Noi actualizari la DOOM2
„Afterchool”, „breaking ...
Recent Posts
Morfologia este partea gramaticii care stu...
Testul 2
1. Transcrieți din versurile date cuv...
Testul 1
Se dă textul:
...
Aplicatii - Exerciții recapitulative
Se dă t...
Conversiunea (Schimbarea valorii gramaticale) este...
APLICAȚII - FONETICĂ - EXERCIȚII - FIȘA III
&n...
APLICAȚII - FONETICĂ - EXERCIȚII - FIȘA III
1....
APLICAȚII - FONETICĂ - FIȘA II - EXERCIȚII
1. ...
Aplicații - Fonetică - Exerciții
1. Ce este fo...
Posts
LIMBA LITERARA - TRASATURI GENERALE, STILURI SI REGISTRI
Limba literara.
Limba literara reprezinta varianta ingrijita (standard) care respecta normele unei limbi.
In limba exista variante specifice, numite stiluri personale si stiluri nonartistice care sunt :
-tehnico-stiintific
-administrativ
-publicistic
-artistic
-beletristic
Trasaturile generale ale stilurilor
-precizia – utilizarea termenilor adecvati tipurilor de mesaj
-proprietatea termenilor – cunoasterea sensului cuvintelor
-puritatea – utilizarea elementelor acceptate de norma literara
-claritatea – exprimarea logica coerenta
-corectitudinea – respectarea normelor limbii
-concizia – o fraza trebuie sa exprime o singura idée
Stilul tehnico-stiintific – transmite informatii concrete tehnice sau stiintifice
-se caracterizeaza prin persoana a –III-a a verbelor (obiectivitate)
-nu intalnim figuri de stil
-este respectat vocabularul de specialitate
-folosirea unor termeni internationali
-verbele sunt la timpul prezent
-pot sa apara conectorii
-emitatorul este unul specializat
Stilul juridico-administrativ – emitatorul este impersonal
-structura specifica (standard)
-enunturile lipsite de ambiguitate, sa nu poata fi interpretabile
-sunt folosite ca sens propriu si apar neologismele
Stilul publicistic
-trebuie sa aiba titlu care sa atraga receptorul
-un subiect la zi care sa prezinte interes
-imprumuta idei din diverse domenii in functie de publicul caruia i se adreseaza
-poate influenta publicul
-informatiile sunt clare, succinte si sunt imbinate din diferite registere stilistice
aparand limbajul colocvial (conversatia familiara)
-lexical e bogat, se imbina sensul conotativ (figurat) cu sensul denotativ(précis,
comun,obisnuit)
-limbajul trebuie sa fie accesibil publicului
Stilul artistic – specific literaturii beletristice
-trasatura principala acestui stil este bogatia
lexicala(regionalism,arhaisme,argou,jargon,etc)
-textele artistice se adreseaza cititorului
-se intalnesc sensuri multiple ale termenilor si unele neobisnuite
-intalnim figuri de stil si imagini artistice
-topica si punctuatia sunt folosite pentru a sublinia anumite stari
-stilul este individual
Registre stilistice
1)Registrul cult – care respecta normele limbii literare, fraza este elaborata si apar neologismele
2)Registrul popular – nu respecta mereu normele limbii si apar deosebiri de ordin semantic sau fonetic in functie de fiecare regiune
3)Registrul colocvial – este folosit in general intre rude, prieteni caracterizat prin variatie stilistica si expresivitate
4)Registrul argotic – utilizat de anumite categorii sociale pentru a nu fi intelese de persoanele care se afla in afara grupului
5)Jargonul – utilizarea unor neologisme din snobism (ex: Chirita de V.Alecsandri)
6)Registrul regional – presupune folosirea termenilor specifici unor anumite regiuni
7)Registrul arhaic – folosirea unor termeni iesiti din limba
Tautologia este figura de stil care constă în repetarea unei părți de propoziție sau a unei propoziții prin aceleași cuvinte, dar cu funcții sintactice diferite, având rolul de a sublinia o calitate sau o acțiune.
Exemplu: Casa (subiect) este casă(nume predicativ) și masa este masă.
Tautologia se deosebește de pleonasm prin faptul că se repetă același termen, dar cu alt sens. Specific tautologiei este intonația.
Argoul este un limbaj secret elaborat de un grup social inchis cu intenția de a nu fi înțeles de ceilalți vorbitori.
Termenii argotici circulă mai mult oral și se modifică frecvent, pentru că își pierd caracterul secret.
Exemplu : diriga (diriginta)
- șase = atenție !
- facultate - inchisoare
- a da o țeapă - a înșela
- mișto - frumos
- nașpa - urât, rău....etc
Jargonul - este limbajul unei pături „culte” ce vrea să se distingă printr-o exprimare care să impresioneze prin folosireaa greșită a unor cuvinte de origine străină.
- se poate vorbi de o „modă” a grecismelor în secolul al XVIII-lea, de una a franțuzismelor în secolul al XIX-lea și de una a cuvintelor englezește, chiar și în zilele noastre
Exemplu : „ma șer”, „furculosion”, „vichend”...etc
Semantica - se ocupă cu studiul sensului cuvântului, a schimbărilor de sens de-a lungul existenței lor
Familia lexicală este alcătuită din totalitatea cuvintelor formate prnivare, prin compunere și prin valoarii gramaticale de la un cuvânt de bază (legate de sens)
- cuvânt de bază = cuvântul-titlu din dicționar
- rădăcina (radicalul) = segmentul de litere comun tuturor cuvintelor din familia lexicală respectivă
Exemplul 1: - floare - cuvânt de bază
flor - rădăcină + sufixe și prefixe = familie lexicală : florărie, florar, înflorit, neînflorit, reînflorit, înfloritură, înfloritoare, floricică
Exemplul 2: a face - cuvânt de bază;
fac - rădăcină: facere, făcător, făcătură, a desface, desfacere, desfăcut, nedesfăcut, prefăcut, neprefăcut, prefacere, prefăcător, prefăcătorie, a contraface, făcut, nefăcut, refăcut, binefăcător, răufăcător.
De reținut : Rădăcina poate avea laternanțe vocalice, consonantice sau mixte.
- tema lexicală = rădăcină + sufix si/sau prefix
Exemple: neîcrezător = ne + încrezător
încrezător = încrez + ător
încrez = în + cred (rădăcina verbului a crede)
Rădăcina se compune din literele cuvântului de bază, nu din derivate: verde - verzui, înzire etc., rădăcina este verd, nu verzi (apoi are o alternanță consonantică)
Chiar dacă unele cuvinte au aceeași rădăcină, dacă nu sunt legate ca sens, nu fac parte din aceeași familie lexicală: procuror, a procura, față, rasfățat
Omonimele sunt cuvintele care au aceeași formă sonoră, dar mai multe înțelesuri diferite, neînrudite între ele.
Omonime lexicale - sunt cuvinte care aparțin aceleași clase gramaticale, adică sunt substantive, adjective sau verbe.
Exemplu: vară - anotimp vară - grad de rudenie
a semăna - a pune sămânța a semăna - a se asemui
Omonimele lexicale sunt:
- totale - când cele două cuvinte sunt identice în flexiune: leu (singular), lei (plural)
război (conflict armat/instrumnțesut - singular) războaie (plural)
- parțiale - cuvintele sunt identice numai la unele forme de inflexiune:
bandă (fâșii îngustepuri de răufăcători - singular)
benzi (plural pentru fâșii)
bande (plural pentru răufăcători)
masă (mobilă/mulțime - singular) mese / mase (pentru plural)
raport (legătură/comunicare scrisă sau orală - singular) raporturi / rapoarte (pentru plural)
Omonimele lexico-gramaticale - sunt cuvinte cu formă identică, dar care sunt părți de vorbire diferite (au alte valori morfologice)
Exemplu :
- adună - verb, indicativ, prezent, persoana a III-a
- adună - verb, indicativ, prezent, persoana a III-a plural
- adună - verb, imperativ, persoana a II-a singular
De reținut : Omonimele sunt întotdeauna omofone, dar nu sunt, obligatoriu omografe.
Atentie la diferența dintre cuvintele polisemantice (sunt înrudite ca sens) și omonime (au sens total diferit)
Exemple de omonime lexicale :
absolvi = a termina un an sau un ciclu de învățământ;
- a scuti pe cineva de pedeapsă
acces - posibilitatea de a ajunge într-un loc (plural accesuri)
- tulburări clinice manifestate brusc (plural accese) - accese de tuse
a achita - a îndeplini o oblligație morală și materială
- a declara jurudic neviovăția
a acorda - a da ajutor gramatical
- un instrument (El acordează vioara)
acru - gust al oțetului
- unitate de măsură a suprafeței (în jur de 4000 metri pătrați) - plural acri
activ - om care participă efectiv la acțiune
- totalitatea bunurilor care aparțin unei persoane (fără plural)
a amenda - a aplica o amendă cuiva
- a îmbunătăți un text, o lege (S-au depus amendamente)
arie - masura unei suprafețe
- loc special unde se treieră cereale
- compoziția muzicală vocală (acompaniament)
banc - glumă
- îngrămădire de nisp, pietriș, formată pe fundul mărilor
- cârd mare de pești marini
- masă de lucru a muncitorului (tejghea)
cămin - sobă joasă, cuptor, vatră (plural căminuri)
- casă părintească (plural cămine)
- instituție culturală (plural cămine)
ciubuc - bacșiș (plural ciuburi)
- pipă orientală cu țeavă lungă (plural ciubuce)
- ornament interior în relief pe tavan sau marginile unui perete (plural ciubucuri)
curs - mișcare, trecere (plural cursuri)
- preț al monedei unei țări în raport cu moneda altei țări
- expunere, predare
drept - neted (plan)
- just, cinstit
- opusul lui stâng (adjectiv)
- științe juridice (fără plural)
- răsplată, contribuție
- adverb (direct)
- ca (prepoziție)
etichetă - bucată de hârtie care se aplică pe caiete, cărți
- norme de comportare în relațiile dintre diplomați sau monarhi
factor - cauză, motiv
- funcționar al poștei
- în matematică, la înmulțiri
grefă - birou al grefierei
- operație (plural grefe)
lin - pește
- vas pentru struguri
- domol liniștit
mai - lună a anului
- ciocan pentru bătut pământul (plural maiuri)
- adverb cu sensul de încă
mediu - natură înconjurătoare
- persoană care poate fi hipnotizată
- mijlociu
parabolă - curbă
- istorioară alegorică
parchet - pardoseală
- subdiviziune a unei păduri
- instituție juridică
pat - mobilă
- situație la șah
pas - mișcare
- trecătoare (plural pasuri)
- unealtă de dulgheri (plural pasuri)
- (interjecție) cuvânt folosit la jocul de cărți
pilă - unealtă
- trafic de influență
sol - stratul superior al pământului (plural soluri)
- persoană trimisă cu o misiune (plural soli)
- notă muzicală
zefir - vânt (plural zefiri)
- țesătură (plural zefiruri)
Neologismele sunt cuvintele noi, intrate în limba română, după secolul al XVIII-lea, fie prin împrumuturi din alte limbi, fie formate pe tărâm autohton. Domenii semantice:
- demnități : președinte, prefect, consilier, senator
- monede : marcă, dolar, liră, yen
- instituții: parlament, guvern, bancă, universitate, liceu, teatru, spital, autobuz, metrou, tractor, bor-mașină, radio, televizor, xerox;
- meserii : profesor, avocat, inginer, chirurg, sculer, student, elev, agronom
- insușiri : oral, decent, aristrocrat, flagrant, insolit, etic
- alte denumiri : oxigen, ojă, șampon, oxid, acid, secol, eră, diurn, cotidian, decadă, deceniu, salam, ehisky, pepsi, cola, poluare, plajă litoral, autostradă, alee, sporturile (fotbal,tenis,box,polo etc), a estima, a anula, a promulga, a facilita, a insera, a machia, acord, consens, comuniune
Adaptarea neologismelor
- neologisme adaptate: aisberg, lider, glasvand, vizavi, șezlong, cafeină, cofeină, seif, butic, crenvurști, lebărvurști etc.
- neologisme neadaptate : bleu (blö), manager, kilogram, kaki, karate, week-end, western, whisky, yoga, diesel (dizel), joule, newton, watt, newyorkez, thailandez, allegro, pianissimo, businessman (biznisman) design (dizain), stewardeză (stiuardeză), designer (dizainăr).
Expresii din latină
mea culpa = vina mea
ante meridian, post meridian
verba volant, scripta manent = vorbele zboară, scrisul rămâne
persona (non) grata = persoană (ne)dorită
sui-generis = în mod special, în felul său
magna cum laude = cu cele mai mari elogii
ex abrupto - de-a dreptul, fără introducere
alter ego = alt eu
perpetuum mobile = permanentă mișcare
sine die - fără o dată (niciodata)
stricto sensu = în sens limitat
ad valorem = după valoare
pro forma = pentru o anumită formă
persoana grata = persoană placută agreată
persoană non-grata = persoană neagreată
pro domo = pentru propriul interes
ex cathedra = de la catedra, în mod teoretic
modus vivendi = modalitate de împăcare
grosso modo = în mare, grosolan
in extremis = în ultimă instanță
in vivo = în timpul vieții
mutatis-mutandis = ceea ce trebuie schimbat
ad calendas graecas = la calendele grecești, niciodată
ad literam = literă cu literă, cuvânt cu cuvânt
opera omnia = operă integrală
carpe diem = trăiește viața
statu quo = situație existentă
tabula rasa = fără valoare
de iure = de drept
de facto = în fapt
ad libitum = după voie, după poftă
a priori = de la început
post festum = după sărbătoare
sine qua non = fără nico îndoială
ex voto = după promisiune
in corpore = în totalitate
rara avis = pasăre rară
in extenso = pe larg, în întregime
in abstracto = în afara realității
ad-hoc = pentru un anumit scop
expressis verbis = în termeni expliciti
honoris causa = în semn de mare stimă
curriculum vitae = autobiografie
in vitro = în laborator(experimente)
nota bene = observă, tine minte
Expresii din engleză, germană, franceză: feed-back(fid-bek), stand by (stendbai), five o'clock (faivăklok), lied, cafe-bar
Cuvinte cu circulație limitată (limbaj tehnic și științific) - sunt cuvinte folosite și înțelese de anumiți specialiști: clinică, fisc, bilanț, credit, card, teleportare, semiologie, microscop, bielă, rotor etc.
Jargonul este format din cuvinte folosite pentru a impresiona, nefiind recomandat limba literară: bonjur, helo, ochei, a antama (a iniția), ciao, schepsis, monșer, picnic, fifti-fifti, arivederci.
Argoul - este format din cuvinte născocite de elevi, hoți, vagabonzi, pentru a comunica între ei, fără să fie înțeleși de alții : bostan, dovleac, glavă (cap), mititica, pârnaie, universitate, gherlă, zdup, ladă(pușcărie), sticlete, curcan, a, majur, caraliu (polițist), a ciordi, a da cu jula, a mangli (a fura); lovele biștari, parai, verzișori (bani); dirigul, șase, profa, proful, se gini, a benocla, fraier, șucăr, a călca pe coadă, dă-mi un 14 etc
În masa vocabularului, au pătruns, datorită contactelor (vrute sau nevrute) ale poporului român de-a lungul istoriei cu alte popoare și limbi, o seriede cuvinte împrumutate, asimilate de limba noastră:
- cuvinte de origine latină (latina veche și literară) = 25%
- cuvinte de origine slavă = 8% : bici, bârlog, castravete, dragoste, glas, iubire, pustiu etc;
- cuvinte de origine greacă = 2%: cais, cărămidă, condei, hârtie, dascăl;
- cuvinte de origine germană = 2% : șopron, șurub, slep, halt;
- cuvinte de origine turcă = 4%: bacșiș, bucluc, cafea, chibrit, cioban, dușman, tutun, halva etc
- cuvinte de origine engleză 3%: blugi, computer, fotbal, miting, week-end etc;
- cuvinte de origine daco-getică = circa 100 de cuvinte : baci, brad, brânză, fluier, grumaz, măgură, murg, scrum, strugure, urdă, catră, viezure etc;
- cuvinte de origine franceză - 38%: afiș, antreu, a epuiza, birou, carton, chiuvetă, capricios, frecvență, gentil, misiune, pardesiu, șofer, uzină, remorcher etc
- în afara acestora, mai sunt cuvinte de origine bulgară, sârbă, albaneză
- datorită pătrunderii calculatorului, limba engleză a trecut pe primul loc.