Managementul instituţiei şcolare şi al clasei de elevi

Curente culturale sau literare Umanismul – curent literar dezvoltat in epoca renasterii iar in cultura romana a aparul in vremea cornicarilor (sec al XVII- lea) iar acest curent ajuta la redescoperirea valorilor antichitatilor greco-latine. – curentul pune in centrul atentiei OMUL Iluminismul – este o miscare stiintifica, estetica, social-politica şi filozofica a burgheziei in ascensiune, care s-a manifestat in toata Europa secolului al XVIII-lea. La noi deschizator de drumuri a fost Dimitrie Cantemir cu “Descrierea Moldovei”, dar in Europa a pornit mai intai in Anglia si Franta si mai apoi in celelalte tari. – se pune accent pe principiul egalitatii si pe ideea contractului social si impotriva feudalismului si despotismului – spirit laic si nationalist Curentul a aparut in Romania in Translivania Clasicism si Romantism – doua curente literare dezvoltate in Franta si mai apoi in Anglia, Germania dar apogeul il gasim in Franta. Realismul – dezvoltat in secolul al XIX – lea si apara ca reactie la romantism – punctul de plecare il reprezinta Franta – promotorul acestui curent esre Balzac – printre trasaturile lui se enumera : a) respecatrea principiului mimesisului si al verosimitatii b) prezentarea moravurilor dintr-o anumita epoca, scriitorul realist de concentreaza asupra detaliilor c) individul este conturat in relatia cu mediul in care traieste si al carei produs este d) sunt create personaje tipice in imprejurari tipice ; iar aceste tipuri sunt specifice pentru o epoca (arivistul, seducatorul, femeia adulterina, avarul) – operele literare au caractere de fresca sociala, sunt monografii – este preferat un stil sobru ( daca ne referim la limbaj) – in perspectiva narativa ii avem ca reprezentanti pe I.L.Caragiale, L.Rebreanu, Ioan Slavici, Camil Petrescu legenda : mimesis = principiu estetic, dezvoltat mai ales în antichitate, potrivit caruia arta este imitarea realului monografie = studiu stiintific amplu asupra unui subiect anumit, tratat detaliat si multilateral Naturalismul – miscare literara dezvoltata in Franta catre finalul secolului al XIX-lea si care reprezinta o radicalizare a realismului, adica o prezentare dura a existentei – naturalismul merge pe aceeasi tehnica a detaliului ca si realismul (reprezentat de Emile Zola – “Viata minerilor” Simbolismul – curent literar aparut la sfarsit de secol XIX inceputul secolului XX si este gen liric pornit tot in Franta – articolul manisfest al curentului apare in 1866 si este semnat Jean Moreas si se numeste simbolism – el apare ca reactie la romantism printre trasaturi – a) cultivarea simbolului (vazut ca figura de stil) b) sugestia ( o cale poetica de exprimare a corespondentelor dintre lucruri) c) cultivarea sinesteziei ( amestecul de imagini auditive, vizuale, olfactive) d) muzicalitatea interioara e) cultivarea versului liber – reprezentantii acestui curent sunt: Al. Macedonski, George Bacovia, Ion Minulescu Modernismul si Traditionalismul Modernismul – apare sub cenaclul “Sburatorul” sub conducerea lui Eugen Lovinescu, care-si propune promovarea tinerilor scriitori si impunerea unei tendinte moderniste in literatura – teoria imitatiei – presupune faptul ca o cultura minora suporta influente binefacatoare a unei culturi majore * prima etapa este aceea de imitare * a doua etapa este de adaptare a formelor la fondul cultural existent Lovinescu propune principiul sincronismului sustinand ca exista un spirit al veacului care imprima un proces de omogenizare intre civilizatii, de integrare intr-un ritm de dezvoltare comun Lovinescu propune : 1. trecerea de la literatura ci tematica preponderent rurala la literatura cu tematica citadina 2. cultivarea prozei obiective 3. evolutia poeziei de la epic spre liric 4. intelectualizarea poeziei si a prozei 5. dezvoltarea romanului de tip analitic legenda : sincronism = existenta in acelasi timp sau desfasurarea paralela a doua sau a mai multor fapte, fenomene sau evenimente; simultaneitate citadin = orasenesc, urban Traditionalismul – se dezvolta in jurul revistei “Gandirea”care apare intai la Cluj apoi se muta la Bucuresti si doreste apararea românismului adica aceea cu specific national – istoria si folclorul reprezinta doua dominante ale sufletului si spiritului national si la el se adauga ideeea de religiozitate si ortodoxism (reprezenattiv Ion Pilla – “Mosia Bratienilor” Miscarea de fronda este avangarda Avangarda duce modernismul la extrem (sunt cuprinse curente dataism, constructivism, suprarealism) dadaism – procedeu : se taie litere sau cuvinte dintr-un ziar se pun intr-o palarie si cu ceea ce extragi se formeaza fraze. Metoda dadaista

Un SMC implementat dupa rigorile standardului ISO 9001, presupune obligativitatea elaborarii a 6 proceduri.1. controlul standardelor   2. controlul inregistrarilor 3. auditul intern (evaluare interna (nu e acelasi lucru cu auditul intern) 4. controlul produsului neconform 5. actiuni corective 6. actiuni preventive Diagrama flux a realizarii unei proceduri Conexiunea intre CEAC ( Comisia de Evaluare a Asigurarii calitatii) Infiintarea CEAC este stabilita prin Legea 87/2006 privind asigurarea calitatii educatiei (legea de aprobare a OUG 75/2005 cu modificari si completari), ca structura absolut necesara in organigrama scolara, responsabila cu evaluarea si asigurarea calitatii. Rezulta ca infiintarea comisiei e obligatorie. CA stabileste regulamentul comisiei si strategia dupa care aceasta isi va desfasura activitatea, precum locul si logistica necesara. Activitatea comisiei este condusa (operativ) de conducatorul organizatiei scolare (director) sau de un coordonator desemnat de acesta. Atributiile CEAC (conform OUG 75/2005) 1. Coordonarea aplicarii procedurilor si activitatilor de evaluare a calitatii, aprobate de conducerea organizatiei furnizoare de educatie, conform domeniilor si criteriilor prevazute la articolul 10 Legea 87/2006. 2. Elaborarea anuala – un raport de evaluare interna privind calitatea eductiei in organizatia respectiva; raportul e adus la cunostinta tuturor beneficiarilor prin afisare/publicare. 3. ZOne din standardul national ocupat de proceduri obligatorii (exemplu): Domeniul A, criteriul a 1.2 Organizatia interna a unitatilor de invatamant 1.3 Existenta si functionarea sistemului de comunicare interna sii externa 2.1 Functionarea curenta a unitatilor de invatamant 2.4 Asigurarea securitatii tuturor celor implicati in activitatile scolare in timpul desfasurarii programului. Proceduri – exemple Domeniul A criteriul a – descriptori 1.1.6 Corectarea activitatii de evaluare a cadrelor didactice cu celelalte proceduri de management al resurselor umane 1.2.5 Realizarea procedurilor de evaluare a personalului didactic auxiliar nedidactic. Exemplul 1.  – elaborarea unei proceduri corelata cu cerinta descriptorului C/2/2.1/2.13 din standardul de evaluare. – procedura privind colecatrea regulata a feed-back-ului din partea partilor E si a factorilor interesati – elaborat – persoanele care au elaborat procedura – verificat – persoanele care au elaborat procedura – aprobat – persoanele care au elaborat procedura – scop – masuri satisfacatoare beneficiarilor directi si indirecti. Planul strategic – cele 2 zone specifice “planificarii strategige” si a managementului calitatii, sunt conectate de organizatiile performante, cu mega-instrumentele calitatii : planofocare strategica, balanced scorecard (BSC), brand management…. ISO 9001 – Principii : 1. Orientarea spre client 2. Leadership – leaderi vizionari 3. Implicarea persoanelor 4. Abordarea procesuala 5. Abordarea sistemica 6. Imbunatatirea continua 7. Abordarea bazata pe fapte in luarea de decizii 8. Relatie reciproc avantajoasa cu furnizorii. In realitate ISO 9001 insemna mai mult ISO 9000(concepte), ISO 9001 (standard), ISO 9004 (imbunatatirea sistemului de management. In SMC se sprojina pe patru piloni esentiali: 1. responsabilitatea echipei de conducere 2. managementul responsabilitatii (materiale, umane, informatii) 3. procesul/procesele de realizare a produselor/serviciilor 4. procesul/procesele de masurare, analiza, imbunatatire. “dificultatile majore in implementarea actualului model in entitatile educationale constau in costuri ridicate, consultanta de implicare costisitoare, timpul ridicat privind scrierea si parcurgerea documentelor aferente, etc” Cel mai elocvent exemplu il reprezinta inaplicabilitatea principalului model ISO 9001. J.M.Juran – certificarea ISO nu este similara cu aducerea unui plus de calitate in produsele realizate de catre organizatie. “Din punctul meu de vedere, daca cineva adera la ISO 9000 si nu merge mai departe, apropae sigur, acesta nu va fi un lider in calitate, deoarece ii lipsesc ingredientele vitale” “Omul de aur” de Jokay Mori –“Nu trezi autoritatile ca este mai greu sa le adormi”. Partea a II-aManagementul clasei de elevi   Modul II – Managementul clasei de elevi versus calitatea educatiei – clasa/grupa de elevi – sistemul sumativ sau (micro)organizatiei (super)activa? – cine este profesorul in interactiunea cu microsistemul “clasei de elevi” – procese educationale; repere  conceptuale – despre produsup educational Clasa de elevi Formarea clasei de elevi : 1. criterii prestabilite 2. criterii socio-economice ale familiei Aspecte: 1. Anatomia sau dependenta 2. Conformismul/neconformismul membrilor 3. Permeabilitatea/impermeabilitatea Alti factori de influentare a grupului : – dimensiunea ergonomica – mobilier, confortul ales – dimensiunea psihologica – stabilirea unui climat concurential – dimensiunea operationala – rolul profesorului de a modela intercatiunile dintre normele stabilite – dimensiunea normativa – norme explicite la nivel organizatoric – dimensiuni inovatoare. Managementul riscului : sistemul de criza in clasa de elevi Criza = “un eveniment sau un complex de evenimente inopinante…”   Cursul din 4 aprilie 2017 – continuare- Caracterul crizei :                                                              – izbucneste instantaneu, fara avertizare – incepe prin afectarea sistemului informativ – ingreuneaza comunicarea – creeaza stare de confuzie – instaleaza un climat de insecuritate, panica – nu se aseamana cuu alte evenimente din clasa sau scoala si nu se aseamana intre ele Cauze – interventii stangace sau noninterventie – recunoasterea crizei in momentele limita desi semnale au fost si inainte – interventii tardive – actiuni lipsite de fermitate si consecventa – analiza superficiala a sistemului de criza – neincrederea in fortele proprii pentru a actiona asupra crizei – incercarea de rezolvare a tuturor situatiilor de criza de catre managerul scolii. Solutii pentru evitarea/prevenirea/gestinarea crizelor Cercetarii recente arata ca una dintre solutiile cele mai eficiente este aceea de stabilire si respectare cu acuratete a unor reguli inteligent gandite. Aspecte privind regulile – regulile trebuie sa fie foarte clare, simple, eficiente si usor de acceptat si aplicat de catre elevi si profesori; – toti profesorii (sau cel putin masa critica necesara) trebuie sa aplice intocmai regulile stabilite pentru clasa de elevi/clasele de elevi – atitudinea profesorului trebuie sa reflecte unmixaj eficient intre o pozitie proactiv dominanta si capacitatea profesorului de a oferi un cadru armonios in predare invatare. Esenta reusitei aplicarii regulilor. Respectarea cu mare strictete, incepand cu cel ce le-a generat profesorul Atentie !!!! Atitudinea profesorului poate genera chair situatii de criza in clasa! Tema 1: Mentionati 2 situatii de criza in clasa de elevi dar si solutiile de rezolvare propuse Tema 2: Precizati 2 aspecte psihosociale caracteristice clasei de elevi. Cine este profesorul in interactiune cu microsistemul “clasa de elevi” Profesorul in sistemul educational romanesc, titular, suplinitor calificat, suplinitor necalificat, ascociat – profilul va fi generat de interferenta a doua aspecte pregatirea initiala si statutul in sistemul educational Profilul unui profesor(educator) dupa diagrama VENN – bine pregatit dar cu  metode de predare neadecvate – bun comunicator dar slab pregatit? – cunostinte/pregatire profesionala – abilitati (native) de comunicare – profesor sever – competente psihopedagogice

CURS I ( oct.2014) Opera literara – arta scrisa, fictiune – univers literar fictional propriu – creatie specifica atat literaturii populare cat si celei culte – reprezinta o situatie de comunicare (autorul reprezinta enuntatorul iar cititorul este receptorul) Opera epica – narator – cititor Opera lirica – e-ul luric Autorul – cel care concepe opera (universul fictional) Naratorul nu trebuie confundat cu autorul deci sa nu confundam e-ul narator cu e-ul autor. Genul epic – se caracterizeaza prin poveste, naratiune – se mai caracterizeaza prin momentele subiectelor : – expozitiune, intriga, desfasurarea actiunii, punctul culminant, deznodamantul Momentul subiectului – modul de expunere – naratiune – dialog – monologul interior sau exterior – se mai caracterizeaza prin personaje care pot fi : principale, secundare, episodice, pozitive sau negative, individulae sau colective. Tipologie de personaje – avarul, cocheta, arivistul Naratorul are poate fi : – obiectiv ( cand naratiune e la persoana a III-a) – subiectiv ( cand naratorul este implicat in moment devenind personaj) Actiunea poate fi cronologica dar pot exista intoarceri in timp, flash-back-uri, aceasta numindu-se INALTUIREA Alternanta – tehnica prin care sunt prezentate alternativ planurile (Ion, Rascoala, Morometii) Contrapunctul – simtire intre evenimentele din planuri diferite Circularitatea – simetria (rotundul intr-o opera literara) – incepe si se termina in acelasi timp Memoria afectiva – specifica scrierilor moderne (tehnica folosita de Marcel Proust); adica ceva care iti aminteste Speciile genului epic – epopeea (Homer), balada, basmul, legenda, snoava, povestirea, schita, fabula, nuvela, romanul Genul liric este caracterizat de prezenta eu-lui liric pentru ca se pune accent pe caracterul subiectiv al discursului. Lirismul poate fi subiectiv atunci cand verbele si pronumele sunt la persoana I si a II-a sau poate fi lirism de stil subiectiv la persoana a III-a, adica lirica filosofica sau descriptiva. Speciile genului : pastelul, idila, elegia, oda, satira, imnul, doina, sonetul.. etc. Genul dramatic – opere scrise pentru a fi prezentate scenic – se imbina mai multe arte – mod de expunere : dialog caraterizat prin monologul exterior Speciile genului dramatic : tragedia drama

Limba literara. Limba literara reprezinta varianta ingrijita (standard) care respecta normele unei limbi. In limba exista variante specifice, numite stiluri personale si stiluri nonartistice care sunt : – tehnico-stiintific – administrativ – publicistic – artistic – beletristic Trasaturile generale ale stilurilor – precizia – utilizarea termenilor adecvati tipurilor de mesaj – proprietatea termenilor – cunoasterea sensului cuvintelor – puritatea – utilizarea elementelor acceptate de norma literara – claritatea – exprimarea logica coerenta – corectitudinea – respectarea normelor limbii – concizia – o fraza trebuie sa exprime o singura idée Stilul tehnico-stiintific – transmite informatii concrete tehnice sau stiintifice – se caracterizeaza prin persoana a –III-a a verbelor (obiectivitate) – nu intalnim figuri de stil – este respectat vocabularul de specialitate – folosirea unor termeni internationali – verbele sunt la timpul prezent – pot sa apara conectorii – emitatorul este unul specializat Stilul juridico-administrativ – emitatorul este impersonal – structura specifica (standard) – enunturile lipsite de ambiguitate, sa nu poata fi interpretabile – sunt folosite ca sens propriu si apar neologismele Stilul publicistic – trebuie sa aiba titlu care sa atraga receptorul – un subiect la zi care sa prezinte interes – imprumuta idei din diverse domenii in functie de publicul caruia i se adreseaza – poate influenta publicul – informatiile sunt clare, succinte si sunt imbinate din diferite registere stilistice aparand limbajul colocvial (conversatia familiara) – lexical e bogat, se imbina sensul conotativ (figurat) cu sensul denotativ(précis, comun,obisnuit) – limbajul trebuie sa fie accesibil publicului Stilul artistic – specific literaturii beletristice – trasatura principala acestui stil este bogatia lexicala(regionalism,arhaisme,argou,jargon,etc) – textele artistice se adreseaza cititorului – se intalnesc sensuri multiple ale termenilor si unele neobisnuite – intalnim figuri de stil si imagini artistice – topica si punctuatia sunt folosite pentru a sublinia anumite stari – stilul este individual Registre stilistice 1) Registrul cult – care respecta normele limbii literare, fraza este elaborata si apar neologismele 2) Registrul popular – nu respecta mereu normele limbii si apar deosebiri de ordin semantic sau fonetic in functie de fiecare regiune 3) Registrul colocvial – este folosit in general intre rude, prieteni caracterizat prin variatie stilistica si expresivitate 4) Registrul argotic – utilizat de anumite categorii sociale pentru a nu fi intelese de persoanele care se afla in afara grupului 5) Jargonul – utilizarea unor neologisme din snobism (ex: Chirita de V.Alecsandri) 6) Registrul regional – presupune folosirea termenilor specifici unor anumite regiuni 7) Registrul arhaic – folosirea unor termeni iesiti din limba

Romantismul Trăsături   a) spiritul subiectiv, opus obiectivismului clasicist: Fritz Strich: „Expresia romantică încearcă într-adevăr să spargă formele spaţiului şi timpului mărginit şi să creeze melodia infinită, aşa cum poezia romantică a putut să se realizeze numai sub chipul basmului şi al visului, unde legile spaţiului şi ale timpului nu mai au nici o valabilitate”. b) reîntoarcere la natură – începutul istoriei în matca generatoare a naturii: Achim von Arnim Slujitorii coroanei: „Poezia nu este adevăr aşa cum îl pretindem de la istorie şi de la relaţiile cu contemporanii, ea nu ne-ar căuta pe noi dacă ar aparţine numai pământului şi nu ar mai călăuzi astfel înstrăinata lume pământească înapoi spre comunitatea veşnică”. c) fascinaţia folclorului şi cultivarea specificului naţional: Frantz Liszt Rapsodia română – reia motive din poezia populară. Ludwig Uhland Istoria legendelor la popoarele germanice şi romanice: „O alcătuire populară nu se află niciodată încheiată”. d) modelul organic vegetal – structuri şi configuraţii deschise – peisajul dă imagini particulare, şi nu tipice, dă o trăire, o comuniune. Bernardin de Saint Pierre: „Sufletul meu se abandonează, se leagănă cu frunzişul unduitor al copacilor, se înalţă cu creştetele lor, către ceruri“. –Natura o fiinţă vie ca în Upanişade.   e) evaziunea în natură, în mit, în vis, în trecut, în istorie, în basm. f) autotrofia – sinteza afectivă interioară – peisajul – o stare de suflet. g) visul – conceptul de lume ca vis – „poetul se hrăneşte cu idealurile“. h) metafora are un model vegetal – floarea, copacul, sămânţa. Mihail Eminescu Atât de fragedă – Floarea albă de cireş. i) cultivarea unicatului – clasicismul cultivă modelul. j) dinamismul fanteziei – zbaterea copacilor sugerează starea sentimentelor.   Mihail Eminescu: „codrului bătut de gânduri“, „flori albastre tremur ude“. k) floarea, esenţă a lumii vegetale, dă dulcele, frumosul care alină tristeţea, durerea, disperarea, refularea. l) cultivarea contrastului, care poate fi afectiv, liric sau cromatic. m) melancolia sfântă – moartea este voluptatea supremă – Marea Trecere. Mihail Eminescu Mai am un singur dor. n) titanismul – eroul excepţional în împrejurări excepţionale. Mihail Eminescu Luceafărul. o) cosmicizarea – evaziunea în cosmos, trăirea raportului om–univers. Mihail Eminescu: „gânduri ce-au cuprins tot universul“, Luceafărul: „Un cer de stele dedesupt, / Deasupra-i cer de stele — / Părea un fulger nentrerupt / Rătăcitor prin ele”. p) iubirea – iubita o imagine a iubirii, un centru al lumii – heliotropism erotic.   Mihail Eminescu Luceafărul: „Scăldat în foc de soare“ – îşi arată iubirea, devenind ca un soare; Singurătate: „Icoană de lumină“, Atât de fragedă.   r) transfigurarea naturii prin mit – natura – un mod de a trăi. Mihail Eminescu Venere şi Madonă: „Lume ce gândea în basme şi vorbea în poezii“. Vasile Alecsandri Fata din dafin. s) muzica – ca mod de a transmite afectul – penetrarea în interior, dar şi în natură – ecoul – detaşarea de semnificaţii – vibraţia sufletului.   Jean Paul: „Numim fenomenul romantic rezonanţa unduitoare a unei strune sau a unui clopot, în care unda sonoră se pierde în tot mai vaste depărtări şi, deşi afară e linişte, înlăuntrul nostru mai răsună încă…” Rollinat: „Chopin luă locul lui Liszt şi făcu ecoul să cânte şi să plângă“. Schumann, comentând Simfonia în C dur de Schubert: „Într-însa se află un loc acolo unde un corn cheamă parcă din depărtare părând a fi coborât din altă sferă. Aici totul se află prins în auz ca şi cum un oaspete din cer s-ar fi strecurat în orchestră“.   Mihail Eminescu Peste vârfuri: „Melancolic cornul sună“. ş) istoria şi istorismul – romanticii introduc devenirea istorică: Victor Hugo Legenda secolelor; Mihail Eminescu Memento mori. t) ruinele – motivul fortuna labilis: Fritz Strich: „Un templu grec e clasic, ruina lui e romantică“. ţ) călătoria – un mod de evaziune: Byron Peregrinările lui Childe Harold, Vasile Alecsandri Călătorie în Africa. u) paraconştientul – raportul Unul – Totul, discutat de Platon în dialogul Parmenides: Mihail Eminescu Povestea magului călător în stele, Avatarii faraonului Tla.   Victor Hugo — prefaţă la drama Cromwell — manifest al romantismului a) „Frumosul are o singură înfăţişare, urâtul o mie“. b) „întâietatea grotescului asupra sublimului“. c) „se prăbuşeşte în faţa raţiunii şi a gustului, arbitrara deosebire între genuri“. d) „să dăm cu ciocanul în teorii, în poetici şi în sisteme“. e) „nu există alte reguli decât legile generale ale naturii“. f) „unitatea de ansamblu este legea de perspectivă a teatrului“. g) „poetul nu are de primit sfaturi decât de la natură, de la adevăr şi de la inspiraţie“. h) „poetul este un copac, care-şi produce operele, aşa cum un arbore îşi produce fructele“. i) „drama este o oglindă în care se oglindeşte natura“.   Programul realizat de scriitorii romantici   a) eroi excepţionali în împrejurări excepţionale: Goethe Suferinţele tânărului Werther, Schiller Don Carlos, Wilhelm Tell, Byron Don Juan, Lara, Manfred, Shelley Prometeu descătuşat, Mihail Eminescu Luceafărul, Victor Hugo Ruy Blas. b) tema, eroii, conflictul, subiectul au o structură afectivă. Aleksandr Puşkin Evgheni Oneghin, Alfred de Musset Nopţile, Vasile Alecsandri Pasteluri, Mihail Eminescu Sara pe deal. c) exaltarea trecutului glorios şi critica prezentului decăzut: Mihail Eminescu Scrisoarea III, Grigore Alexandrescu Umbra lui Mircea. La Cozia. d) preţuirea folclorului şi cultivarea specificului naţional: Vasile Alecsandri Doine şi Legende, Mihail Eminescu Luceafărul. e) evaziunea în vis, în trecutul istoric, într-un decor de basm oriental: Edgar Allan Poe Prăbuşirea casei Usher, Mihail Eminescu Scrisoarea III, Alexandru Macedonski Noaptea de decemvrie. f) cultivarea fantasticului prin eroi, temă, procedee: Mihail Eminescu Luceafărul, Vasile Alecsandri Sburătorul, Ion Heliade Rădulescu Zburătorul, Grigore Alexandrescu Umbra lui Mircea. La Cozia. g) procedee romantice: contrastul, antiteza, transfigurarea, evaziunea: Mihail Eminescu Luceafărul, Împărat şi proletar. h) specii romantice: elegia, pastelul, poemul, meditaţia, idila, drama, jurnalul de călătorie. Mihail Eminescu Luceafărul, La steaua, Floare albastră, Revedere. Vasile Alecsandri Pasteluri, Despot Vodă, Călătorie în Africa.