Limba si literatura Romana (LLR)

Scriem corect ortogramele cel și ce-l Să reţinem!      Se scrie cel când înseamnă acela.                  Exemple:      Făt-Frumos era fiul cel mic al împăratului.      Cel mai bun fotbalist român e Gică Hagi.         Se scrie ce-l deoarece sunt două cuvinte diferite, ce şi îl, care se rostesc împreună. În locul vocalei î din cuvântul îl s-a pus liniuţă de unire.                  Exemple:      De ce-l (ce îl) ceartă mama?      Ce-l (ce îl) sfătuieşti să facă?   Exerciţii: 1. Scrie în coloană câte cinci exemple după model:      cel tânăr                                                           ce-l aşteaptă      ___________________                                  _____________________      ___________________                                  _____________________      ___________________                                  _____________________      ___________________                                  _____________________      ___________________                                  _____________________        2. Completează cu cel, ce-l:             Iedul _____ mic era _____ mai cuminte. Iedul _____ mare şi cu _____      mijlociu dau prin băţ de obraznici ce erau.      După _____ spălă, îl aduse pe căţelul _____ mic în casă.      Aş vrea să fiu _____ mai bun la matematică, zise elevul _____ nou.      Elevul _____ nou n-a înţeles _____ întreabă doamna învăţătoare.        3. Taie forma greşită:      După (cel, ce-l) mâncă pe iedul (cel, ce-l) mare şi pe (cel, ce-l) mijlociu, lupul se aşeză să se odihnească.      Iedul (cel, ce-l) mic tremura de frică în horn, dar nu făcea nici o mişcare de teama lupului (cel, ce-l)  rău.      Se gândea (cel, ce-l)  va întreba mama sa când va veni acasă.      4. Uneşte printr-o linie formele potrivite:                                         cel                                  ce-l                                     bun           întreabă                  nou                                                                               frumos                              dintâi                                        apucă      mai grozav                                                                               găsi                                            încurcă        5. Completează după model:                    Fiul                                          mare se numeşte Andrei.                                         _______________                          __________________________________            _______________         cel           __________________________________     _______________                         __________________________________     _______________                         __________________________________                    Nu ştia                                     aşteaptă acasă.           _______________                       ___________________________________      _______________        ce-l          ___________________________________      _______________                       ___________________________________      _______________                       ___________________________________        6. Găseşte cuvinte cu sens opus:      cel nou – cel vechi      cel bătrân - ________________      cel cuminte - _______________      cel bun - __________________      cel mic - __________________        7. Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele: ce-l face, ce-l întreabă, ce-l găseşte, cel roşu, cel nou, cel copt.      _______________________________________________________________       _______________________________________________________________      _______________________________________________________________      _______________________________________________________________      _______________________________________________________________      _______________________________________________________________        8. Ordonează cuvintele şi scrie propoziţia obţinută:      interesează, cine, Ce-l, pe, e, elevul, el, cel, nou?           _______________________________________________________________          9. Uneşte şi potriveşte:           Ce-l întreabă Andrei                           premiul cel mare.      Nu cel ce vorbeşte mult                     pe cel care a spart geamul?      Cel mai bun va lua                              pe cel mic?      Fiul cel mic nu ştie                              e cel mai deştept.      Ce-l aşteaptă                                      ce-l aşteaptă.  

Orice compunere are un titlu. Titlul exprimă pe scurt conţinutul compunerii şi poate fi: un cuvânt, mai multe cuvinte, o exclamaţie sau o întrebare. Titlul  trebuie  sǎ  fie cât  mai  scurt  şi  cât  mai cuprinzător.   Va  trebui  să  stabileşti  singur  titlul, gândindu-te  la  conţinutul  compunerii. Pe  măsură  ce  scrii,  reciteşte-l spre  a  vedea  dacă  nu  te-ai  abătut de  la  el.   Orice compunere are trei părţi:      - introducere ( I )      - cuprins ( C )     - încheiere ( Î )          Introducerea cuprinde începutul acţiunii: locul, timpul acţiunii, personajele care sunt implicate în acţiune.         Cuprinsul este partea cea mai întinsă în care se prezintă fapte şi întâmplări în ordinea în care s-au petrecut.         Încheierea este partea care arată cum s-a terminat acţiunea, întâmplarea. Poate cuprinde o învăţătură, un sfat, un proverb sau impresii personale.   - Fiecare idee este marcată printr-un alineat.      - Până învăţăm să scriem compuneri, putem marca prin iniţiale părţile compunerii: ( I ), ( C ), ( I ).      - O  compunere  trebuie să  aibă  cel  puţin  trei  alineate.      - Cuprinsul  poate  avea la  rândul  său, mai  multe  alineate, în  funcţie  de  ideile  ce  apar.      - Fii  atent  ce  scrii, dar  şi  cum  scrii!      - Nu  uita  regulile  de  aşezare a  unui  text  în  pagina  caietului!      - Foloseşte corect semnele ortografice şi de  punctuaţie   Respectă: - ordinea  firească  a  ideilor; - tratarea  temei  date,  fără rătăciri; - folosirea  unui  limbaj  clar  şi  corect, dar bogat  în  expresii  artistice; - corectitudinea  şi claritatea scrisului, dar şi frumuseţea  acestuia.   * Înainte  de  a  scrie,  gândeşte!   * Este  important  să  ştii să-ţi  citeşti  compunerea, pentru  a  fi  înţeles.   * Ca  să  ajungi  la  forma  corectă, trebuie  să  faci  una  sau mai  multe  încercări  pe  caietul  tău  de  exerciţii.

Citește cu atenție fragmentul:          „Abia învățase Tom să citească și, într-o bună zi, ceru o pană de scris și hârtie și ce credeți că a făcut?           I-a scris mamei sale câteva rânduri pline de duioșie, promițându-i că n-o s-o supere niciodată și că o va iubi toată viața. Trebuie să vă spun că a fost foarte greu de găsit o pană mică de tot, tocmai potrivită pentru mânuța lui. Avea un scris subțire și mărunt și desena pe hârtie rânduri drepte, aliniate ca niște soldăței. N-a trecut mult și a prins și tainele dreptei scrieri, care se numește în școli ortografie”.                                                                                                                  (P.J.Stahl - Tom Degețel) 1. Precizează instrumentul de scriere pe care îl folosea Tom. Scrie trei instrumente de scriere. ....................................................... ....................................................... ....................................... 2. Ce crezi că simțea Tom în timp ce îi scria mamei sale? ....................................................... ....................................................... ....................................... 3. cum era scrisul lui Tom? ....................................................... ....................................................... ....................................... 4. Găsește sinonime pentru cuvintele: mărunt - .......................................                      soldăței - ..........................................                     a deprins - ......................................... tainele - .......................................                       aliniate - ........................................... 5. Găsește antonime pentru cuvintele : duioșie - ......................................                       potrivită - ........................................... 6. Tocul a fost un instrument de scriere. Substantivul „toc” are și alte înțelesuri. Scrie două propoziții în care să folosești cuvântul „toc” cu alte înțelesuri decât cel de instrument de scriere. ....................................................... ....................................................... ........................... ....................................................... ....................................................... ........................... 7. Cuvântul „scris” se întâlnește de mai multe ori în text. Precizează ce parte de vorbire este și ce funcție sintactică are fiecare. ....................................................... ....................................................... ........................... ....................................................... ....................................................... ........................... ....................................................... ....................................................... ........................... 8. Scrie verbele din primul enunț și timpurile lor. ....................................................... ....................................................... ........................... ....................................................... ....................................................... ........................... 9. Precizează ce parte de vorbire este cuvântul „dreptei”. Alcătuiește o propoziție în care acest cuvânt să fie altă parte de vorbire. Scrie funcția sintactică a lui. ....................................................... ....................................................... ........................... ....................................................... ....................................................... ........................... 10. Scrie ce parte de vorbire și ce functie sintactică are „i” din construcția „promițându-i„. ....................................................... ....................................................... ............................ 11. Explică scrierea cuvintelor: „i-a”, „n-o”, „s-o”. ....................................................... ....................................................... ........................... ....................................................... ....................................................... ............................ ....................................................... ....................................................... ............................ 12. Precizează ce parte de vorbire este „o” din construcția „ceru o pană de scris”. ....................................................... ....................................................... ............................. ....................................................... ....................................................... ............................. 13. Scrie scema propoziției: „Avea un scris subțire și mărunt”. ....................................................... ....................................................... ............................. 14. Transformă propoziția de mai sus în propoziție simplă. ....................................................... ....................................................... ............................. 15. Scrie o propoziție în care cuvântul „soldăței” să aibă altă  funcție sintactica: a) subiect ....................................................... ....................................................... ............................... 16. Scrie un text de cel puțin opt rânduri în care să îți exprimi emoția, dar și bucuria când ai citit prima carte de povești sau când ai scris prima scrisoare. ....................................................... ....................................................... ............................. ....................................................... ....................................................... ............................. ....................................................... ....................................................... ............................. ....................................................... ....................................................... ............................. ....................................................... ....................................................... ............................. ....................................................... ....................................................... ............................. ....................................................... ....................................................... ............................. ....................................................... ....................................................... ............................. Ai terminat! Felicitări!

Citește cu atenție textul:      „Într-o zi, mama pisicii vine mieunând tristă. Era tare tristă. Abia își stăpânea lacrimile:       - Îmi pare rău că fiica mea este atât de neîndemânaticî. Mi-e rușine de ceea ce a făcut, dar ce fac? Nu mai știu ce sa fac! Oricine poate să spargă o ceașcă, dar să fie așa de prostuță și taie pozele cu foarfecele?        Apoi a venit tristă și mama câînelui. A împins ușa cu nasul și a spus:       - Oh, iartă-l pe prostuțul de cățel. Este atât de mic și de nechibzuit! A auzit cineva un cățel care să se joace cu chibriturile? cred că acum va veni și mama păpușii să își ceară iertare.       Dar mama păpușii nu a apărut. Cum ar fi putut să aparî? Pentru că mama păpușii era, dacă nu știați, chiar Ioana”.                                                                                                                                                 Mircea Sântimbreanu - Manea!) 1. Scrie personajele din textul citit: ....................................................... ....................................................... ......................................... ....................................................... ....................................................... ......................................... 2. Scrie ideile principale ale textului: ....................................................... ....................................................... ......................................... ....................................................... ....................................................... ......................................... ....................................................... ....................................................... ......................................... 3. Scrie de ce crezi că mama păpușii nu a venit. ....................................................... ....................................................... .......................................... ....................................................... ....................................................... .......................................... 4. Scrie sinonime pentru cuvintele: nechibzuit - .........................................                                          iertare - ....................................................... ........ 5. Explică scrierea cuvântului „neîndemânatică” cu „î”. ....................................................... ....................................................... ......................................... ....................................................... ....................................................... ......................................... 6. Scrie un enunț în care verbul „stăpânea” să aibă alt înțeles decât în text. ....................................................... ....................................................... ......................................... 7. Scrie ce părți de vorbire sunt și ce funcție sintactică au cuvintele din enunțul: „Într-o zi, mama pisicii vine mieunând tristă” ....................................................... ....................................................... .......................................... ....................................................... ....................................................... .......................................... ....................................................... ....................................................... .......................................... ....................................................... ....................................................... ......................................... 8. Analizează subiectul din ultima propoziție. ....................................................... ....................................................... ........................................... 9. Analizează cuvântul „mieunând” din primul enunț. ....................................................... ....................................................... ........................................... 10. Transformă propoziția „Apoi a venit tristă și mama câinelui” în propoziție simplă: ....................................................... ....................................................... ........................................... 11. După schema propoziției dezvoltate de la punctul 10 scrie o propoziție cu subiect multiplu și predicat verbal la timpul viitor. ....................................................... ....................................................... ........................................... ....................................................... ....................................................... ........................................... 12. Scrie propoziții în care subtantivul „fiică” să aibă următoarele funcții sintactice: a) atribut; ....................................................... ....................................................... ........................................... b) subiect; ....................................................... ....................................................... ........................................... c) nume predicativ; ....................................................... ....................................................... ........................................... 13. Scrie o compunere, de cel puțin zece rânduri, cu titlul „Minciuna are picioare scurte”, în care personajele să fie cele întâlnite în textul citit. ....................................................... ....................................................... ........................................... ....................................................... ....................................................... ........................................... ....................................................... ....................................................... ........................................... ....................................................... ....................................................... ........................................... ....................................................... ....................................................... ........................................... ....................................................... ....................................................... ........................................... ....................................................... ....................................................... .......................................... ....................................................... ....................................................... ........................................... Ai ajuns la sfarșit ! Felicitări!

Completând corect rebusul cu cerinţele date, pe verticala A - B, vei descoperi titlul textului  la limba şi literatura română Partea de vorbire care denumeşte fiinţe, lucruri şi fenomene ale naturii se numeşte …. Opusul cuvâtului murdar. Capitala ţării noastre este… Rezultatul scăderii se numeşte… Cine se _________ de dimneaţă, departe ajunge. Cuvânt cu înţeles asemănător pentru zăpadă Pe hartă sunt reprezentate cu albastru _____________. Ai ___________, ai parte. Numerele care se adună se numesc _____________ Partea de vorbire care arată însuşirile substantivului se numeşte ______________. Buturuga ___________, răstoarnă carul mare. Cifra 1 scrisă cu cifre romane. A şasea notă muzicală de pe portativ. A   S U B S T A N T I V   C U R A T   B U C U R E S T I     D I F E R E N T A     S C O A L A     O M A T     A P E L E     C A R T E     T E R M E N I     A D J E C T I V     M I C A     II     L A                                     Completați tabelul de mai jos cu părțile de vorbire învățate din primele unsprezece versuri ale poeziei Scrisoarea III de Mihai Eminescu   SUBSTANTIVE       ADJECTIVE     VERBE     PRONUME   Scrieți cuvinte cu sens asemănător și cuvinte cu sens opus pentru câte trei cuvinte IV-Adin poezie Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens opus             Povestiți pe scurt dialogul dintre Mircea ce Bătrân și Baiazid           - logico – matematică  -           Se dă textul: Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici, 1850-1889) s-a născut la Ipotești, județul Botoșani fiind al șaptelea din cei unsprezece copii ai familiei. Primul poem dedicat profesorului său de limba română, La momântul lui Aron Pumnul, l-a publicat la vârsta de 16 ani. Manuscrisele lui, 46 de volume, au fost dăruite Academiei Române de către Titu Maiorescu în anul 1902. Scrieți în cifre romane numerele care apar în text. ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Calculați:  câți ani a trăit marele poet           numărul anilor de la nașterea și decesul acestuia până în prezent                     Compuneți o problemă pornind de la trei numere din textul dat și rezolvați-o!            

                                                                                                    Pronumele personal  fisa recapitulativa    1. Citeste textul urmator. Subliniaza pronumele invatate.        "I-am intrebat pe ei cum ajung mai repede la caruta furnicutei din Padurea Verde. Raspunsul lor nu a fost prea convingator, asa ca m-am hotarat sa merg inainte. oricum, casuta ei nu era aproape asa cum crezusem. Tot mergand pe poteca de langa cele doua dealuri, am dat peste un ghem de ace.      - Auuuuu, am tipat eu. Ce-i asta?      - Ah! tinere prieten, te rog sa te uiti bine pe unde mergi. Altfel te vei intepa in acele noastre.      - Scuza-ma, domnule arici. Iti promit ca voi fi mult mai atent cu drumul. Domnia ta unde mergi?      - Eh....mergem catre Padurea Verde la rudele noastre. Ele ne-au invitat la un eveniment deosebit: aduna ciuperci si le pregatesc pentru iarna. Vii si dumneata cu noi?      - As veni, insa ma asteapta prietena mea furnica. Trebuie sa ajung la ea cat de repede pot"     2. Taie, cu o linie, forma gresita a urmatoarelor pronume: * Ieu/eu i-au/ iau tramvaiul 14. * Noi.N-oi mai merge cu tine spre taramul de zahar, draga mosului. * Noaptea, in padure, vin niste zane pe care oamenii le numesc ele/iele.     3. Alcatuieste enunturi in care:   * pronumele perssonal, persoana  a II-a, numarul singular sa fie la inceput. ___________________________________________________________   * Pronumele personal, persoana a III-a, numarul plural sa fie in interior. ___________________________________________________________   * Pronumele persoanal de politete, persoana a II-a, numarul plural sa fie la final. ___________________________________________________________   * Pronumele personal de politete, persoana a III-a, numarul singular sa fie la inceput. ___________________________________________________________     4. Citeste propozitiile de mai jos. Subliniaza cu o linie forma de singular a pronumelor si cu doua linii forma de plural.                                      "Noi venim la voi.                                       Voi ne primiti pe noi,                                       Cu prajituri de soi                                       Si cantece noi?                                       Dar pe el?                                       E si el....                                       Un catel.                                       Noi i-am spus:                                       Azorel."     5. Realizeaza un scurt dialog (6-8 linii) intre doi colegi de clasa. Foloseste patru pronume, trei adjective si minimum zece substantive.    

Numele și prenumele_______________ Data______________                                                                                                       Predicatul – fișă de lucru     „Au înfrunzit pădurile. Plugarii ară. Copacii au dat floare. Pajiștea e și ea numai flori. Mierla șuieră în zăvoi. Noaptea cântă privighetoarea. Cucul își strigă numele în pădure.   Pretutindeni vezi păsărele cu paiele-n cioc, ca să-și facă cuib moale și călduros. Au sosit și rândunelele,care le alungă din cuiburile lor pe obraznicele vrăbii ce s-au adăpostit acolo peste iarnă.”  – (Primăvara după George Coșbuc)     1. Ce fac rândunelele ? ___________________________________ ___________________________________     2. Scrie ideile principale ale textului. _______________________________ _______________________________ _______________________________ _______________________________     3. Scrie cuvinte înrudite cu cuvântul „frunză”. _______________________________ _______________________________     4. Scrie cuvinte cu înțeles asemanator pentru cuvintele: pădure – _____________ copacii – _____________ zăvoi – ______________ cioc – _______________ au sosit – _____________ alingă – ______________     5. Scrie cuvinte cu înțeles opus pentru cuvintele : moale – _____________ căduros – ____________ au sosit – ____________ alungă – _____________ acolo – ______________ acolo – ______________ au dat – ______________     6. Subliniază predicatele cu o linie, după ce ai pus întrebarea potrivită în paranteză. a) Plugarii ară. (_____________________) b) Mierla fluieră în zăvoi. (_______________) c) Noaptea cântă privighetoarea. (___________________) d) Cucul își strigă numele în pădure. (_________________)     7. Pune întrebarea și subliniază predicatele verbale din următoarele proverbe: a) Graba strică treaba. (__________________________) b) Lăcomia pierde omenia. (_______________________) c) Ziua bună se cunoaște de dimineață. (_______________)     8. Completează spațiile punctate cu predicatele, din paranteză. a) Buturuga mică ______________carul mare b) Leneșul mai mult ____________________ c) Toamna ___________________bobocii. (se numără, răstoarnă, aleargă)     9. Găsește predicate potrivite în următoarele propoziții. a) În pădure ___________________ cucii. b) În livadă____________________ pomii. c) Fluturii_____________________ în voie.     Succes !!    

          Memoria vizuala se pare ca e cea mai productiva, si ca atare va propun cateva planse de afisat in clasa, pentru ca elevii sa le poate vedea si retine cate ceva despre pronume, substantiv etc                                                

Numele si prenumele................................. Data............................                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Fisa de evaluare                                                                                                                                     Partile de vorbire. Cuvantul. Substantivul   1. Scrie cinci substantive proprii xcare sa denumeasca: orase, fiinte, ape, munti. ....................................................... ....................... ....................................................... .......................   2. Scrie regula pe care o stii despre substantivele proprii. ....................................................... ........................ ....................................................... ........................   3. Citeste cu atentie, sirurile de cuvinte de mai jos. Incercuieste cuvintele care nu se potrivesc.   * cana, banana, zar, merg, merinde:   * para, dovleac, usturoi, noi, doi, maimutoi:   * galben, albastru, eu, teu, cap, crap, corp:   * privirea, privesc, doresc, dovleac, prepeleac, lac, veac:   * ghete, paiete, repede, arde, arte, carte, parte:   * maț, marți, mut, tu, vru, dădu, dură, dună.   4. Citeste lista de cuvinte de mai jos. Indica in dreptul fiecarui substantiv numarul acestuia:   copii,   ariciul,   leii,   sunet,   cantece,   cana,   pix,   litera,   caiet,   scolar.   5. Citeste cu atentie, lista de cuvinte de mai jos. Subliniaza cu o linie substantivele comune si cu doua linii substantivele proprii. Alcatuieste trei propozitii in care sa folosesti cuvintele subliniate.   Alina, prietena, proaspete, coapte, maine, biscuit, joaca, vara, Victoria, timp, merg, munca, fructe, nori, taxi, cand, ele, bloc, legume, cinci, unde, bicicleta, parc, statuie, acum   6. Citeste, cu atentie, urmatoarele enunturi. Noteaza in casete numarul de substantive gasit in fiecare enunt.   * Alexandru, Amalia, Irina si Viorel sunt colegi de clasa   ........... * Am plecat cu tata la pescuit.         .............. * Mama, tata, bunica si matusa Iolanda vor merge la mare pentru cateva zile.         ................ * In vacanta d evara, Virgil a scris trei povesti si doua poezii.         ................... * Marian este un bun alpinist.         ........... * Floare-de-colt, bujorul de munte si papucul-doamnei sunt plante protejate de lege.     ............. * Drobeta-Turnu Severin este un oras la Dunare        .............. * Cu bunica si bunicul merg spre Constanta.             ............... * Ursul, vulpea si ariciul sunt animale salbatice.        ............... * In fiecare vacanta de vara merg la tara impreuna cu verisorii mei din satu Mare.       ...............   7. Gaseste pluralul urmatoarelor substantive: * strada, masa, casa, mahala, ou, numar, ghid, copil; * ghiveci, curier, han, porumbar, porumbel, ceapa; * bacan, manz, portocala, matura, marmelada.   8. Citeste cu atentie, propozitiile d emai jos. Subliniaza substantivele si gaseste forma de plural pentru fiecare substantiv subliniat.   Melcul traieste in gradina. Corpul sau este moale, se termina cu patru antenute cu ajutorul carora poate simti mancarea, primejdia si obstacolele. Melcul este extrem de fricos. La cea mai mica sperietura isi retrage corpul in cochilie. Cochilia este un invelis dur care il protejeaza. Este supranumita si casa melcului. Aceasta cochilie creste pe masurra ce melcul imbatraneste.   9. Taie cu o linie, forma grtesita a urmatoarelor substantive:   * inghetata/inghietata                          conpartiment/compartiment; * grapefruturi?grepfruturi                     tramvai/tranvai; * abtibild/abtipild:                                 ghiuveta/chiuveta: * cearsaf/ciarsaf:                                 gheata/ghiata: * idee/ide                                            giaca/geaca; * izlaz/islaz;                                        cismar/cizmar; * vesmant/vestmant;                          petic/petec; * pulover/pulovar    

                                                                   Ortografia şi punctuaţia    1.Citeşte cu atenţie textul.Notează în caseta numele personajului care rosteşte fiecare replică a dialogului:                           ,, Lizuca începe a vorbi încet:                            _   Patrocle,eu cred că nu trebuie să ne temem de Muma pădurii.Aici îs locuri curate...Sfânta Miercuri stă aproape.Stii de ce mă tem eu?                               - De ce te temi   ?                               - De bursuc.Am auzit că bursucu-i foarte rău.                           -N-are decât să vie,mormăi cu dispreţ Patrocle; am eu ac de cojocul lui.”                                         (M.Sadoveanu-Dumbrava minunată)     2. Explică folosirea următoarelor semne de punctuaţie:prima virgulă,două puncte,linia de dialog.   ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..........................3.Scriu cuvinte cu sens opus: a începe   ...........................                                    aproape.....................................................        vorbeşte.......................................                            curate................................................. .... aici.............................................                             încet.................................................. ....... 4.Completează enunţurile scriind formele coresponzătoare: Lizuca............spus căţelului că se teme de bursuc.(ia /i-a) Patrocle............... arătat netemător.(sa/ s-a)  Lizuca şi Patrocle nu ................temut.(sau /s-au) 5.Formulează  şi scrie ideea principală corespunzătoare fragmentului de mai sus. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ...............

                                                       

Numele..................................              Data.......................................                                                                                      Fișă de înțelegere a textului                                                                            Inimă de cerneală de Cornelia Funke 1. Citește cu atenție textul de mai jos si răspunde la cerințe.                     „În noaptea aceea ploua, o ploaie fină, susurândă. Meggie auzi pași afară. Se lăsă pe genunchi în fața ferestrei și privi spre stradă. Și atunci îl văzu.                   Străinul arăta ca o umbră. Ploaia se prelingea pe el. Stătea neclintit și privea țintă la casa ei.                  - Trebuie să-l trezesc pe Mo! se gândi Meggie                  Niciodată nu-i spusese altfel tatălui ei. Era legător de cărți și fetiței i se părea că numele meseriei nu descria bine munca lui. În urmă cu câțiva ani, meșterise chiar ea o firmă pentru atelierul lui pe care stă scris Mortimer Folchart, doctor de cărți, fiindcă el salva de mucegai și de praf volume vechi și prețioase.                  Alergă desculță pe coridorul întunecat. În camera lui Mo, ardea lumina. Citea, așa cum făcea deseori.                 - Mo, în curte, e cineva.                 - Ești sigură? Ce ai citit înainte de culcare?                 Meggie se încruntă.                 - Te rog! Vino cu mine!                 Fetița îl trase după ea nerăbdatoare încât pe coridor își izbi degetele de la picioare de un maldăr de cărți. În casa lor, se îngrămădeau peste tot: sub mese, pe scaune, în colțurile odăilor. Erau în bucătărie, pe televizor, în șifonier, maldăre mici, maldăre înalte, cărți voluminoase, subțiri, vechi.                 Ajunse în fața ferestrei.                 - Îl vezi?                 Chipul lui Mo deveni atât de grav când îl văzu, încât inima lui Meggie începu să bată și mai repede.                  Vizita e pentru mine, spuse Mo și dispăru înainte ca fetița să-l întrebe ce fel de vizită era și aia în miez de noapte.” 2. Cum este vremea întâmplarilor?     ....................................................... ....................................................... ........................ 3. Descrie felul în care arată casa în care trăeiște Meggie.    ...................................................... ....................................................... ..........................    ...................................................... ....................................................... .......................... 4. Explică sensul firmei făcute de Meggie.    ...................................................... ....................................................... ..........................    ...................................................... ....................................................... .......................... 5. Ordonează întâmplarile din textul dat, scriind, în cerculețe, cifra corespunzătoare.    O     Verde, în grădonă, un străin.                                                O    Ea fuge la tatăl ei, chemându-l să-l vadă.    O      Meggie aude pași afară.                                                      O    În coridorul plin de cărți, Meggie se lovește la picior.    O      Spune că a venit să-l viziteze pe el.                                    O    Mo se schimbă la față la vederea străinului. 6. Unește cuvintele din primul rând cu acelea care au sens din cel de-al doilea rând.     furtună                         fin                              teamă                         importanță                            uimire     delicat                          frică                           vijelie                          surprindere                           însemnătate 7. Precizează cuvintele cu același sens din sirurile de mai jos.     a)    a alerga                      a fugi                         a goni                          a tuli     b)    străin                          necunoscut                neștiut                         recunoscut                 anonim                neindentificat     c)    îngrămădit                  ticsit                            înțesat                        murdar                        aglomerat           împânzit 8. Mentionează câte un cuvânt cu sens opus pentru cele din text:     afară - ...........................                      vechi - ..........................                     întunecat - ..............................     mic - .............................                       înalt - ...........................                      subțire - ................................. 9. Imaginează o continuare a povestirii și citește-o colegilor tăi     ....................................................... ....................................................... ......     ....................................................... ....................................................... ......     ....................................................... ....................................................... ......   AI TERMINAT ! FII FERICIT !!     

                                  Hoinar de Emil Garleanu                      O clipa ţinu noaptea, cat ţin nopţile de vara, cand întunericul e numai o strangere de aripi a luminii. Şi totuşi îndata ce se trezi fluturul, în racoarea umeda a dimineţii, i se paru ca dormise de cand lumea; de aceea zise în sine, banuind: „Ce Dumnezeu rasare soarele atat de tarziu!”                        Dar ca şi cum Dumnezeu i-ar fi facut pe voie, deodata se rasfira din înalt manunchiul stralucitor al razelor de soare, şi peste campie navali un val de aur. Fluturul îşi palpai de cateva ori aripele, şi din varful galben al tulpinii de lumanarica, unde poposise de cu seara, îşi lua, zglobiu, zborul. Fiindca nu fusese de mult pe la targ, o lua într-acolo.                      Curand zari o gradina cu fel de fel de flori. Trecu parleazul, şi, mehenghi, se furişa întai pe la ferestrele casei. Perdelele erau înca lasate. Ce sa vada? Nimic! In schimb de jur împrejurul privazurilor, cununi de zorele se împleteau cu florile deschise, fragede, liliachii batand în albastru, sinilii batand în roz, acoperite de roua, ca de nişte nestemate, fragede flori”, gandi fluturaşul, şi batandu-şi aripele albastre stropite cu aur, le saruta pe rand. „Aici o sa stau astazi pe vremea arşiţei”, gandea ştrengarul. Dar tot privind la ele, gasi zorelelor o scadere; prea îşi schimbau faţa: dimineaţa într-un fel, la amiaza într-alt fel, iar seara se-nchideau morocanoase. „Nu-s statornice” adauga craiul, şi pleca mai departe. Cum zbura aşa, deasupra straturilor, mirosul rozetei îi umezi sufletul.                        Repede se coborî de se aşeza pe o tulpina de rozeta. Şi cum ramasese pierdut, rasufland mireasma îmbatatoare, se gandea: „Nu e floare mai fermecatoare carozeta, degeaba! în mireasma ei sa mori şi mori fericit!” Gandind astfel privi mai bine tulpina florii. Cine-l pusese! Mahnit, îşi mai schimba din pareri: „într-adevar, îmbatator miros; dar de ce oare firea nu îmbina niciodata toate însuşirile la un loc. Poftim, priveşte, cine împraştie o asemenea mireasma! Flori marunţele, pipernicite, aproape verzi ca şi frunzele.” Şi fiindca în clipa aceea veni pana la el adierea unor crini, urma: „Ce are a face rozeta cu crinii, cu crinii albi ca spuma laptelui!” Fara sa stea în cumpana îşi facu vant spre lujerul înalt, subţire şi mandru al unui crin întarziat. Aşezandu-se în potirul parfumat, alb ca zapada, berbantul îşi destinse aripele puţin, sa se odihneasca, dar baga de seama ca se umpluse de praful galben al florii, şi se necaji: „Foarte mulţumesc de gazda, daca e vorba sa ies manjit!… Şi unde mai pui ca aici stai ca într-o manastire.”                         Se înalţa în aer. Se încalzise grozav. „Parca e mai cald ca la camp”, gandi sprinţarul. In vremea aceasta ochii lui zarira, aşa, ca o şuviţa de sange. Era un strat de garoafe. „Hai într-acolo”; întinse aripele, lovi de cateva ori aerul şi se lasa, uşor ca un fulg, deasupra unei garoafe batute, creaţa şi îmbalsamata. „Uite-o floare care nu-i nazuroasa, îşi zise; o gaseşti pretutindeni; şi cu toate astea ar avea dreptul sa fie mandra cu faţa ei îmbujorata. Da, garoafa într-adevar mi-i draga”. Şi statea hoinarul, tolanit pe frunzişoarele moi ca un paşa, cand parca îl ameţi ceva. „Ce sa fie? Mirosul garoafei”. Uite asta, cugeta craiul, asta nu-mi place la garoafa. Nu putea, adica, sa aiba un miros al ei, numai al ei? Trebuia sa împrumute mirosul piparat de cuişoare? „Pfui!” Zglobiu, îşi vazu de drum, aiurea, stranutand… Şi ziua trecea, şi ratacitorul zbura mereu, mereu, fara astampar. „Uite colo un lavicer de nu ma uita. Fiindca-s albastre ca şi mine, s-or fi crezand, ma rog, lucru mare”; atingandu-le dispreţuitor cu varful de aripa, le lasa în urma.                 Ce mai straturi de ochiul bouluil „Sunt prea din topor – baga de seama curtezanul – ce e floare trebuie sa aiba ceva care sa o înrudeasca de aproape cu cerul, cu aerul… sau cu mine”, îngamfat, se împiedica de o gura leului; „Mersi, de-alde dumneatale gasesc şi în camp, la ţara”. „Ei, cu micşunica se schimba vorba – adeveri şiretul – asta da”. Şi se lasa elegant, în roate, deasupra florii cuminţi. îşi stranse aripele una, îşi rasuci musteaţa, facu ochii mici: micşunica ramase liniştita; gazda buna dar nu sprinţara. Flacaul se necaji: „Ho! Babatie, prea te crezi! Eu n-am venit sa dorm”. Şi fugi, razand. Maigaritarele nu le putea suferi, zbura pe deasupra lor, numai sa le faca în necaz; întrucat priveşte barba împaratului, îi venea rau numai cand se gandea la numele ei… Ziua trecea, soarele scapata; se mai racorise. O lua înspre gherghine. Cocoţate, sus, pe tulpinile lor, gherghinele îl priveau nepricepute. „înalte şi proaste”, zise pierde-vara, şi, înalţandu-se sus, cauta cu ochii trandafirii. îi zari. Se coborî încet, curtenitor se închina, în faţa fiecaruia. „Flori de paradis, flori maiestre, flori…” dar cum se întorcea, în dreapta şi-n stanga, complimentand, aripa                           l se zgarie de-un ghimpe. Craidonul o şterse repede, fara sa se mai uite înapoi… Trecu pe langa lalele fara sa le priveasca; dar în drum facu cu ochiul rochiţei randunicii, o veche prietena, şi spuse o vorba proasta unui stanjenel scuturat, îmbatranit, ce i se ţinea în cale. Zarnacadelelor le ramasese doar tulpinile; liliacului, frunzele. Mai departe, mai departe. Din zbor fura o sarutare unei cicori, ratacita pe acolo cine ştie cum. Şi cicoarea îi aduse aminte de camp. „Tot mai frumos e campul… Dar nu-i vorba, şi-n gradina!…” Şi parca departe, într-un colţ, zari o floare, învoalta, necunoscuta. Grabi, dar deodata începu sa orbecaiasca. Nici nu bagase de seama ca se întunecase. Nu mai vedea nimic. îl apucase noaptea în drum. Neputand sa mai zboare, se lasa la întamplare, pe un spin uscat, sa aştepte zorii, suspinand nemulţumit: „Ce Dumnezeu se-nnopteaza aşa devreme!”                                                            Hoinar de Emil Garleanu fisa de intelegere a textului   Raspunde la intrebari:   a) Pe ce floare a innoptat fluturele? ....................................................... ...........   b) Ce flori a intalnit acesta in gradina? ....................................................... ...........   c) Cum a descris fluturele fiecare floare intalnita? ....................................................... ........... ....................................................... ...........   d) Cui a dat autorul denumirea de hoinar? De ce ? ....................................................... ............   2. Cauta in text alte denumiri date de autor fluturelui. ....................................................... ........... ....................................................... ...........   3. Selecteaza patru expresii deosebite din text si alcatuieste enunturi cu acestea. ....................................................... ............ ....................................................... ............ ....................................................... ............ ....................................................... ...........   4. Transcrie din text enunturile prin care fluturele isi exprima dezamagirea in legatura cu cele doua momente ale zilei. ....................................................... .......... ....................................................... ..........   5. De ce crezi ca fluturele era nemultumit de sosirea diminetii si a noptii? ....................................................... ..........   6. Scheletul de recenzie(prezentarea pe scurt a textului)   a) Scrie intr-o propozitie despre ce e vorba in text. b) Reda intr-o expresie ce contine textul. c) Reda intr-un cuvant ce contine textul. d) La ce culoare te gandesti cand citesti textul. De ce? e) Scrie cea mi aimportanta idee din text. f) Realizeaza un desen care sa surprinda esentialul textului.   7. Povesteste primul fragment al textului. ....................................................... ............... ....................................................... ...............  

Substantivul – fișă de lucru Citește cu atenție textul: „Deodată Dorothea auzi o voce care grăia: – Sunt Oz cel Mare și Cumplit. Cine ești tu și de ce mă cauți? Vocea nu era atât de fioroasă după cum se aștepta fetița ca să iasă din acest cap mare, așa că prinse curaj și răspunse: – Sunt Dorothea cea neîsemnata și smerită și am venit la tine ca să mă ajuți. Trimite-mă inapoi în Kansas, unde se află matușa mea Em și unchiul Hery, răspunse ea cu hotărâre și seriozitate. – Bine, grăi capul, îți voi da răspunsul meu. N-ai niciuun drept să aștepți de la mine să te trimit înapoi în Kansas, până ce nu-mi faci și tu în schimb un bine. Ajută-mă și te voi ajuta.”   1. Care sunt personajele din text? _______________________________________________________ _______________________________________________________ 2. Transcrie enunțul prin care Dorothea îi spune lui Oz dorința ei. _______________________________________________________ _______________________________________________________ 3. Scrie cuvinte cu același sens (sinonime) pentru cuvintele: grăia – __________, vocea – ______________, smerită -_____________ 4. Găsește substantive cu sens opus (antonime) pentru cuvintele: curaj – __________, hotărâre – ____________, seriozitate – ___________ 5. Scrie cel puțin două enunțuri în care cuvântul „drept” să aibă alte înțelesuri decât cel din text. *________________________________________________________ *________________________________________________________ 6. Transcrie substantivele proprii din text, apoi substantivele la genul masculin. _________________________________________________________ _________________________________________________________ 7. Selectează substantivele la genul neutru și trece-le la numărul plural. _________________________________________________________ _________________________________________________________ 8. Scrie funcția sintactică (în propoziție) a substantivelor din primul enunț. _________________________________________________________ 9. Analizează substantivele: fetița, cap, curaj _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ 10. Scrie adjectivele folosind substantivele: curaj, hotărâre,seriozitate. _________________________________________________________   11. Explică scrierea cuvântului „neînsemnată” cu „î” _________________________________________________________ 12. Scrie un text în care ai vrea ca vrăjitorul din OZ să-ți îndeplinească o dorință. Dă-i un titlu potrivit. _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________  

Substantivul – fișă de lucru „Din asfintit, de peste munte, Rasfringeri rosii de amurg Se sfarma-n licariri marunte Si-n Dunarea umbrita curg. Dar unda tulbure le-ngroapa Când, subt rachitele din vale, De-abia mai tremura pe apa Ca niste coji de portocale.” (Pastel de George Topârceanu)   1. Ce moment al zilei prezintă poetul în aceste versuri? ________________________________________________________   1. Selectează expresiile folosite de poet pentru a reda culorile peisajului. ________________________________________________________ ________________________________________________________   3. Scrie cuvinte cu același înțeles(sinonime) pentru cuvintele: asfințit -_____________, licăriri – _________, mărunte-______________ unda-__________   4. Scrie cuvinte cu sens opus(antonime) pentru cuvintele: tulbure-___________, vale-________________, umbrită-____________   5. Transcrie comparația folosită de poet: ________________________________________________________ 6. Subliniază substantivele proprii din prima strofă și substantivele comune din a doau strofă.   7. Scrie la numărul singular substantivele: răsfrângeri – ____________ licăriri – _______________ răchitele- ______________ coji – _________________   8. Scriei la numărul plural substantivele: asfințit – ______________ vale – ________________ unda – _______________ munte – ______________   9. Selectează trei substantive la genuri diferite din prima strofă. Precizează genul și numărul lor. ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________   10. Transcrie din text, două substantive însoțite de adjective ________________________________________________________   11. Scrie patru substantive în care să folosești „m” înainte de „b” sau „p”. Desparte în silabe. _________________________________________________________ _________________________________________________________ 12. Taie substantivele scrise greșit: plajă – plaje avalanșă – avalanșe ideie – idee ușă – ușe ojă – oje poet – poiet păpușe – păpusă alee – aleie caiet – caet sacoșe – sacoșă licee – liceie poiezie – poezie   Succes !!

Pronumele personal – fișă de lucru   Citește cu atenție textul:   „- Da’ ce-a fost aici, copile? –  Ce să fie, mămucă? Ia, cum te-ai dus dumneata de-acasă, n-a trecut tocmai mult și iaca s-aude cineva bătând la ușă  și spunând: Trei iezi cucuieți!… Ușa mamei descuieți. – Și? – Și frate-meu cel mare, nătâng și neastâmpărat, cum îl știi, fuga la ușă să deschidă. – Și-atunci? – Atunci eu m-am vârât iute în horn și frate-meu cel mijlociu sub chersin, iar cel mare, după cum îți spun, se dă cu nepăsare după ușă și trage zăvorul. –  Și atunci? – Atunci  grozăvie mare! Nănașul nostru și prietenul dumitale, cumătrul lup, se și arată în prag. – Cine? Cumătru-meu? El care s-a jurat pe părul lui că nu mi-a spărie copilașii niciodată? – Apoi dă,mamă! Cum vezi,i-a umplut de spărieți! – Ei las’ că l-oi învăța eu!” (Ion Creangă – Capra cu trei iezi)   1. Cine i-a povestit caprei cum au pierit cei doi iezi? ________________________________________________________   2. Transcrie răspunsul pe care îl dă iedul la prima întrebare a caprei „Și-atunci?” trecând pronumele personal și verbele la persoana a III-a. ________________________________________________________ ________________________________________________________   3. Scrie sinonime(cuvinte cu același înțelers) pentru cuvintele: horn -_________, m-am vârât -____________, chersin -______________   4. Scrie cuvinte cu sens opus(antonime) pentru cuvintele: niciodată -_________________, a umplut -________________________   5. Scrie enunțuri în care verbul „a ști” să fie la timpul prezent, persoana a II-a, numărul singular și persoana a III-a, numărul plural. ________________________________________________________ ________________________________________________________   6. Subliniază pronumele personale din text. 7. Transcrie pronumele de politețe si analizează-le. ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________   8. Scrie un proverb în care să fie substantivul „lup” și care să se refere la cei care nu renunță la obieceiuri rele. ________________________________________________________   9. Scrie un enunț în care cuvăntul „ei” din ultimul enunț să aibă alt înțeles. ________________________________________________________   10. Scrie funcția sintactică (în propoziție) a pronumelor personale din versurile: „Mama mi-l cânta și ea Și la viersul lui cel dulce Puiul ei se potolea Și-o lăsa frumos saă-l culce.” (St.O.Iosif – Cântec sfânt) ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________  

Numele și prenumele_________________ Data_______________ Test pentru consolidarea cunoștințelor dobândite Citește cu atenție textul: „Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gândește. La ce se gândește? La nimic. Numără florile care cad. Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe;sprâncenele,mustățile și barba, peste toate au nins ani mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară; blânzi și mângâietori. – Cine a trântit poarta? Credam c-a umflat-o vântul….O,bată-vă norocul,cocoșeii moșului! zise bătrânul.”   1. Scrie timpul și locul unde se petrece acțiunea. _________________________________________________________   2. Explică expresia „au nins ani mulți și grei” _________________________________________________________ _________________________________________________________ 3. Scrie sinonime pentru cuvintele: miresme – prispă – pletele –   4. Scrie antonime pentru cuvintele: bătrânul – multi – grei –   5. Scrie o propoziție în care verbul „a umplut” să aibă alt înțeles decât cel din text. Scrie ce funcție sintactică are în propoziție. _________________________________________________________ _________________________________________________________   6. Scrie două propoziții în care cuvântul „ochi” să aibă alte înțelesuri decât în text. _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________   7. Pune întrebările și  predicatul și subiectul din prima propoziție. Analizează predicatul. _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________   8. Află predicatele din primele trei enunțuri din text, scriind întrebarea pentru fiecare. Analizează două dintre ele. _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________   9. Analizează ultimele trei predicate din text. _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________   Succes!!

Adjectivul – fisă de lucru Citește cu atenție textul: Era odată un împarat puternic și mare și avea pe lângă palaturile sale o grădină frumoasă,bogată de flori și meșteșugită nevoie mare! Așa grădină nu se mai văzuse până atunci, p-acolo. În fundul grădinei avea și un măr care făcea mere de aur și de când îl avea înflorind,crescând și pârguindu-se, venea oarecine noaptea și le fura, tocmai când erau să se coacă. Toți paznicii din toată împărăția și cei aleși ostasi pe care îi pusese împăratul ca să pâdească n-au putut să prindă pe hoți. – Tată, am crescut în palaturile tale m-am plimbat prin astă grădină de atâtea ori și am văzut roade foarte fruoase în pomul din fundul grădinei, dar n-am putut gusta niciodată din ele. Acum au dat copt, dă-mi voie ca nopțile astea să păzesc eu insumi, și ma prinz că voi pune mâna pe acel tălhar care ne jertfește. (Petre Ispirescu – Prâslea cel voinic și merele de aur)   1. Împarte textul pe fragmente și scrie ideile principale. _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________   2. Scrie sinonime (cuvinte care au înțeles asemănător) pentru cuvintele: palat – ____________, tâlhar – ____________, ostași – ________________   3. Scrie câte un cuvânt cu sens opus (antonim) pentru fiecare din cuvintele: frumusețe -_______________, niciodată – _________ puternic – _________   4. Alcătuiește două enunțuri în care cuvântul „mare” să aibă înțelesuri diferite. Precizează ce parte de vorbire este în fiecare situație. _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________   5. Selectează adjectivele din primul enunț. Precizează care sunt substantivele a căror însușire o arată. _________________________________________________________ _________________________________________________________   6. Înlocuiește expresia subliniată din construcția „mere de aur” cu adjectivul potrivit. __________________________________________________________   7. Scrie enunțuri în care să folosești cuvintele : cel, ce-l __________________________________________________________ __________________________________________________________   8. Înlocuiește expresia „meșteșugită nevoie mare” cu un adjectiv. __________________________________________________________   9. Scrie adjectivele care se pot forma de la substantivele: vrednicie-__________ umezeală – _________ lumină – ___________ adâncime – _________ câldură – ___________ mătase – ___________ bunătate – __________ blândețe – __________ hârnicie – ___________   10. Analizează următoarele adjective din text : puternic, bogată _________________________________________________________ _________________________________________________________   11. Scrie la numărul plural următoarele adjective: cenușiu – ___________ plumburiu – _________ aurie – _____________ vișinie – ____________

Adjectivul – fișă de lucru   Citește cu atenție textul: „Cică într-o iarnă, pe când zăpada cădea din înaltul nemărginit al cerului, în fulgi mari și pufoși, o împărăteasă sta într-un jilț și cosea lângă o fereastră cu pervazul negru, de abanos. Și cum cosea ea așa, aruncându-și din când în când privirile la ninsoarea ce se cernea de sus, se întâmlă să se înțepe cu acul în deget și picături de sânge căzură în zăpadă. Roșul sângelui arătă atât de frumos pe albul zăpezii, că împărăteasa încântată se gândi în sinea ei: „Ce n-aș da să am un copil alb ca zăpada, roșu ca sângele și cu părul negru ca abanosul” (Frații Grimm – Albă ca Zăpada)   1. Scrie ideea principală a fragmentului citit. ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________   2. Transcrie comparațiile folosite de scriitor. ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________   3. Scrie cuvinte cu acelși înțeles (sinonime) pentru cuvintele:   jilț____________________ zăpadă__________________ împărăteasă_____________ copil___________________   4. Scrie cuvinte cu sens opus (antonime) pentru adjectivele:   harnică_________________ depărtat________________ trist___________________ înalt___________________ limpede_________________ alb_____________________   5. Alcătuiește un enunț în care verbul „a cerne” să aibă alt înțeles decât cel din text. ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 6. Selectează adjectivele din text împreună cu substantivele a căror însușire o arată. Subliniază adjectivele. ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ __________________________________________________________   7. Precizează genul adjectivelor „mari”, „negru”. ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________   8. Analizează adjectivele : „pufoși”, „alb”. __________________________________________________________ __________________________________________________________   9. Ce sunt ca părți de vorbire, cuvintele subliniate în construcțiile: „roșul sângelui”, „albul zăpezii” ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ __________________________________________________________   10. Transcrie enunțurile de mai jos, schimbând locul adjectivului. a) „I-e rușine de copii_______________________________________________________ Că din mugurii aurii_______________________________________________________ I-au ieșit, în loc de flori_______________________________________________________ Mâțișori____________________________________________________ (Otilia Cazimir – Mâțișorii)   b) Cenușiii nori prevesteau furtună ____________________________________________________________________________________________________________________   c) Nori plumburii se adunaseră pe cer. ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________   Succes !!!

   SUBIECTUL Definitie : Subiectul este partea de propozitie care arata cine face actiunea exprimata de predicat sau cine are caracteristica exprimata prin numele predicativ. Intrebari: Cine? Ce? (face actiunea) Despre cine/ce este vorba in propozitie ? puse predicatului. Cazul: Nominativ Se exprima prin urmatoarele parti de vorbire: -substantiv –comun –simplu: Baiatul lucreaza mult.                                 -compus: Floarea-soarelui este o planta.                   -propriu: Radu invata la matematica. -pronume –personal: El este acasa.                  -de politete: Dumnealui este profesorul de sport.                  -demonstrativ: Acela pleaca de la scoala.                  -posesiv: A mea este in excursie.                  -nehotarat: Toate sunt coapte.                  -relativ: Ma intreb cine vine.                  -interogativ: Cine a venit?                  -negativ: Nimeni n-a venit la petrecere. -numeral –cardinal: Doi au castigat.                 -ordinal: Al treilea a invins. -verb –infinitiv: A invata este necesar.          -supin: De cantat este placut. -adverb cu rol de substantiv: Raul a trecut. Binele invinge. -interjectie: Se aude vai!         E. Clasificare: Sb –simplu: Maria citeste.          -compus: Corina si Raul se joaca. Sb –inclus: verbul este la pers. I, II, sg si pl: Citesc. (eu) Cititi. (voi)          -subinteles: versul este la pers. III sg si pl: Citeste. (el) Citesc. (ei)   PREDICATUL   Definitie: Predicatul este partea principala de proopozitie care arata ce face, cine este, cum este, ce este subiectul. Clasificare Predicat verbal Predicat nominal   1. Predicatul verbal – exprimat printr-un verb la modul personal, arata ce face subiectul, impreuna cu Sb. Sau fara el poate contrui o propozitie de sine statatoare Exp. – verb la modurile personale: Indicativ: Eu merg la scoala.                                                         Imperativ: Du-te!                                                         Conjunctiv: Sa citim cu totii.                                                         Conditional-optativ: Ar compune o scrisoare. Verb la cele 3 diateze: Activa: Eu invat la gramatica. Pasiva: El este invatat de profesor. Reflexiva: El isi face temele.   Intejectie predicativa: Hai la noi!, Iata o vaza! Locutiuni verbale: Imi aduc aminte de tine., A luat-o la fuga pe drum.  A FI – verb predicativ in urmatoarele cazuri: Cat este ceasul? (este poate fi inlocuit cu verbul „arata”) Cat este painea? (costa) Unde este elevul? (se afla) Eu sunt din Sibiu. (provin) Am fost la bunici. (a vizita) Maine va fi o saptamana de la plecarea lor. (se implineste) Textul este din nuvela « Alexandru Lapusneanul ». (apartine)   2. Predicatul nominal – exprimat printr-un verb copulativ la modul personal si un nume predicativ. Arata – cine este subiectul : Omul acela este Vasile.           -ce este subiectul : Radu este antrenor.           -cum este subiectul : Mihai este destept. Retine : Pe langa verbul « a fi » exista si alte verbe care pot fi copulative :        A iesi        A ajunge  - cand pot fi inlocuite de verbul « a deveni »       A se face       A ramane – cand NU are sensul de a sta, a se opri       A insemna – cand NU are sensul de a face un semn       A deveni – este intotdeauna copulativ       A parea – cand nu poate fi inlocuit cu verbul « a fi »                             Verbe copulative - P.N.                                                  Verbe predicative – P.V.          El este campion.                                                                 El este in clasa. El va ajunge doctor.                                                          El a ajuns in clasa. El a iesit profesor.                                                              El a iesit din clasa. El se face inginer.                                                              El isi face temele. A munci inseamna a castiga.                                           El si-a insemnat exercitiile facute. El a ramas surprins.                                                           El a ramas in clasa. El a devenit avocat.                                                                       -------- 8. Parea fericita.                                                                      Parea ca ninge.     OBSERVAȚIE! Verbele copulative au functie sintactica de Predicat nominal (PN) incomplet.    Numele predicativ- exprimat prin :  Substantiv – N: Prietena ta este Maria.                      Ac+prep. : Papucii sunt din piele.                      G.: Rochia este a mamei.            Numeral – N: Prietenii mei sunt cei doi.                    Ac+prep.: Surpriza este pentru al treilea.                   G : Pachetele sunt ale celor doi.  Adjectiv – pozitiv: Papusa ei este frumoasa.                    comparativ -  superioritate: Prajitura e mai buna.              egalitate: Este la fel de buna.                          inferioritate : Este mai putin buna.                     superlativ  - absolut : Este foarte buna.                             relativ : Este cea mai buna.   Pronume – N: Castigatoarea este ea.                    Ac+prep.: Papusa este pentru ea.                    G : Ciocolata este a lui.  Verb la modul – infinitiv : Dorinta ei este de a canta.                             supin : Poezia este de invatat.    Adverb – de mod : Raspundul este asa.                  de timp : Lectia este pentru maine.                  de loc : Parintii sunt de acolo. Interjectie : Este vai si amar de el ! Numele predicativ poate fi simplu : Baiatul este frumos.                                              multiplu : El este frumos si destept.    ATRIBUTUL   Definitie: Atributul este partea secundara de propozitie care determina un substantiv sau un substitut al acestuia (pronume, numeral). Intrebari : care?, ce fel de ?, a, al, ai, ale cui ?, cati, cate ?, al catelea, a cata ? puse cuvantului determinat. Clasificare Atr. substantival – apozitional                               genitival                               prepozitional Atribut pronominal – prepozitional (Ac.)                               genitival (G.)                               dativul posesiv (D.) Atribut adjectival                               Atribut verbal Atribut adverbial   Atributul substantival  Apozitional – N : Ion, elevul a plecat., Domnitorul, Mihai Viteazul a fost infrant.                        Ac. : L-am vazut pe elevul Mircea.                        D : I-am dat cartea lui Ion, prietenul meu. Genitival: fara prep.: Aceste sunt faptele colegilor tai.                  Cu prep.: Lupta impotriva turcilor a luat sfarsit. Prepozitional: Ac.: Drumul de la scoala este lung.                                 Cadoul pentru parinti este pe masa.                                Pomul din gradina a inflorit.                                Goana dupa cumparaturi a inceput.                         D: Reusita datorita mamei m-a bucurat Construirea casei conform planului s-a terminat. A primit pedeapsa potrivit legii.   Atributul pronominal Prepozitional exprimat prin : Pronume personal: Barfa despre ea nu este draguta. Pronume reflexiv : Lauda de sine nu miroase a bine. Pronume de politete : Dialogul cu Maria Sa a inceput. Pronume demonstrativ : Cadoul pentru acela l-am dat. Pronume posesiv : Relatia cu al meu s-a terminat. Pronume nehotarat : Cearta cu toate m-a obosit. Pronume negativ : Plimbarea cu nimeni nu ma incanta. Pronume de intarire : Lauda despre insene nu este buna. Pronume interogativ : Cartea de la care e pe masa ? Pronume relativ : Nu stiu cartea de la cine e pe masa. Genitival exprimat prin:  Pronume personal : Gluma lui nu este haioasa. Pronume de politete : Sabia Mariei sale mai straluceste. Pronume demonstrativ : Cartea aceluia e veche. Pronume posesiv : Parerea a lor mei l-a suparat.   Pronume nehotarat : Cartile tuturora sunt vechi. Pronume negativ : Penarul nici uneia nu este aici. Pronume de intarire : Copilul insusi a mers la concert. Pronume interogativ : Casa caruia ai vazut-o ? Pronume relativ : Problema este ale cui carti le-am uitat.   Dativul posesiv Pronume personal neaccentuat : Fapta-ti este cunoscuta. Pronume reflexiv neaccentuat : Maria-si potolea setea.   Atribut adjectival exprimat prin : Adjectiv demonstrativ : Caietul acestui baiat este rupt. Adjectiv posesiv : Caietul meu e nou. Adjectiv de intarire : Eu insami am gresit. Adjectiv nehotarat : Fiecare baiat e fotbalist. Adjectiv negativ : Niciun copil nu este acasa. Adjectiv interogativ : Care fata a luat nota 10 ? Adjectiv relativ : Nu stiu care fata a plecat. Adjectiv propriu-zis: El are un scris frumos. Verb la participiu : Copii certati plangeau. Verb la gerunziu acordat cu substantivul : Cosurile fumegande, voce vibranta Numeral cardinal : Doi copii se plimbau prin parc. Numeral ordinal : Al doilea elev este absent. Numeral colectiv : Tustrei elevii au chiulit. Numeral de aproximatie : Circa 20 de copii au mers in excursie. Locutiune adjectivala : Baiatul fara obraz enerveaza pe toti.   Atribut  verbal  - exprimat prin : Verb la infinitiv : Dorinta de a invata nu exista. Verb la supin : Textul de citit este interesant. Verb la gerunziu neacordat : Am intalnit copii razand. Locutiune verbala : Dorinta de a o lua la sanatoasa il caracterizeaza.   Atribut  adverbial – exprimat prin :  Adverb de loc : Cartea de acolo este rupta. Adverb de timp : Povestea de atunci este deosebita. , Discutia de ieri m-a deranjat. Adverb de mod : Se auzea susurul alene a izvorului. Locutiune adverbiala: Cititul de zi cu zi, invatatul pe de rost, plimbatul de colo pana colo   COMPLEMENTUL   Definitie: Complementul este partea secundara de propozitie care determina : -un verb : Am plecat la tara. -un adjectiv : Pomii erau plini de flori. -un adverb : Zboara lin ca vantul. -o interjectie : Hai acolo !, Zarr pe un ram.             Clasificare  1. Complemente circumstantiale  -        de loc : unde ? de timp : cand ?, de cat timp ?, - de mod : cum ? de cauza   de scop 2.Complemente necircumstantiale  complement direct : pe cine ?, ce ? complement indirect : cui ?, despre cine/ce ?, cu cine/ce ?, de la cine/ce ?, la                          cine/ce ?, pentru cine/ce ? -            complement de agent   1. Complemente circumstantiale C.C.L. – exprimat prin :  Subst.+prep.(Ac) : A scris pe carte. Subst.+ locutiune prep. (G) : Zboara deasupra caselor. Pronume pers. : Pleaca de la el. Pronumele reflexiv : Sunetul venea despre sine. Pronumele demonstrativ : Merge la acela. Pronumele de politete : A alergat la dumnealui. Pronumele posesiv : El pleaca cu al meu. Pronumele nehotarat : Merge la toate. Pronumele relativ : Ne gandim spre care se indreapta. Pronumele interogativ : De la care ati venit ?   Numeral cardinal (prep. Ac.) : Merge la cei doi. Numeral ordinal : Merge la al treilea. Numeral colectiv : Vine de la tustrei. Numeral fractional : Se indreapta spre o treime dintre ei. Numeral cardinal (prep. G) : Sta inaintea celor doi.   Numeral ordinal : Ajunge deaspra celui de al treilea. Numeral fractional : Cade in mijlocul doimii. Verb la supin: Nica venea de la cules/scaldat.   Complementul circumstantial de timp – exprimat prin : Subst.+prep.(Ac) : Vine la noi dupa sarbatori. Subst. + prep. (G) : In jurul amiezii soseste acasa. Adjectiv +prep. “de”(Ac.) : De mic/ de tanar a invatat sa citeasca. Pronume pers. (Ac.) : Sosim indata dupa ei. Pronume demonstrativ : Venim imediat dupa acela. Pronume posesiv : A venit imediat dupa ai nostri. Pronume nehotarat : Ajunge dupa unii. Pronume de politete : Soseste dupa dumnealui. Pronume negativ : Nu intra in clasa dupa nimeni. Pronume relativ : Citeste dupa care invata.. Pronume interogativ : Dupa cine alearga ? Pronume pers. (G) : Soseste inaintea dansului. Pronume demonstrativ : Vine inaintea aceluia. Pronume posesiv : Soseste acasa inaintea alor mei. Pron. nehotarat : A ajuns inaintea la toti. Pronume de politete : Se trezeste la ora 8 inaintea dumnealor. Pronume negativ : Nu-si termina lectiile inaintea niciunuia. Pronume relativ : Nu stiu inaintea cui a venit. Pronume interogativ : Inaintea cui a venit ?     Numeral cardinal (prep. Ac.) : Merge la cei doi. Numeral cardinal (prep. G) : Ajunge inaintea celor doi. Numeral ordinal (prep. Ac.) : Ajunge dupa cel de-al doilea. Numeral ordinal (prep. G) : Ajunge inaintea celui de-al doilea. Adverb de timp : Dimineata merg la scoala. Locutiune adverbiala : A plecat de cu seara. Verb la infinitiv + prep. : Alearga inainte de a manca.   Complement circumstantial de mod. – exprimat prin : Substantiv + « cat » : Este o minge cat pumnul. Substantiv (Ac.) : E tare ca pamantul. Substantiv (D) : S-a facut negru asemenea pamantului. Substantiv (G) : (in baza, in lumina, in temeiul): A fost pedepsit in baza legii.   Pron. (Ac.) : Merge ca dumnealui. Pron. (D) : Vorbeste asemenea noua. Pron. (G) : Este pedepsit in baza acestora.   Numeral (Ac.) : Mananca ca zece. Numeral (D) : Invata asemenea primului. Numeral (G) : Ma lasa in baza amandurora.   Adverb de mod: Vorbeste bine engleza.   Locutiune adverbiala : Invata pe de rost poezia. Verb la infinitiv : Nu traieste fara a manca. Verb la gerunziu : Merge cantand/fluierand. Adjectiv : Rochia sta pe ea ca scrisa.   2. Complemente necircumstantiale   a. Complementul direct – este exprimat prin : Substantiv (Ac.) : El l-a batut pe Marius., A pierdut pantoful. Pronume personal (Ac.) : L-a strigat pe el. Pronume demonstrativ : L-a gasit pe acesta. Pronume posesiv : I-am vazut pe ai tai. Pronume reflexiv : S-a pieptanat frumos.   Numeral cardinal (Ac.): I-a vazut pe cei doi. Numeral ordinal (Ac.) : L-a reprezentat pe al treilea. Verb la infinitiv: Stie a canta. Verb la gerunziu : Vedea venind pe cineva. Verb la supin : I-am dat de revazut problema.   b. Complementul indirect – este exprimat prin :  Substantiv (G) : S-a intors impotriva baiatului. Substantiv. (Ac.) : Am vorbit despre lectia de ieri. Substantiv (D) : Ii dau o ciocolata baiatului. Substantiv pers. : I-am cerut explicatii. Pron. demonstrativ : A luptat impotriva aceluia. Pron. posesiv: A reusit gratie alor sai. Pron. reflexiv: Isi ia cartea. Numeral cardinal : A vorbit despre cei doi. Numeral ordinal : S-au aliat impotriva celui de al doilea. Verb la infinitiv : Este obisnuit a se ruga in fiecare zi. Verb la gerunziu : A obosit fugind.