Gramatica limbii române titularizare/definitivat învățământul primar

  Se dă textul :   “Când se lăsă amurgul, cu dâre sângerii la orizont, Astor rătăci drmul. O luă printr-un lan de floarea-soarelui,se împiedică de mușuroaie de cârtiță și se prăvăli în țărână de se făcu ca altă arătare. Începu să plângă de foame și de frică. Dar-și aduse aminte de părinți și se îmbărbătă:”Mai rău fusese înainte….”. Așa că avu puterea să ajungă la marginea unui sat, lângă un gard pe care încearcă să se cațere cu ghearele și cu colții.Îl încalecă și se trezi bufnind greoi în partea cealaltă.”   “Enciclopedia zmeilor” de Mircea Cărtarescu     1. Despartiti in silabe : orizont = o-ri-zont îmbărbătă = îm-băr-bă-tă marginea = mar-gi-nea cealaltă = cea-lal-tă mușuroaie = mu-șu-roa-ie     2. Identificati in text 4 cuvinte care contin diftongi : floarea-soarelui, impiedica, mușuroaie, foamea.     3. Indica numarul de litere si numarul de sunete din cuvintele : sângerii = sân-ge-rii = 7 sunete marginea = mar-gi-nea = 8 litere si 8 sunete încercă = în-cer-că = 7 litere și 7 sunete ghearele = ghea-re-le  = 8 litere și 6 sunete     4. Explica rolul cratimei in structura se-mpiedică se….impiedică = se formeaza hiat si astfel se evita hiatul     Se da textul : “- Blanca știi că din iubire Făr’ de lege te-ai născut; Am jurat de la-nceput Pe Hristos să-l iei de mire! Îmbrăcându-te-n veșmântu-i Lepădând viața lumii Vei spăși greșeala mumii Și de-o crimă tu mă mântui”     1. Explica utilizarea apostrofului in text Apostroful se utilizeaza in lipsa literei “ă” (caderea unei vocale; pastrarea ritmului si a masurii)     2. Precizeaza rolul cratimei in structurile : te-ai = pronuntarea impreuna a pronumelui personal si a verbului auxiliar si evitarea hiatului la-nceput = evitarea vocalei “l”   3. Identifica un cuvant care contine triftong si doua cuvinte care contin diftong. triftong = ei diftong = viata, greseala     Forme corecte : aliniat = alineat (amandoua sunt forme corecte pentru ca fiecare exprima altceva) aversiune = adversiune avocat = advocat corigent = corijent (ambele variante sunt corecte) filigram = filigran intreprindere = întreprindere presedentie = presidentie (ambele variante sunt corecte pentru ca fiecare exprima altceva) remuneratie = renumeratie revendicare = revindecare (ambele variante sunt corecte pentru ca fiecare exprima altceva) start = ștart     Forme corecte:   Oamenii manifesta/manifesteaza pentru apararea drepturilor.   Filozoful reflecta/reflecteaza asupra lucrurilor esentiale.   Ceea ce spui tu reflecta/reflecteaza adevarul.   Regizorul toarna/turneaza un film.     Eliminarea cacofoniei   1. L-a luat ca consilier pe cel mai bun prieten   L-a luat drept consilier pe cel mai bun prieten.   2. Nu ma asteptam la Laura sa faca asta.   Nu ma asteptam ca Laura sa faca asta.     3. In casa sa a fost loc pentru prieteni.   In casa lui/ei a fost loc pentru prieteni.     4. Numeroase case au fost evacuate sau s-au daramate.   Numeroase case au fost evacuate sau daramate.    

SUBIECTUL Definitie : Subiectul este partea de propozitie care arată cine face acțiunea exprimată de predicat sau cine are caracteristica exprimată prin numele predicativ. Intrebări: Cine? Ce? (face actiunea) Despre cine/ce este vorba în propoziție ? puse predicatului. Cazul: Nominativ Se exprimă prin următoarele părți de vorbire: - substantiv – comun – simplu: Băiatul lucrează mult.                                 - compus: Floarea-soarelui este o plantă.                   - propriu: Radu învață la matematică. - pronume – personal: El este acasă.                  - de politete: Dumnealui este profesorul de sport.                  - demonstrativ: Acela pleacă de la școală.                  - posesiv: A mea este în excursie.                  - nehotarat: Toate sunt coapte.                  - relativ: Mă întreb cine vine.                  - interogativ: Cine a venit?                  - negativ: Nimeni n-a venit la petrecere. - numeral –cardinal: Doi au câștigat.                 - ordinal: Al treilea a învins. - verb – infinitiv: A învăța este necesar.          - supin: De cântat este plăcut. - adverb cu rol de substantiv: Raul a trecut. Binele învinge. - interjectie: Se aude vai!         E. Clasificare: Subiect – simplu: Maria citeste.          - compus: Corina si Raul se joaca. Subiect – inclus: verbul este la pers. I, II, sg si pl: Citesc. (eu) Cititi. (voi)          - subînteles: versul este la pers. III sg si pl: Citeste. (el) Citesc. (ei)

Verbul   ” Ceilalti riposteaza ca avem in fata trupe numeroase. Cert pare numai ca, inamicul n-are cu el decat o baterie, deci fortele de infanterie trebuiesa fie minime. In orice caz desfasurarea noastra ,batalioane intregi pentru simple excadroane, dovedeste ca avem in mediocru serviciu de recunoastere”.   de Camil Petrescu – riposteaza = verb predicativ – avem = auxiliar (am mers, am fost) – pare = verb copulativ – n-are = verb predicativ – sa fie = verb copulativ, auxiliar (voi fi terminat) – dovedeste = verb copulativ – avem = verb predicativ – trebuie = verb predicativ impersonal   Definitie : parte de vorbire flexibila care exprima actiunea, starea sau existenta   Clasificare : – se poate clasifica in : – verbe predicative (pot forma singure predicatul unei propozitii, sens de sine statator) – verbe nepredicative – copulative ( care intra in structura predicatului nominal – verbe auxiliare (care ajuta la formarea modurilor si timpurilor verbale compuse = a fi, a avea, a vrea) ex: Sa fi plecat mai devreme (“fi” ajuta la formarea conjuctivului perfect) Am sa merg la scoala ( “am” ajuta la formarea timpului viitor)   Verbe predicative : a fi, a insemna (El a insemnat pe caiet), a ajuns (El a ajuns acasa), a ramane ( Copilul a ramas neschimbat), a parea (Imi pare ca a iesit cum doream), a face (El face multa treaba), a se naste (Ion s-a nascut in Ardeal)   Verbe copulative : este (Copilul este vesel), a deveni (El devine medic), a insemna (Daca pleci inseamna ca-l parasesti), a parea ( Pare cert ca vom lua zece la examen), a face (El se face ca munceste), a se naste (Romanul se naste poet) Verbele mai pot fi personale atunci cand isi vor schimba forma Impersonale sau unipersonale atunci cand au forme pentru persoana a-III_a. Verbe – tranzitive (care accepta formele_ – intranzitive (care nu accepta formele) Verbele copulative sunt tranzitive   Verbul are 4 conjugari : – infinitiv – conjugarea I : -a : a canta, a manca, a desena,a desemna – conjugarea a-II-a : -ea: a vrea, a cadea, a parea – conjugarea a-III-a : -e: a merge, a face, a cere – conjugarea a-IV-a : -i,-î : a fugi, a iubi, a doborî, a urî   VERBUL   Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă acţiunea, starea sau existenţa.   Categorii gramaticale (morfologice)   – modul – timpul – persoana – numărul – diateza   Conjugările   – I (-a): a cânta, a mânca – a II-a (-ea): a vedea, a tăcea – a III-a (-e): a face, a spune – a IV-a (-i; -î): a citi, a hotărî     Clasificare     1. După înţeles: a) predicative (au înţeles de sine stătător şi formează singure predicat verbal): Băiatul citeşte. b) nepredicative(nu au înţeles de sine stătător şi nu pot forma singure predicat verbal): – copulative (nu au înţeles de sine stătător şi intră în alcătuirea unui predicat nominal alături de un nume predicativ): El este elev. – auxiliare (ajută la formarea unor moduri şi timpuri compuse: a fi, a avea, a voi): El a mers la şcoală.     2. După posibilitatea de a avea forme pentru toate persoanele: a) personale (au forme pentru toate persoanele): a scrie, a citi, a lucra, a coborî. b) impersonale ca sens şi unipersonale ca formă (au formă numai pentru persoana a III-a, singular): ninge, plouă, se cuvine, trebuie, se întâmplă, a lătra, a merita, a ajunge, a rămâne (ex.: Rămâne cum am stabilit.).   3. După posibilitatea de a avea un complement direct: a) tranzitive (permit un complement direct): a spune, a vedea, a citi (ex.: văd ceva; văd pe cineva). b) intranzitive (nu permit un complement direct): a merge, a se gândi.     Verbe intranzitive 1. Verbe de mişcare: a merge, a fugi 2. Verbe impersonale: plouă, tună, ninge 3. Verbe unipersonale: trebuie, se cuvine 4. Verbe reflexive: a se gândi, a-şi aminti 5. Verbe copulative: a fi, a deveni, a ajunge, a însemna 6. Verbe la diateza pasivă     Modurile verbului – personale: indicativ, conjunctiv, condiţional-optativ, imperativ – nepersonale: infinitiv, gerunziu, participiu, supin     Timpurile a) indicativ: – imperfect – perfect simplu – perfect compus – mai mult ca perfectul – prezent – viitor – viitor anterior     b) conjunctiv: – prezent – perfect     c) condiţional-optativ: – prezent – perfect     d) infinitiv: – prezent – perfect   Verbele la moduri personaleau funcţie sintactică de predicat verbal sau predicat nominal. La modurile nepersonale, verbele au funcţie sintactică de: subiect, nume predicativ, atribut, complement.     Analiza verbelor 1. Felul 2. Conjugarea 3. Diateza 4. Modul 5. Timpul 6. Persoana 7. Numărul 8. Forma     Diatezele verbului Verbul are trei diateze: activă, pasivă, reflexivă. Diateza activă “Norocul ne caută el pe noi…” El a plecat la şcoală.   La diateza activă acţiunea este realizată de subiectul gramatical (care poate fi exprimat sau neexprimat). Acţiunea verbului se poate răsfrânge asupra unui obiect (complement direct).   Exemplu: Elevul a scris tema. Verbele la diateza activă pot fi la modurile personale (la orice timp) sau nepersonale.     Diateza reflexivă “Pe uliţa satului se repeziră toţi flăcăii.”     La diateza reflexivă acţiunea este realizată şi suportată de subiect. Aparţin acestei diateze numai verbele însoţite de pronume reflexive, fără funcţie sintactică, având rolul de marcă gramaticală a acestei diateze. Pronumele stau, de obicei, înaintea verbului, dar şi după acesta (gerunziu: gândindu-mă) şi se analizează împreună cu verbul. Pronumele reflexive pot fi în cazurile acuzativ sau dativ.

  Pleonasmul este o greseală de exprimare care constă în folosirea alpturată a unor cuvinte cu acelasi înțeles.   Exemple : coboară jos, campion mondial al lumii, mă întorc înapoi, babă bătrână, concluzie finală, hemoragie de sânge, mijloace mass-media, averse de ploaie, procent 5%, am colaborat împreunaă, dar însă, mai superior, și-a luat propriile haine, s-a menținut mai departe, și-a adus aportul, a avansat în față,  cel mai principal lucru, protagonist principal, a rezuma pe scurt, a coexista alături, alocuțiune scurtă, a surprinde pe neașteptate, alegeri electorale, obstacol care împiedică, propria biografie, cadavru neînsuflețit, ironic și zeflemitor, prima prioritate, performanță de vârf, panoramă de ansamblu, a evoca o amintire, contrabandă ilegală, marele geniu, romancier epic, șansă favorabilă, bancnotă de hârtie, jambon de porc, a vocifera cu glas puternic, ultima ariergardă, a survola peste munți, tânăr adolescent, burlac necasatorit, caligrafie frumoasă, catastrofă nefericită, abuz excesiv, scepticism șovăitor, servilism slugarnic, a migra dintr-un loc în altul, particularitate distictă, pauză temporară, serpentină sinuoasă,  noblețe aristrocratică, spendoare grandioasă etc.   Unele pleonasme sunt acceptabile, având rolul de a sublinia ideea printr-o figură de stil : „Cobori în jos / Luceafăr blând.” În limbajul popular există unele pleonasme acceptate pentru rolul lor de insistență:   Am auzit cu urechile mele.   Am luat cu mâna mea.   Am văzut cu ochii mei.

Numeralul – parte de vorbire flexibilia care exprima un numar sau ordinea  obiectelor prin numarare. – nu are functii sintactice specifice ci indeplineste functii sintactice ale substantivului, adjectivului sau adverbului in fucntie de contextul in care apare Numeralul cardinal – exprima un numar, poate fi simplu : trei,cinci, zece, mie, milion compus: unsprezece, douazeci si cinci    Poate avea valoare : – substantivala – indeplineste functiile sintactice ale substantivului : Cinci pleaca in excursie – adjectivala – indeplineste functiile sintactice ale adjectivului : Cinci studenti au lipsit de la curs. Numeralul ordinal – exprima ordinea obiectelor prin numarare : al doilea, a doua, al treilea, primul, prima, intaiul, intaia Poate avea valoare : – substantivala : Al treilea a iesit invingator. – adjectivala : Primul student a participat la sedinta. Numeralul colectiv – exprima o grupare determinata de obiecte : amandoi, amadoua, ambele, ambii, tustrei, catesipatru. Poate avea valoare : – substantivala : Ambii au plecat in excursie. – adjectivala : Amandoi copiii sunt bolnavi. Forma de genitiv-dativ a numeralului amandoi, amandoua este amandorura Numeralul frationar – exprima o parte, o fractie dintr-un intreg : doime, treime, optime, 20%, jumatate, sfert Are valoare substantivala. Ex: A depasit vechiul record cu catevazecimi de secunda. Numeralul multiplicativ – indica modul de crestere prin inmultire a unei cantitati numerice : indoit, inzecit Are valoare : – adjectivala : Eforturile indoite ale tuturor l-au determinat sa castige. – adeverbiala : A castigat inzecit luna aceasta. Numeralul distributiv – exprima repatizarea obiectivelor in grupe egale numeric: cate doua, cate trei. Are valoare : – substantivala : O sa le arat la cate doi noua tehnologie. – adjectivala : Voi da cate trei exemple pentru fiecare. – adverbiala : Studentii stau cate trei. Numeralul adverbial – arata cantitatea repetarii unei actiuni – cel de repetitie – de trei ori – sau esalonarea in timp a unei actiuni – a doua oara. Are valoare adverbiala. Ex: Am stat de patru ori si tot nu am reusit sa rezolv problema. A treia oara a reusit sa castige campionatul. Functii sintactice ale numeralului  Pentru numerale cardinale, ordinale, colective: I. de subiect : Amandoi merg in strainatate. II. nume predicativ : Elevul preferat a iesit al doilea. III. complement direct – L-am vazut pe al treilea (pe cine am vazut?) IV. complement indirect : Vorbeam despre cei patru (despre cine vorbeam?) V. complement de agent : Presedintele companiei a fost inselat de amandoi VI. complement circumstantial de loc : Coboram la a doua VII. complement circumstantial de timp : Suntem in 2017. VIII. complement circumstantial de mod : A chiulit cat sapte IX. complement circumstantial de cauza : A pierdut trenul din cauza primului. X. atribut adjectival : Patru elevi au fost dusi in cabinetul directorului. Numeralul fractional Functii sintactice de : I. subiect : I-a ramas o doime din profit II. nume predicativ : Aceasta este o patrime din curs. III. complement direct :Am citit o doime din carte IV. complement indirect : Se gaseste la doua doimi dintre ei. Numeralul multiplicativ I. atribut adjectival : Laptele indoit cu apa are mai putina grasime. II. nume predicativ : Profitul a fost intreit. III. complement circumstantial de mod : A muncit inzecit. Numeralul distibutiv –  poate fi complement direct Numai numeralul cardinal si ordinal sunt considerate numerale (conform DOOM2) – numeralele multiplicative sunt considerate adjective provenite din verbe – numeralele fractionale sunt considerate substantive – numeralele adverbiale sunt incluse in clasa locutiunilor adverbiale pentru ca sunt structuri invariabile care functioneaza strict in context verbal sau adverbial – numeralele zeci, suta, mie, milion, miliard sunt incluse in clasa substantivelor (douazeci si doua iulie si doua si doi iulie = merg ambele variante)