Limba si literatura Romana (LLR)

  Visul implinit de Lucian Blaga   Pentru visul de veacuri al poporului român sosise clipa împlinirii : trupul țării se întregea și cu Transilvania.   În ziua aceea a zilei de 1 Decembrie 1918, ca la un semnal, lumea românească a purces spre Alba-iulia, locul Adunării. Căruțele românești, buchete de bucurie, curgeau prin făgașul zăoezii.   La Alba-Iulia nu a mai fost chip să mai pătrundă cineva în sala Adunării. Poporul care venea din toate colțurile Transilvaniei, să audă marea veste, se aduna pe câmpia întinsă din față.   Era o roire de necrezut. Cum pe vremea aceea nu erau microfoane, cei care vorbeau mulțimii se mutau de la o tribună la alta. Pe fețele tuturor se citea fericirea. Nu te mai săturai privind marea de capete ce sorbeau oratorilor.   Seara, ne întorceam spre casă. Întunericul se așternuse și era liniște. Când deodată, un copil care privea dintr-o curte la șirul de căruțe, pe neașteptate strigă din toate puterile:                                                                                                                   Trăiască România dodoloață !

MODURILE ȘI TIMPURILE VERBULUI. FORME VERBALE NEPERSONALE    Modul indicativ Modul conjunctiv Prezent Imperfect Perfect compus Perfect simplu Mai-mult-ca- perfect Viitor standard Viitor popular Viitor anterior Prezent Perfect alerg alergam am alergat alergai alergasem voi alerga o să alerg voi fi alergat să alerg să fi alergat alergi alergai ai alergat alergași alergaseși vei alerga o să alergi vei fi alergat să alergi să fi alergat aleargă alerga a alegat alergă alergase va alerga o să alerge va fi alergat să alerge să fi alergat alergăm alergam am alergat alergarăm alergaserăm vom alerga o să alergăm vom fi alergat să alergăm să fi alergat alergați alergați ați alergat alergarăți alergaserăți veți alerga o să alergați veți fi alergat să alergați să fi alergat aleargă alergau au alergat alergară alergaseră vor alerga o să alerge vor fi alergat să alerge să fi alergat Modul condițional-optativ Modul imperativ Infinitiv Funcții sintactice Prezent Perfect Formă afirmativă Formă negativă Prezent Perfect Eu am alergat în parcul de lângă școală. (Predicat verbal) A alerga este un obicei sănătos. (Subiect) Terenul este pentru a alerga. (Nume predicativ) Dorința de alerga mi s-a îndeplinit. (Atribut verbal) Elevul începe a alerga prin curtea școlii. (Complement direct) Incapabil de a alerga, s-a așezat jos. (Complement prepozițional) A plecat înainte de alerga pe teren. (Circumstanțial de timp) Mihai a intrat în clasă fără a alerga. (Circumstanțial de mod) A intrat pe teren pentru a alerga. (Circumstanțial de scop) A fost pedepsit pentru a fi alergat prin curtea școlii. (Circumstanțial de cauză)   aș alerga aș fi alergat aleargă! nu alerga! a alerga a fi alergat ai alerga ai fi alergat Gerunziu ar alerga ar fi alergat alergând am alerga am fi alergat alergați! nu alergați! Supin ați alerga ați fi alergat de alergat, pentru alergat, după alergat, la alergat, de la alegat ar alerga ar fi alergat Participiu Alergat, alergată, alergați, alergate Ajută la formarea altor moduri și timpuri verbale: indicativ, perfect compus; indicativ, viitor anterior; conjunctiv, perfect; condițional-optativ, perfect; supin; este component al construcției pasive cu verbul auxiliar „a fi” Observație: Infinitivul, gerunziul, supinul și participiul sunt forme verbale nepersonale!  

Nuemele elevului............................................                                                                                       data .............................. Fișă de lucru Verbul Pronunțarea și scrierea verbelor „a fi „ , „ a lua „ Alcătuiți câte o propoziție : Cu următoarele forme ale  verbului „ a lua„ : iau, iei, ia, luăm, luați ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ........................................ Utilizând cuvintele „i-a dăruit „ și „ i-au dăruit „. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..... Tăiați ce nu este corect: este / ieste                           b) scriem / scrim sânt / sunt                               transcrieți / transcriți ești / iești                       lom / luăm erați / ierați                              loați / luați ieram / eram                            scriți / scrieți     Corectați următoarele enunțuri : Sa dus aseară la București. ....................................................... .................................................... Spunemi ceai făcut de când nu neam văzut. ....................................................... ...................................................... La rugat săl trezească peste două ore. ....................................................... ...................................................... Ionel ia cartea din bibliotecă. ....................................................... ...................................................... La luat cu el la magazin ca să vadă jucăria. ....................................................... ....................................................... .. Potriviți verbul „ a crea „ cu pronumele date : Eu __________                        Noi________________ Tu ____________                    Voi _______________ El ____________                     Ei ________________ Ea ____________                    Ele ________________ Transformați  propozițiile date după model și subliniați cu o linie verbele: Model : Teiul foșnește. Foșnetul teiului mă trezește dimineața.  Focul arde. ____________________________________________ Clopoțelul sună. _________________________________________ Soarele dogorește. _______________________________________ Copilul scrie. ___________________________________________ Râul se revarsă. ___________________________________________ Găsiți verbe  cu sensuri diferite pentru cuvintele date: a se uda :  _________________________________ a căuta : ___________________________________ a trece : ____________________________________ Găsiți câte trei expresii care provin de la verbele : a da : _____________________________________________ a face : _____________________________________________ a lua : _____________________________________________ a pune : ______________________________________________  Transformați verbele în substantive (a ) și apoi în adjective (b) : Exemplu : a înflori – (a) înflorire, în florirea, înfloritul; (b) înflorit , înfloritor a gândi - ______________________________________________________ a mulțumi - _______________________________________________________

  Textul 1   „Dragii mamei copilași, eu mă duc în pădure după mâncare. Voi încuiați ușa după mine. Auzit-ați ce-am spus eu ? - Da, mămucă, ziseră eu. - Pot să am nădejde în voi ? - Da mămucă! Noi suntem o dată băieți.”   (Ion Creangă, Capra cu trei iezi)     Textul 2   „Ea mi-a trimis, de-acolo, vești Despre acel vestit tenor Și le-am primit acum o oră. Plecarea lui a fost o dramă....”   (Gellu Naum, Cărțile lui Apolodor)     Textul 3   „Am un câine prichindel, Latru eu, latră și el. Fac eu semne, el mă-ntrece-n Giumbușlucuri, este rege!”   (Marin Moscu, Păcăleala)     Textul 4   „De sub mantia albă, un fir de iarbă firav se căznea să scoată capulo. Un fulg mai îndrăzneț, îl zări și-l întreabă: - Ce cauți tu, firicel plăpând, aici? - Vreau să vestesc primăvara! Ar fi bine să-ți iei prietenii și să plecați. Vremea voastră a trecut.     Textul 5   Zi frumoasă de iarnă. Ninsese bogat. Sună de pauza mare. - Eu merg la ghețuș! Vii și tu Mirabela ? strigă veselă o colegă. - Voi ce faceți, băieți? Nu mergeți cu ele? Cine să construiască un om de zăpadă? Erau cuvintele doamnei profesoare de engleză. S-au urnit și unii băieți. - Tu nu vii, Claudiu? Lasă colegul de bancă! El e friguros. Îi îngheață mânușițele-n zăpadă     Textul 6   Într-o zi după-amiază eu eram cu frățiorul meu acasă. Noi urmăream pe Simona Halep la o partidă de tenis. Ea ajunsese în finală. - Tu ce crezi, frățioare, va câștiga? - N-are nimeni serviciul ei, dragă. Voi ce credeți, copii? După o oră și 40 de minute de spectacol, apare pe eranul TV: „Victorie, România” Bravo Simona noastră!” De atunci îl cred pe fratele meu. Pronosticul lui a fost bun.

 Texte pentru dictare. Texte pentru intuirea pronumelui     “Dragii mei copilasi, eu ma duc in padure dupa mancare. Voi incuiati usa dupa mine. Auzit-ati ce-am spus eu?   - Da, mamuca, zisera ei - Pot sa am nadejde in voi? - Da, mamuca! Noi suntem o data baieti.”                                       Ion Creanga, Capra cu trei iezi)     “Ea mi-a trimis, de acolo, vesti Despre acel vestit tenor Si le-am primit acum o ora. Plecarea lui a fost o drama….”   (Gellu Naum, Cartile lui Apolodor)   “am un caine prichindel, Latru eu, latra si el. Fac eu semne, el ma-ntrece-n Giumbuslucuri, este rege!”   (Marin Moscu, Pacaleala)   De sub mantia alba, un firicel de iarba firav se caznea sa scoata capul. Un fulg mai indraznet il zari si-l intreaba:   - Ce cauti tu, firicel plapand, aici? - Vreau sa vestesc primavara! Ar fi bine sa-ti iei prietenii si sa plecati. Vremea voastra a trecut.   Zi frumoasa de iarna. Ninsese bogat. Suna de pauza mare. - Eu merg la ghetus! Vii si tu, Mirabela? Striga vesela o colega. - Voi ce faceti, baieti? Nu mergeti cu ele? Cine sa construiasca un om de zapada? Erau cuvintele doamnei profesoare de engleza. S-au urnit si unii baieti. - Tu nu vii, Claudiu? Lasa colegul d ebanca! El e friguros. Ii ingheata manusite-n zapada…..   Intr-o zi dupa-amiaza eu eram cu fratiorul meu acasa. Noi urmaream pe Simona Halep la o partida de tenis. Ea ajunsese in finala. - Tu ce crezi, fratioare, va castiga? - N-are nimeni serviciul ei.

                                                              TEXTE PENTRU DICTARE                                                                     Meciul       Chiriac şi Marcel vor să joace un meci de baschet. Ei îi cheamă şi pe Achim, Lucica, Mircea şi Cecilia.       După cincisprezece minute, scorul este zece la cinci pentru echipa lui Chiriac.             Pe Lucica o cheamă unchiul ei. Meciul încetează. Copiii nu se ceartă. Ei se despart în pace până la o nouă întrecere.                                                                Întrecerea        E iarnă. Afară e destul de rece, dar zeci de copii sunt cu săniile şi schiurile pe pârtie.              Mircea şi Chiriac vor să organizeze o întrecere. Îi cheamă şi pe ceilalţi copii: Achim, Marcela, Cecilia şi Nichita. Se grupează în perechi şi se aşează la linia de plecare.        -Start! strigă Mircea.         Săniile pornesc la vale. Prima soseşte perechea  Achim - Marcela.         Ce bucuroşi sunt!     Accidentul         Anghel şi Gheorghiţă se joacă cu mingea. Gheorghiţă trage la poartă. Vrând să apere, Anghel cade şi se loveşte la genunchi. Începe să curgă sânge. Mingea nimereşte în  geamul vecinilor care se sparge. - Ce ghinion! Cine ar fi ghicit?   La scăldat                         E vară. Georgeta se duce la Gina şi o întreabă:       - Mergi la râu să facem baie?       - Desigur, răspunse Gina.       Pe drum se întâlnesc şi cu alţi colegi: Angheluţă, Gheorghe, Ghiţă şi Gherghina.       - Ce frumos e la râu! strigă fericiţi copiii.     La plimbare                                     Împăratul  a plecat la plimbare cu împărăteasa. În dumbrava din apropierea palatului, au văzut pomii îmbobociţi. Un pescar îmbătrânit de vreme îmbarca plasele pentru peşte. Râul era împânzit de bărci. Departe, se zăreau culmile împădurite ale munţilor. Treptat, cerul se împodobeşte cu stele ce se oglindesc în unda râului.                                                                             Prietenie               Costel şi Marian sunt prieteni. Ei merg la şcoală împreună şi tot împreună îşi fac lecţiile.                      Cand Costel a fost bolnav, Marian a fost la el în fiecare zi  cu temele. Mama lui Costel a fost impresionată de gestul lui şi a fost tare bucuroasă că fiul său are un prieten adevărat.                                                                La masă                                Înainte de masă, ne spălăm pe mâini cu apă şi săpun. Când mâncăm, înghiţim mâncarea încet, ca să nu ne înecăm. Întotdeauna mulţumim mamei când terminăm de mâncat şi o ajutăm la strânsul mesei.                                                 Întrecerea                        La întrecerea de mâine, participă întreaga clasă.        Ionel este neîntrecut la alergare. A reînceput antrenamentul ca să fie sigur că va câştiga.             Şi Mihai este hotărât să învingă. Ionel, însă, îl consideră un adversar neînsemnat.       Vom vedea mâine cine va doborî recordul.     În excursie                           Felix şi Alexandru se pregătesc să plece în excursie. Îşi pregătesc rucsacul şi la şapte fix pornesc. Au explicat că doresc să facă un experiment.         - Să ne grăbim! exclamă Felix. După ce se încălzeşte vremea, va fi mai greu să escaladăm muntele.                                                                                                                          Expoziţia                                 Xenia a fost invitată la o expoziţie extraordinară. Tablourile expuse erau expresive şi interesante.         - Acesta este preferatul meu! a exclamat ea.              Ghidul a explicat că pictorul este exigent şi nu expune decât cele mai frumoase lucrări.     Drumeţia                 Într-o zi, am mers cu doamna învăţătoare pe deal. Am alergat, am cules flori şi am observat natura.                 Într-un copac, am zărit o veveriţă. Avea blana roşcată şi codiţa stufoasă. Sărea dintr-o creangă în alta şi dintr-un copac în altul ca să caute de mâncare.     Pădurea                Într-o zi de primăvară, am mers în pădure. Aici totul era verde.Florile înmiresmau aerul. Dintr-o tufă a sărit un iepuraş. Într-un copac bate de zor o ciocănitoare. Dintr-un stejar a sărit o veveriţă. Printr-o deschizătură între copaci, am zărit râul. El trecea printr-un luminiş, unde am făcut şi noi popas.             Pădurea era frumoasă ca în basme.                                                                                                              Cartea                                                          Marian s-a dus la librărie. El s-a uitat prin rafturi şi s-a hotărât să cumpere o carte. Mama  sa s-a bucurat când a văzut ce interesantă e cartea sa.                                                                                                                          Paznicul                          Grivei s-a mâniat când vulpea a furat o găină din ograda sa. S-a ghemuit în cuşca  sa şi s-a pus la pândă. Când cumătra s-a apropiat, Grivei s-a repezit la ea. Vulpea s-a speriat şi a fugit grăbită spre vizuina sa.                                                   La film                                      Mama i-a cumpărat Anei o rochiţă nouă. Ea îşi ia rochiţa şi se duce la prietena sa, Mioara. I-a spus că ar vrea să meargă la un film a doua zi.             Ana îşi ia rochiţa cea nouă. Mioara o ia şi pe sora sa, Mihaela.             Filmul i-a plăcut foarte mult Mihaelei. Ea i-a mulţumit Mioarei. Aceasta i-a promis să o mai ia şi la alte filme dacă ea va vrea.                                                     Dorinţa                         Maria i-a spus mamei: -Aş vrea să ne ia şi pe noi tata cu maşina. -Nu poate să ne ia acum. I-a promis prietenului său, care i-a dat telefon, că merge să îl ia de la gară.                                                   Bicicleta                                      Costel i-a spus lui Mihai să vină la el. Când s-a dus, Mihai i-a zis:              -Ia uite ce am primit, şi i-a arătat o bicicletă nouă.                     -E grozavă, a exclamat Costel. De unde o ai?             -S-a dus tata să o ia tocmai de la Bucureşti!                                                   La joacă                                     Andrei şi Victor s-au dus pe terenul de sport. Au mai venit şi alţi copii. S-au alcătuit două echipe. S-au ales căpitanii şi s-au împărţit porţile. Jocul a început. Cei de pe margine strigau sau aplaudau.             Seara, copiii s-au dus acasă. Ei au povestit părinţilor sau fraţilor cum s-au distrat.                                          Din nou la şcoală                                      Vacanţa s-a terminat. Elevii clasei a II-a s-au adunat în clasă. Ei povestesc cum s-au distrat în vacanţă.             - Cine s-a dus în tabără? întreabă Maria.             S-au ridicat mai mulţi: Cristi, Petre, Ani şi Bianca.             - Dar la bunici? întreabă şi Elena.             - Toţi am fost la bunici! au răspuns în cor copiii.             Ei s-au bucurat că s-au întors la şcoală.      Hărnicie                            Bunicul l-a trimis pe Costel să ia două greble. L-a pus pe Mihai să măture şi i-a dat lui Marin o lopată. Toţi au trecut voioşi la lucru. I-a apucat înserarea lucrând.                                                                                                                                             La grădina zoologică                                   Ionel s-a dus la grădina zoologică. Acolo l-a întâlnit pe prietenul  său, Andrei. La tot pasu, îi întâmpina ceva nou şi interesant. Au mers la lei, la tigri, la girafe şi la maimuţe.            -Iată  un papagal! strigă Ionel.           El l-a văzut primul. Apoi l-a văzut şi Andrei şi l-a fotografiat.         De sărbători                De Crăciun ne-am dus la bunici.              Eu şi fratele meu ne-am îmbrăcat cu haine noi. Ne-am gândit să le facem o surpriză bunicilor şi ne-am luat sorcova. Casa bunicilor era plină de neamuri. Cu un neam ne-am cunoscut chiar atunci.              Cu toţii ne-am bucurat că ne-am întâlnit.                                                     La bibliotecă                  Într-o zi, ne-am întâlnit la bibliotecă cu Anca. Ea s-a dus să ia o carte despre strămoşii noştri. I-a spus bibliotecarei că s-a gândit să citească multe cărţi de istorie. Ele ne învaţă că suntem un neam de oameni viteji.                Fiecare om trebuie să cunoască istoria sa.        Ninsoarea              Mama ne-a trezit de dimineaţă şi ne-a trimis la nea Vasile. Pe drum, ne-a prins ninsoarea. Ningea cu fulgi moi de nea. Când ne-a văzut nea Vasile, ne-a spus că semănăm cu nişte omuleţi de nea. Ne-a scuturat şi ne-a băgat în casă, unde ne-a dat un ceai fierbinte care ne-a încălzit.                                                              Iarna        Într-o iarnă, s-a pus pe nins cu fulgi pufoşi de nea. Copiii s-au bucurat şi s-au apucat să facă oameni de zăpadă sau cazemate. Ne-am dus şi noi la bătaia cu bulgări de nea. Nea Aurel ne-a învăţat cum să aruncăm la ţintă.                                               În grădină         Într-o vacanţă de primăvară, ne-am dus la bunici.       Bunicul ne-a întrebat:      -Vreţi să mă ajutaţi în grădină?            -Desigur, bunicule!                                         Ne-a ajutat şi nea Vasile să facem straturile. Apoi am plantat:roşii, varză, ardei şi fasole. Bunicul ne-a mulţumit, iar noi ne-am bucurat că am făcut ceva folositor.                                                                    Supărare                                      Părinţii i-au certat pe copii că au venit târziu în casă. Degeaba i-au cerut iertare mamei şi i-au promis să nu mai facă, ea a rămas tot supărată.             După ce iau masa, îşi iau pijamalele şi se duc la culcare necăjiţi.     În drumeţie    Cristi şi Matei i-au anunţat pe părinţi că vor să meargă pe deal.                   -Eu iau mingea, zise Cristi.           -Atunci eu iau o pătură,spuse Matei.           -Ce mâncare să iau la noi?întrebă Cristi.           -Tu ia ce vrei.Eu o să iau biscuiţi şi o sticlă cu suc.           După ce i-au spus mamei la ce oră se întorc, îşi iau bagajele şi  pornesc la drum.   În parc                                    După ce i-au cerut voie mamei să iasă afară, Andrei şi Aurel îşi iau bicicletele şi se duc în parc.               -Salut, băieţi! i-a strigat Alina. Ce faceţi?            -Ne-am gândit să ne dăm cu bicicletele. Dar tu?               -Eu am ieşit cu rolele. Aş fi vrut să iau bicicleta, dar e stricată.               Cadoul                                        De ziua lui, Mihai i-a invitat şi pe colegii săi de clasă. Aceştia s-au gândit ce cadou să-i ia. Au hotărât că ar fi mai bine să-i ceară părerea doamnei învăţătoare.Aceasta i-a sfătuit să-i ia un acvariu pentru peştişorii săi.                                                                  La pescuit                                        Într-o zi, Andrei s-a dus la pescuit cu Marius şi părinţii săi.         -Să-i spui tatei să-i dea şi lui Andrei o undiţă, zise mama.          -Crezi că o să-i placă să pescuiască ?                       -Poate că îi va plăcea să le ducă părinţilor săi peştii pe care o să-i prindă.   La cireşe   Mai ştii ce bine ne-am mai distrat când m-ai invitat la ziua ta în luna mai? Tocmai se copseseră cireşele de mai şi m-ai întrebat dacă vreau să mai mă urc în cireş. Când mai vii pe la noi, să mai aduci cireşe dacă au mai rămas.                                                                  Invitaţia                                  -Ce mai faci?              -Bine, mulţumesc! Dar tu?              -Mai vrei să vii la ziua mea?              -Desigur, doar m-ai invitat.              -Atunci te aştept pe 15 mai la mine acasă, pe strada 1 Mai.   Darul                      - M-ai chemat la tine să îmi dai un nai?            - Da. Credeam că te vei bucura.            - N-ai ştiut că mai am un nai primit în dar de ziua mea în luna mai?            - Nu, nu ştiam.            - N-ai vrea să îl ţii pentru tine şi să cântăm împreună la nai?            - Aş vrea, dar nu ştiu să cânt la nai.            - De ce n-ai spus că nu ştii? Tata cunoaşte un profesor de nai de care n-ai auzit. El te învaţă să cânţi la nai aşa de repede, cum nici n-ai gândit.   Regret             -De ce n-ai venit azi la şcoală? l-a întrebat Mihai pe Andrei.           -Mi-a fost cam rău şi mama  m-a sfătuit să stau acasă.            -Ce păcat! La ora de muzică am ascultat un concert la nai cântat de Gheorghe Zamfir, zise Mihai.             -Am s-o întreb pe doamna învăţătoare dacă n-ar putea să mi-l dea  şi mie să-l ascult acasă,spuse cu regret Andrei.     Necazurile Mariei                           Pe trotuarul din faţa casei, Maria sare coarda. La o mişcare greşită, coarda s-a  înnodat. Maria încearcă să o deznoade. Trebuie să se grăbească, pentru că cerul s-a înnorat din nou.                     După ploaia de dimineaţă, pe stradă sunt multe bălţi. Un şofer grăbit trece printr-o baltă şi o stropeşte pe Maria. Fetiţa e supărată. Are coarda înnodată, ea e înnămolită, iar rochiţa cea nouă s-a înnegrit.                                                                                                                           Furtuna                           E o zi călduroasă de vară.Soarele încălzeşte cu putere. Dintr-o dată, începe să bată vântul şi cerul se înnorează.Afară s-a înnegurat, de zici că se înnoptează.            Vine furtuna...Stropi mari şi reci de ploaie îneacă pământul.În curând, totul e acoperit de apă.                     Deodată, ploaia încetează. Cerul înnegrit începe să se însenineze şi soarele străluceşte din nou. A trecut...                                 La muzeu       Într-o zi, Andreea a avut ideea să mergem la un muzeu. Ne-am hotărât pentru muzeul de zoologie. Pe amândoi ne interesau fiinţele de la începutul lumii.               Pe aleea de la intrarea în muzeu,ne-am întâlnit cu Ionuţ. El ne-a spus că,în ziua aceea, vizitatorii nu aveau acces în muzeu.         Ne-am întors acasă cu regretul că nu am avut succes.                                                                                                               Exemplu                                       Andrei este un elev model. El e cuviincios cu toată lumea şi este foarte conştiincios. Nu vine niciodată cu lecţiile neînvăţate şi nu a fost văzut copiind.Iubeşte animalele şi spune că vrea să devină zoolog. Ar vrea să viziteze muzeele din întreaga ţară şi din occident.         La şcoală              După un timp, iar l-a întrebat doamna învăţătoare cu cine i-ar plăcea să stea                în bancă.     Mihai iar tace. I-ar plăcea să stea cu Alina, dar i-ar fi ruşine să spună. Aşa că iar va sta singur, sau cu cine i-ar spune doamna învăţătoare.                                                          Darul                               -Ce crezi că i-ar place Mariei să primească de ziua ei?    -Mi-a spus că ar dori să aibă un papagal.    -Oare i-ar da voie părinţii săi?    -Am putea să-i întrebăm, iar dacă nu se poate, îi vom lua altceva.                                                         Jocul           - De-a ce vrei să ne jucăm: de-a ascunsea sau de-a baba-oarba?             - Aş dori să ne jucăm mai întâi de-a ascunsea. Sper că Alina va vrea să ne dea batista sa.       - Dacă ea nu va vrea să ne dea batista, poate va vrea Alin să ne dea fularul său.                                                                                                                        În parc           Anca vrea să se dea cu bicicleta, iar Flavia cu patinele cu rotile. O roagă pe mama să le dea voie în parc. Aceasta le atrage atenţia să fie atente pe unde se dau şi să nu dea peste cineva.        În parc, i-au întâlnit pe Corina şi Bogdan.        Aceştia vor să se joace de-a prinsea, dar n-au cu cine.     Viţeluşul                                 În fiecare seară, nea Grigore, un neam de-al nostru, se întoarce cu vitele de la păscut, de pe deal. Acestea se opresc singure la porţile caselor.         Un viţeluş continuă să se ţină după el.         - Tu de-al cui eşti? Nu cumva de-al lui badea Gheorghe de pe deal?     Pe deal                             Maria şi Corina vor să meargă pe deal.Îşi iau pătura, mâncarea, mingea şi pornesc. Pe drum, se întâlnesc cu un coleg de-al lor, Andrei.         -Nu vii cu noi pe deal?îl întreabă fetele.         -Desigur, dar vreau să-l iau şi pe un prieten de-al meu, dacă sunteţi de acord.  

Texte pentru dictare       „ Odată, un ţăran se duse la vecinul său, ca să-l roage a-i împrumuta calul. Gospodarul refuză să i-l dea. Spuse că-i pare rău, dar că megieşul său n-are noroc, căci dobitocul se află la treabă, sus, în munte.           Vecinul era gata să plece, când deodată auzi dinspre grajd nechezatul calului. - Vezi că am noroc, zise megieşul. A venit calul! şi aşteptă să i-l dea. - Îmi pare rău, dar a nechezat câinele.”     (A nechezat câinele- Victor Sivetidis)         „ – Ştefănel dragă, ce ai? - Mai nimic, mamă: mă doare capul. Doamna Bals se aşeză pe marginea patului începând să alinte, îngrijorată, fruntea lui Ştefănel. - Slavă Domnului! N-ai căldură! Ce-ai făcut după – amiază? De ce n-ai venit la Sonia? - Cum? N- a spus Nuni că mă durea capul? - Ba da, dar am crezut că-s vorbe! Tu unde-ai fost? - Am citit în livadă.   (Cel din urmă basm- Ionel Teodoreanu)       „ – Bunicule, mai ţii minte pe băiatul de lângă noi, da la circ, din seara reprezentaţiei de adio? - Ei? Ce-i cu dânsul? - Grozav l-a mai amărât pe el tot ce s-a întâmplat atunci cu Fram! … - Mi-a părut şi mie… Asta-i tot? - Mai este ceva cu dânsul. Ce anume? Grozav îi mai place să citească istorii despre urşii albi şi despre călătoriile la poli…” (Fram, ursul polar- Cezar Petrescu)   „ Pe cloşca cu puii cei mai mari n-o puteau suferii copiii: după ce se sătura, începea să râcâie cu labele în mâncare, împrăştiind-o până departe. - În ciudă că puii n-o mai ascultă! zise fetiţa - Ar trebui să-i lase, că de-acum sunt mari. - Da, însă cine îi mai dă ei de mâncare de asta? Copiii rămaseră lângă cloşcă, până isprăvi, şi puii începură să se împrăştie. Priviră apoi cerul: nimic! Gol! - De-acum nu mai vine! - Nu! ( Tâlharul- Ion Agârbiceanu)           „ – Gata, a spus bunicul. De-acum s-a zis cu iarna. O mai răbufni ea şi si-o mai cerca ea puterile, dar spor n-are să mai aibă. - Ce bine îmi pare! - Păi, a mai spus bunicul, uitându-se lung pe geam, ar cam fi vremea să vedem ce ne fac trandafirii pe care i-am îngropat astă iarnă. Socot că ar fi vremea să-i scoatem la lumină! - Uite, vezi, i-au dat mugurii,     (Când se trezesc florile – Eugen Jianu)              „ Dintr-o săritură a fost cu laba deasupra lui. Bietul şoricuţ n-avusese vreme nici să treacă dincolo de sobă. Îl apăsă puţin cu unghiile, apoi, repede îl ia între labele dinainte, îl strânge, de drag ce-i, îl răsuceşte în aer şi-l lasă ameţit pe podele. Şi-l priveşte, gândind: Caşcaval ţi-a trebuit? Poftim caşcaval! Doamne! ce bun o să-mi pară mie după ce te-oi crănţăni!”                                       (Când stăpânul nu-i acasă- Emil Gârleanu)    

Numele si prenumele:________________ Data:________   TEST DE EVALUARE                                                                                               Pronumele personal si pronumele personal de politete   1. Incercuieşte varianta corectă:   La/l-a încurajat să  participe la /l-a  concurs. L-a/ la strigat să vină la/l-a masă. George la/l-a invitat pe prietenul său la /l-a petrecere. La/ l-a fotbal colegul său nu la/l-a certat.   2. Se dă textul.Subliniaţi pronumele şi analizati-le în tabelul de mai jos: Voi nu aţi întârziat. Ei şi cu ele au ajuns la timp. Tu ne-ai întâmpinat. Eu şi Marina am pregătit masa. Pe masă noi am pus flori parfumate.     pronumele genul numărul                                         4. Trece la numărul plural următoarele propoziţii: Eu citesc cărţi cu poveşti - ..................................................... .........   Tu i-ai împrumutat o carte - ....................................................... .....    Mă duc cu el la concert mâine seară - ...............................................   M-am întâlnit cu ea la bibliotecă - .....................................................   5. Completează propozițiile cu următoarele pronume personale: dumneavoastra, noi, tu, eu, voi,dumnealui, ea. Precizează numărul și genul acestora.   .........plec în vacanță la bunici.   Atunci când............reciți, ascultăm cu plăcere.   Domnilor...........ați vizitat muzeul de istorie ?   Mergem și..........cu.........la munte?   M-am întâlnit cu......................la bibliotecă.   Pe..................am văzut-o la patinoar.     6. Inlocuieşte pronumele personale cu pronume personale de politeţe:   Ei merg cu dânsa la balet - .......................................................   Sunt întâmpinat de el acasă -.....................................................   Când tu strigi tare, cineva răspunde -..........................................   Nu am aşteptat-o pe ea -...................................................... .....          

                                                                                                          Numele si prenumele___________________                                           Data_________                                                                                        Substantivul  1. Transforma urmatoarele cuvinte dupa model: Model: argint - argintiu albastru, verde, maro, mov, caramida, plumb arama, aur. ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ 2. Noteaza cu A, daca enuntul este adevarat, si cu F, daca enuntul este fals. * Copii este pluralul de la copil *Substantivele proprii se scriu cu litere mari, indiferent de locul lor in propozitie. * Unele substantive se scriu cu litera mica * Mahalale este pluralul de la mahala * Adjectivul sta inaintea sau dupa substamtivul determinat. * Pronumele este partea de vorbie care tine locul unui substantiv * Substantivele sunt de doua feluri: comune si proprii. * Singurul sens al cuvantului broasca este acela de animal care traieste pe langa apa. 3. Citeste propozitiile de mai jos. Incercuieste substantivele subliniate cu pronume adecvate. * Ion canta. * Maria a primit doua papusi. * Maria si Ioana merg la cumparaturi. * Adrian, Marius si Ion merg la munte. 4. Citeste textul urmator. Subliniaza greselile. Rescrie textul.      L-am lăsat pe Bubu in curte cu prietenii săi. Ieu am plecat până la nenea Alexandru Dânsul s-au tușica Ioana mi-au promis că ne dau niște prăjituri. Dacă îmi dau îi v-oi aduce și lui Bubu. Iel mi-a promis ca v-a fi cuminte și îi va asculta pe copiii. 5. Citeste cu atentie urmatoarele propozitii. Inlocuieste cuvintele subliniate prin pronume adecvate.       "Maria si Elena sunt bune prietene. Maria merge in fiecare zi la sala de sport pentru antrenamente. Este jucatoare de volei. Acolo se intalneste cu doi dintre colegii ei de scoala, Mircea si Razvan.        Mircea se antreneaza la club de cand avea sase ani. Razvan a venit la club la indemnul lui Mircea. De fiecare data, Maria ii intreaba pe baieti:       - Mircea, Dan, veniti sambata in parc        Baietii ii promit ca vin in parc daca vine si Elena"  

Numele si prenumele............................................. Data.......................... Clasa........................                                                                         Subiectul - fișă de lucru recapitulare   Citește cu atenție textul, apoi răspunde cerințelor:         Un grup de elevi dintr-a IV-a se gândesc cu emoție la excursia finală.     — Noi vom invita toți profesorii propun Sebi și Claudiu.     — E bună ideea! răspund fetele     — S-au anunțat și câțiva părinți! le comunică doamna învățătoarea. Dumnelor au decis  itinerariul.     — Dumneavoastră, colegi, ce planuri aveți în acest sens?     Se conturează o amintire cu totul specială.   1. Pune întrebarea și identifică toate subiectele. Acestea sunt în număr de:     a) 10;                          b) 11;                      c) 12;                      d) 13.   2. Transcrie cele două propoziții cu subiect multiplu.      a) ___________________________________________________________     b) ____________________________________________________________   3. Analizează subiectul primei propoziții exclamative.    _______________________________________________________________   4. Ce sunt, ca părți de propoziție, cuvintele: dumnealor, respectiv dvs.?       Care dintre ele se analizează astfel:     S ⇒ pronume politețe, persoana a III-a, nr. plural, gen masculin     Răspuns:................................................... ...................................   5. Marchează propoziția în care este exprimat prin substantiv comun, genul feminin, numărul plural.    a) Vacanța de Paști s-a încheiat.    b) Reîncepe școala.    c) Propun Sebi și Claudiu.    d) E bună ideea.    e) Răspund fetele.   6. În care dintre propoziții cuvântul noi are rol de subiect?      a) Gina are ghete noi.    b) Vine cu noi.    c) Noi vom câțtiga concursul.       Descarcă fișa de lucru de la atasamente.....            

Numele și prenumele________________                                Data__________                                                                                                                                                   Fișă de lucru - Subiectul   „Zările, de farmec pline, Strălucesc în luminiș; Zboară mierlele-n tufiș Și din codri noaptea vine Pe furiș.   Care cu poveri de muncă Vin încet și scârțâind; Turmele s-aud mugind, Și flăcăii vin pe luncă Hăulind.” (Noapte de vară de George Coșbuc)     1. Ce anotimp prezintă poetul în aceste versuri ? _________________________________________     2. Câte versuri are o strofă ? _________________________________________     3. Cine a scris poezia „Noapte de vară” ? ________________________________________     4. Scrie cuvinte care au în înțeles opus pentru cuvintele : vine – __________ încet – _________ pline  – _________ noaptea – _______     5. Scrie cuvinte care au înțeles asemanător pentru cuvintele :   codru – ____________ poveri – ____________ care – ______________ hăulind – ____________     6. Scrie un enunț, în care cuvântul „care” să aibă alt înțeles. ______________________________________________   7. Ce parte de vorbire este cuvântul „care” din text ? _____________________________________________     8. Pune întrebarea oral și subliniază subiectele din cele două strofe.     9. Analizează subiectele din prima strofă, după model : turmele = subiect (cine s-aud) exprimat prin substantiv comun, numărul plural, genul feminin _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________     10 Scrie propoziții în care subiectul să fie exprimat prin : a) substantiv comun b) substantiv propriu c) pronume personal d) pronume personal de politețe   Succes !!  

                                                                                         Fisa de lucru 1. Uneste cu o linie cuvintele care au sens asemanator. Descopera cate cuvinte nu pot forma perechi. copac                 rozaliu drac                    viclean creion                 insecta inalt                    micul ecran nătăfleț               bogat rufă                    șiret gânganie            prost avut                    șugubăț televizor              arbore mare                   soldat oștean                aprig haină                  oreion vinețiu                 Aghiuță   2. Citește listele de cuvinte de mai jos. Încercuiește cuvintele care au sens asemănător: - steag, port, eșarfă, drapel, pânză, umbrelă, fleandră, flamură; - a obloji, a ostoi, a omeni, a lega, a lipi, a pansa, a înfofoli; - mașteră, marmură, zână, mamă vitregă, cumnată; - blând, boieros, nebun, bun, dominator, domol, pătrunzător, pașnic.   3. Citește cu atenție cuvintele date. Găsește cuvintele care se înrudesc și alcătuiește familia lor: - flori, grădină, albine, livadă, grădinar, gard, grădiniță, buburuză, zumzet, grădinărit; - deal, pădure, vânător, pădurar, răcoare, verdeață, împădurit, copaci, sălbăticie, pădurice; - copil, rudă, frate, familie, frățește, frăție, soră, prieten, bunic, confrate; - ban, bal, bănuț, bănet, automat, ambalaj, bănos, blănos, bănuială; - lemne, masă, piatră, casă, pietroi, împietri, construcție, pietricică, scânduri, mortar.   4. Alcătuiește două propoziții încare să folosești, cu sens diferit, următoarele cuvinte: bob, broască, toc, cheie, noi, pânză, membru, zmeu, bancă, ochi.   5. Citește cu atenție, textul de mai jos și alcătuiește enunțuri cu sensurile/înțelesurile diferite ale cuvintelor subliniate: „Și încă nu ati văzut totul. Cel mai frumos e portul. În port marea scapă printre pescăruși ca printr-o plasă. Aici sunt fel de fel de vapoare, cum avem și noi pe-acasă. Se suie oamenii în ele, își aprind țigara și se joacă de-a depărtarea. farul acesta - ce înaltă-i e talia - se vede în toată lumea, până la Mangalia”.                                                                                                                        (Marin Sorescu, Marea o apă folositoare)   6. Citește, cu atenție, textul de mai jos și alcătuiește enunțuri cu sensurile/înțelesurile diferite ale cuvintelor subliniate:          „ - Numai singure vă puteți salva - le zise. Pentru aceasta timp de șapte ani învățați să toarceți fir din propriile lacrimi. Apoi, vă veți urca pe vârful cel mai înalt și veți înălța un pod de pânză subțire până la cer.”                                                                                                                       (Bucur Milescu, Povestea curcubeului)

Nume…………………………………….……                                                                              data .…………………..…   Semne de punctuatie - Fișă de lucru independentă   1.Completaţi semnele de punctuaţie care lipsesc:             Era o zi frumoasă de toamnă    Frunzele se auriseră şi pluteau în zbor lin spre pământul umed           Mihai îmi explică           Mai este o lună de toamnă şi va veni iarna   Abia aştept           Şi eu la fel   am răspuns cu bucurie în glas  Tu unde ai fost în vacanţa aceasta   Mihai           Am fost plecat la bunici  la  Sibiu   la munte şi la Zoo   începu el să povestească cu entuziasm           Apoi a tăcut  privind dansul frunzelor prin aerul răcoros   2. Corectează greşelile din textul următor:             ce faceţi dragi copiii   unde este doamna învăţătoare !   copii au răspuns întrun glas ?   este plecată în recreaţie :   să îi spuneţi că o caută domnul director? mai spuse el,   3. Alegeţi forma corectă a cuvântului:             Azi a venit în vizită la noi un ne-am/ neam din partea mamei.   Ne-am/ neam distrat de minune!  Ne-am/ neam plimbat cu barca pe   lacul din parcul Dumbrava. Aceste ne-am/ neam este plecat în   Italia. Tot timpul povesteşte cu mândrie de al său ne-am/ neam   românesc de care este foarte mândru! Când ne-am/neam întors din   oraş ne-am/ neam întâlnit şi cu un ne-am/ neam de-al tatălui meu.   Au povestit veseli cum ne-am/ neam distrat  şi ce ne-am/ neam    mare avem noi. Ne-am/ neam întors acasă pe înserate.

                                                                                                                                      Scrierea corectă a grupurilor de litere cs/gz     Deseori confundăm scrierea dar și pronunția celor două grupuri de litere cs sau gz. Haideți să vedem cum se scrie și cum se pronunță corect.   În primul rând, să înţelegem că în limba română, "x" nu este nici consoană şi nici vocală, ci literă (reprezentare grafică, în cazul acesta a două consoane). După cum ştim, "x" poate fi citit în două feluri: ca [cs] şi ca [gz].     Nota bene (De reținut) o regulă foarte importantă, care vă ajută să nu faceti confuzii si să vă orientați mai repede la scrierea si pronunțarea corectă a celor două grupuri cs sau gz.   Dacă după "x", în scrierea unui cuvânt, se află o consoană, atunci vom citi întotdeauna cu "cs". Exemple: extern, extraordinar, etc.   Dar când după "x" avem o vocală, citim mereu "gz". Exemple : examen, exact etc.     Se scrie x , nu cs, în :   1.    cuvinte de origine străină: xenofob, xerox, box, anexă, axă, sfinx, xilograf, ortodox, excursie, boxă, exigent, vexat, toxic, sintaxă, exuberanță, extracție  etc.   2.    se scrie x, dar se rostește gz în cuvinte de tipul: exact, examen, exemplu, exilat, existență, exod, exorciști, exotic.   Atenție !   La pluralul unor cuvinte avem alternanța cs/cș de la finalul substantivelor și al adjectivelor e notată –x /cș(i). De exemplu: Sfinx-sfincși Convex-convecși Lax-lacși Ortodox-ortodocși Perlplex-perplecși Prolix-prolicși   Reflex-reflecși -se păstrează, grupul consonantic cs în numele poetului Vasile Alecsandri. -se scrie și se pronunță cz în cuvintele: eczemă, eczematos.        

Scrierea corectă a cuvintelor „neam” și „ne-am” Citește cu atenție textul:        „ – Ba eu drept să vă spun, cucoane, n-am înțeles! Zise cu îndrăzneală unul din țărani, anume Ion Roată. Ș-apoi, chiar dacă ne-am pricepe și noi la câte ceva, cine se mai uită în gura noastră? Vorba ceea, cucoane: „Țăranul când merge, tropăiește, și când vorbește hodorogește”, să ierte cinstită fața dumneavoastră. Eu socot că treaba asta se putea face și fără noi; că, dă, noi știm a învârti sapa, coasa și secera, dar dumneavostră învârtiți condeiul și când vreți, știți a face din alb negru si din negru alb...Dumnezeu v-a dăruit cu minte, ca să ne povățuiți și pe noi, prostimea...”                                                                                         (Moș Ion Roată și Unirea, de Ion Creangă) 1. Care este personajul din fragment ? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... 2. La care Unire a participat moș Ion Roată ? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... 3. Scrie ideea principală a fragmentului. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... 4. Explică proverbul : „Cel ce vorbește mult, ascultă puțin”. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... 5. Scrie cuvinte cu înțeles opus (antonime) pentru cuvintele : merge-.....................                    alb-......................                   îndrăzneală-............................ negru-...................... 6. Scrie cuvinte cu înțeles asemănător (sinonime) pentru cuvintele: treabă-....................                    povățuiți-........................        condeiul-............................ prostimea-......................... 7. Scrie enunțuri cu cuvântul „drept”, în care să aibă alte înțelesuri decât cel din text. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... 8. Scrie un enunț cu cuvântul „noi”, în care să aibă alt înțeles decât cel din text. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... 9. Subliniază în text cuvintele „ne-am” 10. Scrie câte două enunțuri în care să folosești cuvintele : ne-am și neam. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ..................................... 11. Taie varianta greșită din enunțurile : Dacii au fost neam/ne-am de oameni pașnici și viteji Neam.Ne-am așezat pe o pajiște cu albăstrele. Săptămâna trecută neam/ne-am dus la circ. Fiind verișoara ei, Angela este neam/ne-am cu Cecilia. 12. Înlocuiește spațiile punctate cu varianta potrivită: ne-am sau neam. Radu este.......................cu bunicul lui Andrei, deci Radu este............................cu Andrei. .......................luat bicicletele și am plecat în parc. Dacă nu..............................terminat temele nu............................dus la joacă. George este.......................cu mine,.......................cunoscut vara trecută la bunici.

Fișă de lucru fragment Moș Ion Roată și Unirea, de Ion Creangă  

                     Scrierea corectă a cuvintelor „numai„ și „nu mai „ Se scrie numai atunci când luat ca un tot are un sens unic, de obicei sinonim cu doar: - Am numai o oră la dispoziție. - Au venit numai părinții. - Era numai zăpadă din cap pînă-n picioare. - Am bani, numai că fac economie. - Stai numai să-mi iau umbrela. Se scrie nu mai atunci cînd fiecare din ele are un sens separat: - Nu mai plouă! - Să nu mai alergi! - Jocul e pentru copii mici, dar nu mai mici de trei ani.   Dacă ati observat nu mai se scrie doar cand avem o constatare, un indemn, o povață. Putem să ne dăm seama de diferența dintre numai si nu mai dacă știm că: Numai se scrie numai când îl înlocuim cu doar.   Câteva exemple ca să vă obișnuiți cu cele două ortograme: 1. Vă rog să nu mai sunați la acest număr de telefon, pentru că nu eu sunt persoana pe care o căutați. 2. Irina mi-a spus că nu mai vrea să meargă cu noi în parc. 4. Am numai cinci lei și nu-mi ajung ca să-mi cumpăr cartea de care am nevoie. 5. Așteaptă-mă numai zece minute și sunt gata să plecăm. nu mai = când exprimăm o negație, la fel ca în primele exerciții de mai sus sau….„nu mai vreau sa merg la teatru”, „nu mai vreau sa plec afară”..etc numai = sinonim cu „doar”   Și acum, ca verificare, un exercițiu. Scrieți corect exemplele de mai jos: 1. Beau (numai) apă. 2. Mă bucur că (numai) uitat. 3. L-am salutat (numai) așa, dar de fapt nu-l cunosc. 4. Pompierii (numai) aveau ce stinge, totul era (numai) scrum. 5. Ți-am zis să-l dai mai încet, (numai) tare. Fiți atenți si rezolvați cu ajutorul exemplelor de mai sus! Mult success!

    1. Desparte in silabe cuvintele urmatoare : pian, pleaca, prieten, coala, maseaua, soare, roua, noua, deal.   2. Scrie la numarul singular cuvintele: cozi, porti, flori, scoli, seceratori.   3. Selecteaza cuvintele scrise corect, apoi transcrie-le in caiet.   ianoarie/ianuarie                              zioa/ziua femeea/femeia                                 oala/uala iepure/epure                                     uare/oare fuaie/foaie                                         evaluare/evaloare noiembrie/noembrie                          foarte/fuarte   4. Selecteaza forma corecta a cuvintelor si alcatuieste cate un enunt cu acestea.   douazeci/doozeci              acoarele/acuarele                  iesire/esire                        creon/creion

Numele și prenumele………………………………………………                         Data………………………..     Scriem corect cel/ ce-l - Fișă de lucru -     1. Alege forma corectă a cuvintelor cel/ ce-l.           a) Făt - Frumos a dovedit că e cel/ ce-l mai viteaz.           b) Cel/ ce-l interesează mai mult la școală este matematica.           c) Eu știu cel/ ce-l încântă cel/ ce-l mai mult.           d) Ioan este cel/ ce-l mai talentat la vioară.     2. Transformă după model.                                           Eu știu ce îl interesează pe Bogdan.                                       Eu știu ce-l interesează pe Bogdan.                     a) Știu ce îl bucură pe prietenul Cezar. …………………………………………………………………………………………………           b) Ce îl așteaptă pe cel care spune minciuni? …………………………………………………………………………………………………           c) Ce îl surprinde pe Luca cel mai mult, este surpriza de ziua lui. …………………………………………………………………………………………………           d) Colegul mi-a spus de ce îl apreciază pe Tomas. …………………………………………………………………………………………………           e) De ce îl felicită colegii de clasă pe Nicolae? …………………………………………………………………………………………………   3. Completează cu cel sau ce-l.           a) I-a mărturisit fratelui său …………impresionase ……………mai mult.           b) Fratele …………mic era …………… mai cuminte.           c) Ștefan ……….. Mare a luptat cu turcii.           d) Au respectat planul ………. stabiliseră.   4.  Alcătuiește enunțuri, folosind cuvintele cel/ ce-l. ....................................................... ................................. ....................................................... ................................. ....................................................... ................................. ....................................................... .................................      

cel                                                                      ce-l   cel este un cuvânt cu înțeles deplin, format dintr-o singură silabă, care se scrie fără cratimă. Ex. -     mărul cel copt; omul cel harnic cel din dreapta; cel de lângă el cel copil isteț; cel pom încărcat   ce-l este format din două cuvinte scrise cu cratimă, care se rostesc într-o singură silabă.   Ex. –    ce îl preocupă                          ce-l preocupă ce îl mulțumește                      ce-l mulțumește ce îl supără                               ce-l supără     Taie forma greșită: Cel / Ce-l necăjește cel / ce-l mai tare pe colegul tău cel / ce-l mai bun? Cel / Ce-l de-al doilea a recunoscut cel / ce-l preocupă cel / ce-l mai mult în timpul orelor. După cel / ce-l văzu pe vecinul cel / ce-l în vârstă, îl salută respectuos. Pomul cel / ce-l mai scund a fost cel / ce-l mai roditor anul acesta. Vânătorul ochi pe cel / ce-l mai gras mistreț cel / ce-l zări . Cel / Ce-l  cel / ce-l lovește pe cel / ce-l plapand nu are nicio scuză.   Completează cu cel sau ce-l spațiile punctuate: El este……….. mai bun coleg ……….puteam avea. Trandafirul …………. roșu este  ……….. mai catifelat . Nu am aflat …………. doare pe ………… mai mic dintre frați . ………… din urmă poate ajunge …………. dintâi . Omul ………. înțelept dă ………. mai bun sfat. După ……….. lași pe ……….. mic la grădiniță, pe ……….. mare îl duci la școală. …………. strângi așa de tare pe ……… cățeluș maro?        Alcătuiește trei propoziții în care să ai și cel și ce-l (în aceeași propoziție):