul pasiv sau fondul secundar lexical, cuprinde circa 90% din cuvintele limbii și anume:   Arhaisme - sunt cuvinte vechi, ieșite din uz, care se mai întâlnesc în opere literare cu caracter istoric pentru a reda culoarea epocii.   a) arhaisme fonetice - cuvinte care aveau în forma sonoră alte sunete (litere) decât în forma actuală: a rumpe - a rupe; a îmbla - a umbla; să care - să curgă; poporal - popular; lăcuitor - locuitor.   b) arhaisme lexicale - sunt cuvinte vechi, cu sens diferit de cel actual: a tăbărî (sens vechi a așeza tabăra; sens nou - a năvăli); divan (sens vechi - consiliu; sens nou - canapea); mândru (sens vechi - înțelept; sens nou - semeț,falnic)   c) arhaisme morfologice (gramaticale) - sunt cuvinte a căror formă gramaticală este diferită de cea actuală; - forme de plural diferite : școale, aripe, greșale, palaturi, documenturi - forma arhaică a pronumelor relative, nehotărâte, demonstrative:  carele (care), fiecarii (fiecare), aceștiia(aceștia)   d) arhaisme sintetice - folosirea Acuzativului în loc de Genitiv : Gazeta de Sud (Sudului), Gazeta de Transilvania; - Dativul - atribut substantival : „semnelor vremii profet”     Tot arhaismele sunt și cuvintele vechi, dispărute, din domenii ca : - meserii : arcaș, breaslă, cinovnic (funcționar) - demnitati : voievod, vornic, logofăt, agă - monede :  para, galben, țechin, icușar - acțiuni : a la, a va - insușiri : volnic, slobozenie - instituții : divan, agie

Vocabularul (lexicul) - Masa vocabularului   Vocabularul reprezinta cuvintele dintr-o limba care au exista si exista in aceasta. Vocabularul este cel mai supus schimbarilor din cauza interactiunii cu alte popoare Unitatea de baza a vocabularului este reprezentata de cuvant alcatuit din : - cuvant - invelis sonor - continut semantic Cuvintele pot fi monosemantice si polisemantice Categoriile care intra in componenta unui vocabular sunt : corpul omenesc, lunile anului, numele unor flori, gradele de rudenie, alimentele de prima necesiatte, obiectele si actiunile importante sar si conjunctii, prepoziti si numerale   Cuvintele din vocabularul fundamental se caracterizeaza prin: - frecventa in vorbire - polisemantism - capacitatea de a creea cuvinte derivate si compuse - vechime   Masa vocabularului - reprezinta cuvintele mai putin intrebuintate intr-o limba, unele dintre ele adresandu-se vorbitorilo specializati. Aici intra arhaism si regionalism, jargon si argon. Masa vocabularului este alcatuita din cuvinte mostenite dar si de cuvinte autohtone Cuvinte imprumutate - slava - sursa importanta de imprumut, maghiara, greaca, turca, germana, italiana, franceza, engleza etc. Cuvintele formate pe teritoriul romanesc Mijloace interne de imbogatire a vocabularului 1) derivarea - formare a cuvintelor noi de la cuvantul de baza; sufixe si prefixe se numesc afixe 2) derivarea parasintetica - cuvinte derivate cu sufix si prefix (tanar - tinerel0 3) derivarea regresiva - consta in eliminarea unor afixe (aluna-alun; catifelat - a catifela) 4) compunere - un cuvant format din doua sau mai multe cuvinte dar care isi pierd forma initiala (untdelemn) - compunere prin sudare - alaturare cu cratima sau fara cratima - sau prin abrevieri Schimbarea valorii gramaticale a clasei morfologice (conexiunii) Se poate misca intr-o categorie de cuvinte in alta("baiatul frumos merge pe strada"/ "baiatul merge frumos pe strada") Verbele de la participiu si gerunziu se pot transforma in adjective ("bine" - "el invata bine"; "binele pe care mi l-ai facut"/ bine se articuleaza cu "le") Calcul lingvistic - imbinare a mijloacelor interne cu mijloace externe si presupune imitarea unei expresii dintr-o limba ("a face antecamera" / "a face anticamera" - sensul propriu - sensul utilizat in mod obisnuit - sensul propriu - de baza (ma doare piciorul) - secundar (piciorul mesei este rupt) - sensul figurat - sens neobisnuit intalnit in cadrul unor figuri de stil - arhaisme - cuvinte vechi nemaifolosite in limba (carte= scrisoare) - regionalisme - cuvinte folosite intr-o anumita zona a tarii - jargon - cuvinte sau expresii din alte limbi utilizate pentru a evita exprimarea obisnuita (cool, o.k) - argoul - reprezinta vocabularul utilizat de anumite categorii sociale (bac - bacalaureat; un profesor are "fereastra"-pauza) - limbaj tehnic si stiintific - reprezentat de cuvinte utilizate in domeniul tehnic si stiintific dar care pot fi si cuvinte internationale sau neologisme - sinonimia(sinonime) - forme diferite acelasi inteles (sinonime partiale-bun=preţios;sinonime totale -inimă=cord) - antonime - sens opus (totale si partiale);vesel-trist - omonimele - cuvinte identice ca forma sonora dar diferite ca sens (omorafele care se scriu la fel ; omofonele care se pronunta la fel)ex: Barca pluteşte pe lac.   Am dat cu lac pe unghii. Eu am o rochie nouă. El a luat nota nouă la istorie.   - paronimele - cuvinte aproape identice ca forma dar diferite ca sens (familiar = intim, apropiat) - etimologia populara - apropierea formei unui cuvant de forma unui alt cuvant mai cunoscut (remuneratie/ nu renumeratie) - pleonasm - repetarea unei informatii (cobori jos, avansezi inainte) - licente poetice - "cobori in jos Luceafar bland"      

  Paronimele sunt cuvintele cu formă aproape identică (cu deosebire prin una, două, trei litere) dar cu sensuri diferite.   abil               = îndemânatic agil               =  sprinten, iute a adapt        = a potrivi pentru a corespunde unor conditii a adopta      = a înfia un copil, a accepta o părere albastru       =   culoare alabastru     =   ceramică fină, asemănătoare cu marmura aluzie           =   referire indirectă la ceva   iluzie            =    interpretare falsă a realității alienat          =    nebun alineat          =    rând scris mai înăuntru într-un text aliniat           =    așezat la linie amabil          =    politicos, prietenos amiabil         =     binevoitor, înțelegător (despre o discuție) a amputa      =     a tăia un membru   a imputa       =    a reproșa ceva cuiva; a obliga pe cineva să plătească o sumă de bani drept daune arbitral          =    hotărât de arbitru audiție           =    ascultarea muzicii audiere          =    ascultarea celor implicați într-o anchetă audiență        =     întrevedere cu o persoană oficială; recunoaștere publică   cauză             =     motiv clauză            =     precedere specială într-un act oficial carbonier       =   industrie de suprafață, d eprelucrare petrolier         =     industrie de suprafață, de prelucrare carbonifer      =     bazine (materie primă existentă în subsolul pământului) petrolifer        =    bazine (materie primă existentă în subsolul pământului) concesie        =     cedare în folosul cuiva concesiune    =     act prin care se cedează bunuri   creditare         =     a da bani cu împrumut acreditare       =      acordarea unei împuterniciri a deconta       =      a justifica o sumă de bani a decanta       =       a lăsa un lichid să se limpezească diferență         =        deosebire deferență        =         respect dependență    =        subordonare, supunere dependință     =        construcție anexă (baie, bucatarie, balcon, hol etc|) destins            =        relaxat   distins             =        remarcabil, elegant eminent           =        foarte bun (un elev) iminent            =        inevitabil, ineluctabil imanent           =        lăuntric, propriu naturii unui obiect   eroare              =        greseala oroare              =        monstruozitate, sentiment de groază, de repulsie a evoca            =        a aminti fapte trecute a invoca           =        a chema în ajutor pe cineva(divinitate) famat                =        cu reputație proastă   fanat                 =        trecut, ofilit ficțiune             =        imaginație, născocire fricțiune            =        divergență, neînțelegere forțat                 =         impus cu forța fortuit                =         întâmplător   garant               =          care garantează, girant galant                =          politicos, curtenitor, mărinimos glacial               =           distant,rece indolent             =           leneș, nepăsător   insolent             =           obraznic invidios              =           care invidiază (pizmuiește) pe cineva insidios              =           perfid, caută să înșele   justițial               =           referitor la justiție justițiar               =           care iubește drepatatea, face dreptate literal                  =            reproducere cuvânt cu cuvânt literar                 =             care aparține literaturii   locuțiune           =              grup de cuvinte care se contrage într-o parte de vorbire alocuțiune         =               cuvântare scurtă marțian              =               locuitor al planetei Marte marțial               =               impunător, grav, solemn   masă                  =              mobilă mesă                  =              slujă la catolici meșă                  =              suviță de păr falsă; tifon sau vată introdusă în rană metropolitan     =               caracterizează un oraș (metropolă) mitropolitan      =               aparține Mitropoliei a modela           =               a face după model ; a influența o persoană a modera          =                a reduce intensitatea a profera           =               a adresa injurii cuiva a prefera           =               a tine mai mult la cineva/ceva a prescrie         =               a recomanda (un medicament); a anula o pedeapsă, datorie a proscrie         =              a scoate în afara legii recent               =              de curând regent               =              persoană care guvernează provizoriu în locul regelui a refuza            =              a nu accepta ceva a recuza           =              a respinge un judecător, martor a releva            =              a evidenția, a remarca, a scoate în relief a revela            =              a dezvălui, a face cunoscut flagrant            =              evident, prins asupra faptului fragrant           =              frumos mirositor, parfumat opis                 =               listă de acte, registru opus                =              contrar dilatant           =               care se dilată diletant           =               amator, necunoscător adagio            =               ritm lent în muzică adagiu            =               maximă, aforism solitudine       =              insingurare solicitudine    =              atitudine binevoitoare spețe              =              specii speze             =              cheltuieli tranșat          =               tăiat în bucăți tranșant        =               categoric, fără contraziceri vedetă           =               persoană care iese în evidență(în domeniul artistic) vendetă        =                răzbunare, ură virtuos         =                cinstit virtuoz         =                muzician ajuns la perfecțiune în folosirea unui instrument familial        =                care aparține familei familiar       =                 cunoscut, obișnuit a investi     =                 a introduce bani într-o afacere a învesti     =                 a acorda unei persoane o funcție, a promova în serviciu libret           =                 arie muzicală; carnet de CEC livret           =                 legitimație militară

VERBUL este partea de vorbire flexibila in raport cu modul, timpul, persoana si numarul, care exprima actiuni, stari sau calitati privite ca procese in derulare.   1.Clasificarile verbului a) dupa rolul sintactic si morfologic:   -predicative: indeplinesc singure, la un mod personal, functia de predicat verbal (a citi, a merge, a vedea etc)   -copulative: leaga numele predicativ de subiect si indeplinesc la un mod personal, impreuna cu numele predicativ, rolul de predicat nominal (a fi, a deveni, a se face)   -auxiliare: ajuta la formarea modurilor si timpurilor compuse, precum si a diatezei pasive (a fi, a vrea, a avea)   b) dupa posibilitatea de a avea complement direct: -tranzitive: care pot avea complement direct (a face, a iubi etc) -intranzitive: care nu pot avea complement direct (a alerga, a fi, a merge etc.)   c) dupa referirea la persoana: -personale: au forma pentru toate persoanele (a cauta, a citi etc.) -impersonale: nu au subiect si, deobicei, au numai forma de persoana a III-a(a ploua, a ninge, a se zice etc.) -unipersonale: se folosesc numai la persoana a III-a (a latra, a macai, a oua etc.) a trebui este unipersonal ca forma si impersonal prin continut.   2.Locutiunile verbale   Grupuri de cuvinte, care contin in mod obligatoriu un verb, cu sens unitar si cu trasaturi morfologice si sintactice specifice verbului.   Structura locutiunilor verbale: -verb + prepozitie + substantiv:  a avea de gand –verb + interjectie:  a face tuști -verb + substantiv:  a-și păzi gura / păziți-vă gura! (pronume între verb și substantiv) –verb + etc.: a o lua la sănătoasa, a-și aduce aminte   – cele mai frecvente verbe intalnite in locutiunile verbale: a face, a da, a lua, a avea, a pune, a trage, a baga. * Atentie! O locutiune verbala se recunoaste daca: -se poate substitui printr-un singur cuvant (a o lua la fuga = a fugi) -intelesul unitar este altul decat sensul fiecareia dintre componente; -exista un cuvant care, luat izolat, nu are inteles clar (a-si aduce aminte; aminte=?) 3.Diateza verbului   Categorie gramaticala specifica verbului care exprima raportul dintre subiect, verb si obiect: diatezele activa, pasiva si reflexiva   Diateza activa: arata ca subiectul face actiunea exprimata de verb, fara a suferi consecintele acesteia; se formeaza din tema verbului de conjugat la care se adauga terminatiile modurilor si timpurilor respective.   Diateza pasiva: arata ca subiectul sufera actiunea facuta de complementul de agent (exprimat sau subinteles); se formeaza din participiul verbului de conjugat precedat de diateza activa a verbului auxiliar a fi; diateza pasiva au doar verbele care la diateza activa sunt tranzitive;   Diateza reflexiva: arata ca subiectul face actiunea si tot el o sufera; se formeaza din diateza activa a verbului de conjugat precedat de pronumele reflexiv in dativ sau acuzativ cu rol de marca morfologica.   4.Modurile verbului Categoria gramaticala verbala care indica forma pe care o ia verbul pentru a arata felul cum considera vorbitorul actiunea.   Modurile: –personal: daca are forme distincte pentru exprimarea persoanei; –nepersonal: daca prezinta actiunea fara referire la persoana care o savarseste; –predicativ: daca verbul poate indeplini functia de predicat; –nepredicativ: daca verbul nu poate indeplini functia de predicat;   Moduri personale, predicative: -indicativ: exprima o actiune prezentata de vorbitor ca reala, sigura (eu lucrez, tac, culeg, fug); -conjunctiv: exprima o actiune realizabila, posibila in prezent, ireala in trecut (eu sa lucrez, sa tac, sa culeg, sa fug; eu sa fi lucrat, sa fi tacut, sa fi cules, sa fi fugit); -conditional-optativ: exprima o actiune realizabila in functie de o conditie (eu as lucra, as tacea, as culege, as fugi); -imperativ: exprima un ordin, un indemn, un sfat, o rugaminte (lucreaza! taci! culege! fugi!);   Modurile nepersonale, nepredicative: -infinitiv: exprima actiunea in mod general, denumeste numele actiunii (a citi, a lucra etc.); –gerunziu: exprima o actiune in desfasurare, fara referire precisa la momentul vorbirii (citind, lucrand etc.); -participiu: denumeste sub forma de adjectiv actiunea suferita de un obiect (citit, vazut, citit etc.); -supin: forma verbala omonima cu participiul, avand in plus prepozitiile de, la, pentru si sinonima cu infinitivul (de mancat, pentru citit, la cules etc.);   5.Timpurile verbale Categorie gramaticala verbala care exprima momentul sau durata savarsirii actiunii.   Timpurile indicativului -prezent: actiune simultana cu momentul vorbirii (lucrez, tac, culeg, fug); -imperfect: actiune trecuta, neterminata in momentul la care se refera vorbirea (lucram, taceam, culegeam, fugeam); -perfecul simplu: actiune trecuta, incheiata in trecut (lucrai, tacui, culesei ,fugii); –perfectul compus: actiune trecuta, terminata, fara a preciza momentul incheierii fata de prezent (am lucrat, am tacut, am cules, am fugit); -mai mult ca perfectul: actiune trecuta, incheiata inaintea altei actiuni trecute (lucrasem, tacusem, culesesem, fugisem); –viitorul: actiune ce se petrece dupa momentul vorbirii (voi lucra, voi tacea, voi culege, voi fugi); -viitorul anterior: actiune care se va petrece in viitor si se va incheia inaintea unei alte actiuni viitoare (voi fi lucrat, voi fi tacut, voi fi cules, voi fi fugit);   Timpurile conjunctivului –prezent: să lucrez, să tac, să culeg, să fug; -perfect: să fi lucrat, să fi tacut, să fi cules, să fi fugit;   Timpurile conditional-optativului   -prezent: aș lucra, aș tăcea, aș culege, aș fugi; –perfect: aș fi lucrat, aș fi tăcut, aș fi cules, aș fi fugit; Nu uita!!! Imperativul, desi este mod predicativ, nu are forme decat pentru prezent.   Atentie!!! Dintre modurile nepredicative doar infinitivul are forme distincte pentru timp, prezent si perfect, celelalte moduri neavand forme pentru mai multe timpuri.   6.Conjugarea verbului Flexiunea verbului dupa diateza, mod, timp, persoana si numar se numeste conjugare. Nu uita!!! Dupa terminatia infinitivului (forma de dictionar a verbelor) verbele se clasifica in patru conjugari: Conjugarea I: verbe terminate în -a (a lucra, a canta, a visa etc.) Conjugarea II: verbe terminate în -ea (a placea, a vedea etc.) Conjugarea III: verbe terminate în -e (a bate, a merge, a spune etc.) Conjugarea IV: verbe terminate în -i sau -i (a fugi, a dori, a coborî, a hotărî etc.)   Nu uita!!! Conjugarea verbelor regulate la diateza reflexiva este aproape identica cu cea de la diateza activa. Paradigmele verbale sunt aceleasi, adaugandu-se in fata verbului pronumele reflexiv in dativ si acuzativ cu exceptia imperativului si gerunziului,cand pronumele sta dupa verb. Diateza reflexiva este defectiva de participiu si supin.   Conjugarea verbelor auxiliare: a fi, a avea, a vrea Atentie!!!   1. Verbele a fi si a avea au la prezentul indicativ serii paralele de forme – prima, cu valoare predicativa, a doua, specializata ca auxiliar. (Noi avem o carte. / Noi am venit.) 2. Forme ca vrei, vroiesc etc., rezultate din contaminarea verbelor a vrea si a voi, sunt neliterare. 3. La perfectul simplu, toate cele trei verbe au cate doua serii de forme, ambele corecte. 4. La imperativ (pozitiv si negativ), a avea are doua forme, ambele corecte. Forma aibi / n-aibi este invechita.  

Verbul   ” Ceilalti riposteaza ca avem in fata trupe numeroase. Cert pare numai ca, inamicul n-are cu el decat o baterie, deci fortele de infanterie trebuiesa fie minime. In orice caz desfasurarea noastra ,batalioane intregi pentru simple excadroane, dovedeste ca avem in mediocru serviciu de recunoastere”.   de Camil Petrescu – riposteaza = verb predicativ – avem = auxiliar (am mers, am fost) – pare = verb copulativ – n-are = verb predicativ – sa fie = verb copulativ, auxiliar (voi fi terminat) – dovedeste = verb copulativ – avem = verb predicativ – trebuie = verb predicativ impersonal   Definitie : parte de vorbire flexibila care exprima actiunea, starea sau existenta   Clasificare : – se poate clasifica in : – verbe predicative (pot forma singure predicatul unei propozitii, sens de sine statator) – verbe nepredicative – copulative ( care intra in structura predicatului nominal – verbe auxiliare (care ajuta la formarea modurilor si timpurilor verbale compuse = a fi, a avea, a vrea) ex: Sa fi plecat mai devreme (“fi” ajuta la formarea conjuctivului perfect) Am sa merg la scoala ( “am” ajuta la formarea timpului viitor)   Verbe predicative : a fi, a insemna (El a insemnat pe caiet), a ajuns (El a ajuns acasa), a ramane ( Copilul a ramas neschimbat), a parea (Imi pare ca a iesit cum doream), a face (El face multa treaba), a se naste (Ion s-a nascut in Ardeal)   Verbe copulative : este (Copilul este vesel), a deveni (El devine medic), a insemna (Daca pleci inseamna ca-l parasesti), a parea ( Pare cert ca vom lua zece la examen), a face (El se face ca munceste), a se naste (Romanul se naste poet) Verbele mai pot fi personale atunci cand isi vor schimba forma Impersonale sau unipersonale atunci cand au forme pentru persoana a-III_a. Verbe – tranzitive (care accepta formele_ – intranzitive (care nu accepta formele) Verbele copulative sunt tranzitive   Verbul are 4 conjugari : – infinitiv – conjugarea I : -a : a canta, a manca, a desena,a desemna – conjugarea a-II-a : -ea: a vrea, a cadea, a parea – conjugarea a-III-a : -e: a merge, a face, a cere – conjugarea a-IV-a : -i,-î : a fugi, a iubi, a doborî, a urî   VERBUL   Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă acţiunea, starea sau existenţa.   Categorii gramaticale (morfologice)   – modul – timpul – persoana – numărul – diateza   Conjugările   – I (-a): a cânta, a mânca – a II-a (-ea): a vedea, a tăcea – a III-a (-e): a face, a spune – a IV-a (-i; -î): a citi, a hotărî     Clasificare     1. După înţeles: a) predicative (au înţeles de sine stătător şi formează singure predicat verbal): Băiatul citeşte. b) nepredicative(nu au înţeles de sine stătător şi nu pot forma singure predicat verbal): – copulative (nu au înţeles de sine stătător şi intră în alcătuirea unui predicat nominal alături de un nume predicativ): El este elev. – auxiliare (ajută la formarea unor moduri şi timpuri compuse: a fi, a avea, a voi): El a mers la şcoală.     2. După posibilitatea de a avea forme pentru toate persoanele: a) personale (au forme pentru toate persoanele): a scrie, a citi, a lucra, a coborî. b) impersonale ca sens şi unipersonale ca formă (au formă numai pentru persoana a III-a, singular): ninge, plouă, se cuvine, trebuie, se întâmplă, a lătra, a merita, a ajunge, a rămâne (ex.: Rămâne cum am stabilit.).   3. După posibilitatea de a avea un complement direct: a) tranzitive (permit un complement direct): a spune, a vedea, a citi (ex.: văd ceva; văd pe cineva). b) intranzitive (nu permit un complement direct): a merge, a se gândi.     Verbe intranzitive 1. Verbe de mişcare: a merge, a fugi 2. Verbe impersonale: plouă, tună, ninge 3. Verbe unipersonale: trebuie, se cuvine 4. Verbe reflexive: a se gândi, a-şi aminti 5. Verbe copulative: a fi, a deveni, a ajunge, a însemna 6. Verbe la diateza pasivă     Modurile verbului – personale: indicativ, conjunctiv, condiţional-optativ, imperativ – nepersonale: infinitiv, gerunziu, participiu, supin     Timpurile a) indicativ: – imperfect – perfect simplu – perfect compus – mai mult ca perfectul – prezent – viitor – viitor anterior     b) conjunctiv: – prezent – perfect     c) condiţional-optativ: – prezent – perfect     d) infinitiv: – prezent – perfect   Verbele la moduri personaleau funcţie sintactică de predicat verbal sau predicat nominal. La modurile nepersonale, verbele au funcţie sintactică de: subiect, nume predicativ, atribut, complement.     Analiza verbelor 1. Felul 2. Conjugarea 3. Diateza 4. Modul 5. Timpul 6. Persoana 7. Numărul 8. Forma     Diatezele verbului Verbul are trei diateze: activă, pasivă, reflexivă. Diateza activă “Norocul ne caută el pe noi…” El a plecat la şcoală.   La diateza activă acţiunea este realizată de subiectul gramatical (care poate fi exprimat sau neexprimat). Acţiunea verbului se poate răsfrânge asupra unui obiect (complement direct).   Exemplu: Elevul a scris tema. Verbele la diateza activă pot fi la modurile personale (la orice timp) sau nepersonale.     Diateza reflexivă “Pe uliţa satului se repeziră toţi flăcăii.”     La diateza reflexivă acţiunea este realizată şi suportată de subiect. Aparţin acestei diateze numai verbele însoţite de pronume reflexive, fără funcţie sintactică, având rolul de marcă gramaticală a acestei diateze. Pronumele stau, de obicei, înaintea verbului, dar şi după acesta (gerunziu: gândindu-mă) şi se analizează împreună cu verbul. Pronumele reflexive pot fi în cazurile acuzativ sau dativ.

Verbul este partea de vorbire care exprimă:   – acţiuni: a citi, a fugi, a aranja etc.; – stări: a sta, a tăcea, a se bucura, a se întrista etc.; – existenţa: a fi, a se afla, a exista etc.   Verbul este la:  persoana I, când acţiunea este făcută de persoana care vorbeşte;   Exemple: Eu citesc o carte. Noi citim o carte.  persoana a II-a, când acţiunea este făcută de persoana despre care se vorbeşte;   Exemple: Tu vii de la munte. Voi veniţi de la munte.  persoana a III-a, când acţiunea este făcutăde persoana despre care se vorbeşte.   Exemple: El şterge tabla. Ele şterg băncile.   Rețineti ! Există verbe care nu au persoană, pentru că acţiunea lor nu este făcută de o fiinţă: a ploua, a ninge, a tuna etc.   Verbul are două numere:  - numărul singular, când acţiunea este făcută de o singură persoană;   Exemplu: Am un iepure roşcat.  - numărul plural, când acţiunea este făcută de două sau mai multe persoane.   Exemplu: Avem un iepure roşcat. Rețineți !! Verbele au şi o formă negativă, construită cu ajutorul cuvântului nu, care se ia împreună cu verbul.

Fișă de lucru Verbul – recapitulare – clasa a IV-a   1. Definiti verbul ………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………   2. Timpurile verbului: – ………………………………………………………………………………… – ………………………………………………………………………………… – …………………………………………………………………………………   3. Scrie cuvinte cu sens opus pentru verbele : vorbește = vin = pornește = urc = iubește = câștigă = stă = stinge =   4. Subliniază verbele din lista de mai jos: trec, pantofi, păstor, se petrece, acţiune, grădină, emană, stăpână, plouă, coace, cuptor, udă, pleacă, lung, secetos, repede, aduce, tună, formează, ceas, cuprinde, alunecă, panou, vine, adulmecă, nimereşte, îndoaie, careu, scrie, încearcă, rană, a răni   5. Găseşte cuvinte cu sens asemănător: a cotropi = ……………………………… a-şi aduce aminte = ………………… a studia = ………………………………… a băga de seamă = …………………… a descoperi = …………………………… a ţine locul= …………………………….. a birui = …………………………………… a sta în cumpănă = …………………… a călăuzi = ………………………………… a lua la goană pe cineva =…………….   6. Citeşte cu atenţie. Transcrie trecând toate verbele la timpul trecut. Soseşte toamna. Vremea se răcoreşte. Frunzele cad la pământ.   7. Subliniază cu o linie verbele din textele următoare. Scrie in caiete persoana şi numărul   Brânduşele răsar. Păsările cântă pe monumente, îmbătrânesc şi pier.Fapta nu moare niciodată. Ea trece din generaţie în generaţie. Soldaţii noştri, adormiţi în Tatra , nu vor dispărea în memoria noastră. (Brânduşele, după Eusebiu Camilar)   8. Scrie la forma potrivită verbele din paranteză: El (merg) ………………………. la pădure . Aurel și Elia (scrie) ……………………….. o invitație la ziua lor. Noi (coloraţi)………………………………… o floare.   9. Trece verbele din textul următor la numărul plural. Băiatul se aşază pe marginea patului. Acum va citi o pagină din cartea preferată. E o poveste cu un zmeu care a furat o prinţesă şi a dus-o în lumea lui.

Timpurile verbului – reținem  și lucrăm – fisă de lucru Reținem : Timpul arată când se desfășoară acțiunea verbului față de momentul vorbirii.   Există trei timpuri de bază: Trecut – când acțiunea se desfășoară înainte de momentul vorbirii (a tricotat) Prezent – când acțiunea se desfășoară în momentul vorbirii (tricotează) Viitor – când acțiunea se desfășoară după momentul vorbirii (va tricota) Să mai reținem ca verbul la timpul trecut are forme diferite : tricota, a tricotat, tricotase, tricotă.   Exercitiul 1 Arată în care dintre cele trei desene de mai jos acțiunea se desfășoară în momentul vorbirii. sursa foto: culegerea În țara textelor frumoase a. Ieri Edith a cumparat lână și andrele b. Azi, ea tricotează un fular c. Mâine, îî va dărui fularul domnului Ursu   Exercițiul 2. Care dintre acțiuni se desfășoară înainte de momentul vorbirii și care după momentul vorbirii?   Exercițiul 3. Indică verbele din cele tri propoziții de sub desenele de la exercițiul 1.   Exercitiul 4 Menționează verbele din comunicările de mai jos, precizând când se desfășoară acțiunea acestora față de momentul vorbirii. a) Edith face un fular pentru domnul Ursu. b) Ea îl ascunde în coș. c) Cei trei prieteni au plecat la țară. d) Edith nu terminase încă fularul. e) În poveste, Moș Craciun îi îndeplini copilului dorința.   Reținem ! Formele verbului a fi care se scriu cu e la început se pronunță cu ie. Sunt incorecte pronunțiile loat, loa, vroia.   Exercițiul 5. Citește propozițiile de mai jos și arată cum se pronunță verbul a fi. Ieri eram în grădină. Zăpada era peste tot în strat subțire. Tata a adus bradul de Craciun. Acum, bradul este în sufragerie.   Exercițiul 6. Alege formna corecta din propozițiile de mai jos Am loat/luat globuri roșii. Părinții mei vor loa/lua beteală. Fratele meu voia/vroia o instalație electrică nouă.   Reținem !!   Se scrie „va” când verbele sunt la viitor (va spune) și „v-a ”când verbele sunt la trecut (v-a spus). Verbul a lua se scrie la prezent ia și iau. Verbele la trecut se scriu i-a (i-a spus) și i-au (i-au spus). Când verbele care încep cu vocala „a” sunt la forma negativă, vocala „u” din cuvântul nu poate să dispară, fiind înlocuită de cratimă (n-am spus, n-ai spus, n-a spus)   Exercițiul 7.   Indică verbele la viitor din textul de mai jos. Maria și Dan vor aranja masa de Paște, asa cum v-a spus bunica. Măriuca va pune farfuriile lângă lumânărele. Dan va da pisica afară în timpul mesei. Așa nu vor mai avea grijă că va sări pe masă.   Exercițiul 8. De ce s-a scris v-a spus în textul de la exercițiul de mai sus?   Exercițiul 9. Completează propozițiile de mai jos cu una dintre formele ia/i-a, iau/i-au. Pisica……..o sarma din farfurie. Tata…….dat un cârnăcior. Bunicii mei îi…….zilnic hrană umedă. Ei……luat și o zgardă roșie.  

Valorile morfologice ale lui “a”   Nr. Crt. Valoarea morfologică Exemple 1 Substantiv Când am avut de analizat, am găsit un “a” în text.   2 Articol hotărât Fata este cuminte.   3 Articol demonstrativ - A de colo e baba Rada! (cea) 4 Articol posesiv Cartea este a mea.   5 Interjecţie Aaaaa, ce frumos e aici!   6 Verb auxiliar (a avea) A efectuat tema corect. (ajută la formarea timpului perfect compus) 7 Prepoziţie “A iubi înseamnă a suferi”. (N. Iorga)     Valorile morfologice ale lui “i”   Nr. Crt. Valoarea morfologică Exemple 1 Substantiv Am subliniat un i în text.   2 Articol hotărât Copiii au plecat în excursie   3 Pronume personal (forma neaccentuată) Pron pers. cu valoare neutra. I-am spus să vină la mine.   Da-i cu bere da-i cu vin. 4 Verb (forma scurtă a verbului “a fi”) Afară-i linişte.          (este) 5 Interjecţie Iiii, ce m-am fript!       Valorile morfologice ale lui “o”   Nr crt Valoarea morfologică Exemple 1 Substantiv Un o din text este articol.   2 Articol nehotărât Avea o carte pe masă.   3 Pronume personal (forma neaccentuată) Am văzut-o trecând pe stradă. 4 Numeral O carte se află pe masă, iar alte trei în ghiozdan. 5 Verb auxiliar (forma veche a verbului “a voi”) O merge el dac-o putea. 6 Interjecţie O, brad frumos!             LUI – VALORI MORFOLOGICE   ART. HOT. ENCLITIC – Cartea elevului e noua. ART. HOT. PROCLITIC – Ii dau lui Ion o carte. PRON. PERS. – Carte lui este frumoasa.

Testul 1   Se dă textul:      „Un fremăt lin trece din ram în ram       Și un miros venea adormitor       Astfel eu nopți întregi am mas       Blând îngânat de-al valurilot glas”        (Mihai Eminescu, Fiind băiet păduri cutreieram)   1. Precizați mijlocul de îmbogățire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: adormitor, astfel, îngânat. ....................................................... ....................................................... ..... ....................................................... ....................................................... ..... ....................................................... ....................................................... .....   2. Precizați valoarea morfologică a cuvântului blând din text, apoi formați enunțuri folosindu-l cu alte valori morfologice. ....................................................... ....................................................... ..... ....................................................... ....................................................... ..... ....................................................... ....................................................... .....   3. Scrieți câte un sinonim pentru cuvintele: freamăt. blând, miros. ....................................................... ....................................................... ..... ....................................................... ....................................................... ..... ....................................................... ....................................................... .....   4. Alcătuiți enunțuri cu omonimul cuvântului lin. ....................................................... ....................................................... ..... ....................................................... ....................................................... .... ....................................................... ....................................................... ....   5. Scrieți cel puțin cinci enunțuri folosind verbul polisemantic a bate și precizați sensurile avute. ....................................................... ....................................................... .... ....................................................... ....................................................... .... ....................................................... ....................................................... ... ....................................................... ....................................................... ... ....................................................... ....................................................... ...   6. Scrieți câte un antonim neologic pentru cuvintele: cuplare, fast, flux, eșec. ....................................................... ....................................................... . ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... .......................................................   7. Scrieți câte cinci cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental, respectiv din masa vocabularului. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... .......................................................   8. Alcătuiți familia lexicală a cuvântului verde. ....................................................... ....................................................... .   9. Alcătuiți enunțuri cu sensul propriu și figurat al cuvântului noapte. ....................................................... ...................................................... ....................................................... ......................................................

Testul 2   1. Transcrieți din versurile date cuvintele folosite cu sens figurat. ....................................................... ................................... ....................................................... ..................................   2. Scrieți două cuvinte de la verbul a obosi. ....................................................... ..................................   3. Alcătuiți două enunțuri în care verbul a se întuneca să fie folosit cu sens propriu și apoi cu sens figurat. ....................................................... .................................. ....................................................... .................................. ....................................................... ................................. ....................................................... .................................   4. Alcătuiți familia lexicală a cuvântului gând. ....................................................... .................................   5. Scrieți câte un sinonim și un antonim pentru verbul a amurgi. ......................................    .................................   6. Alcătuiți enunțuri omonimele cuvintelor golf și vis. ....................................................... ............................ ....................................................... ............................ ....................................................... ............................ ....................................................... ............................   7. Alcătuiți enunțuri cu paronimele: a eluda / a elida și a erupe / a irupe ....................................................... ............................ ....................................................... ............................ ....................................................... ............................ ....................................................... ............................   8. Alcătuiți câte două enunțuri folosind cuvinte cu sufixe diminutivale, respectiv augumentative. ....................................................... ............................ ....................................................... ........................... ....................................................... ........................... ....................................................... ...........................   9. Transcrieți din textul dat un cuvânt format prin conversiune și unul format prin compunere. ....................................................... .......................... ....................................................... ..........................   10. Scrieți câte un sinonim lexical și frazeologic pentru expresia a-și da arama pe față.  ....................................................... ........................... ....................................................... ...........................   11. Alcătuiește câmpul lexical al gradelor de rudenie. ....................................................... ...........................

    Complementul circumstanțial de scop   Este partea secundară de propoziție care arată scopul unei acțiuni.   Subliniază complementele circumstanțiale de scop din enunțurile de mai jos, precizând partea de vorbire prin care se exprimă și cazul acestora: - Mara a crescut doi copii și pentru amândoi a făcut multe sacrificii. - Pentru tuns și vopsit mama plătește separat. - Cu scopul acesta l-am căutat, pentru a pune la punct toate detaliile excursiei. - Se grăbea pentru a ajunge acasă înaintea înserării. - În vacanță am plecat la pescuit cu toți prietenii mei și ne-am distrat pe cinste. - Pentru a vă vindeca trebuie să beți ceai de mătase de porumb. - Are Evaluarea Națională peste două luni și în vederea acesteia studiază neîncetat. - Noi vrem să cumpărăm o casă și facem economii pentru a ne îndeplini visul. - Bunicul ne-a adus un joc nou pentru a nu ne plictisi. - El a acționat în scopul amândurora. ”Noi am plecat de-acasă voioși la vânătoare/ Prin munți la cerbi, la iepuri, la urși, la căprioare.” (V. Alecsandri) ”În vederea unei așteptări mai lungi, m-am rezemat de parapetul podului.” (Mateiu I. Caragiale) ”El și cu Strâmbă-Lemne au pornit la vânat.” (Ion Creangă) ”Părând pe veci a răsări,/ Din urmă moartea-l paște,/ Căci toți se nasc spre a muri/ Și mor spre a se naște.” (M. Eminescu) Precizează elementele regente ale complementelor circumstanțiale de scop din enunțurile următoare: În scopul scrierii unei compuneri, am citit un articol. A luat-o la picior spre a nu întârzia. Haide la plimbare! Notează cu A (adevărat) sau F (fals) enunțurile de mai jos: Complementul circumstanțial de scop poate avea ca regent un adjectiv. În enunțul ”Bătrânul a sunat pentru a stabili ultimele detalii” există două complemente circumstanțiale de scop. Numeralul colectiv din secvența ”Are două teze pe semestru și în scopul amândurora repetă toată materia” este complement circumstanțial de scop. În enunțul ”Intenționat nu a venit, ca să se odihnească” există o locuțiune adverbială de scop. Complementul circumstanțial de scop din secvența ”S-a pregătit pentru susținut examenul de șofat” este exprimat prin verb nepredicativ. Construiește enunțuri în care să ai complemente circumstanțiale de scop exprimate prin: Pronume demonstrativ în G= Numeral cardinal în Ac= Locuțiune adverbială de scop= Substantiv comun în Ac= Pronume personal în G= Verb la modul infinitiv= Realizează expansiunea complementelor circumstanțiale de scop obținute mai sus în propozițiile corespunzătoare.