Subiecte rezolvate Titularizare și Definitivat invățători

Subiect rezolvat 20 iulie 2016 Următoarea secvență face parte din Programa școlară pentru clasa a III-a - Limba și literatura română (OMEN nr. 5003/2014): Competența generală: 3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare Competența specifică                         Exemple de activități de învățare   3.6 Aprecierea valorii cărților Activități la bibliotecă; Amenajarea unui colt de lectură în clasă; Prezentarea unei cărți la interval ritmice(o data pe săptămână, o data la două săptămâni etc); Derularea de proiecte de lectură în grup, care se finalizează prin realizarea unei „cărți”; expoziție cu asemenea produse.     Domeniu de conținut: Textul Conținuturi: - textul pentru lectură are minimum 450 de cuvinte - textul literar: cu precădere narativ; fragmente descriptive scurte; poezii scurte adecvate nivelului de vârstă. 1. Prezentați valențele formative ale integrării unui mijloc didactic în formarea/dezvoltarea competenței specifice din secvența dată, în cadrul unei activități instructiv-educative desfășurate prin forma combinată de organizare a activității didactice, prin valorificarea următoarelor repere; - precizarea unui mijloc didactic pentru formarea/dezvoltarea competenței specifice din secvența dată, evidențiind, totdată, rolul acestuia; - descrierea modului de integrare a mijlocului didactic ales în textul secvenței date; - precizarea altor două forme de organizare a activității didactice care se pot alege în vederea formării/dezvoltării competenței specifice din secvența dată; - enumerarea a două metode de instruire eficiente pentru integrarea mijlocului ales în cadrul secvenței date.   2. Exprimați un punct de vedere argumentat cu privire la necesitatea corelării mijlocului didcatic ales cu alte mijloace didactice în vederea formării/dezvoltării competenței competenței din sevența dată.   REZOLVARE         1. Programa școlară este documentul care indică anumite competențe geneale, specifice, conținuturile învățării, propuneri ale unor activități de învățare ce trebuie parcurse într-un anumit an școlar.          Disciplina Limba și literatura română ocupă un loc important între disciplinele cadru din planul de învățământ din clasele a III-a - a IV-a          Prin studierea limbii romane se urmărește: - cultivarea limbajului oral; - cultivarea limbajului scris; Structura unei competențe are două structuri: - substructura internă, care cuprinde cunoștințe, abilități și atitudini - substructura externă sau contextuală care se referă la contextul în care se manifestă competența.     Competențele generale sunt urmărite pe întreg parcursul învățământului primar, vizând receptarea și producerea de mesaje în contexte semnificatove pentru copii.     Competențele specifice sunt derivate din competențele generale și sunt vizate pe parcursul fiecărei clase.     Activitatile de învățare reprezintă exemple de sarcini de lucru (neobligatorii) prin care se dezvoltă competențele specifice.     Conținuturile sunt exprimate ca: funcții ale limbii/acte de vorbire (gramatică funcțională), tipologii ale textului și elemente intuitive privind regularitățile limbii.     Pentru realizarea unui demers educațional eficient, cadrul didactic trebuie să dea dovadă de tact pedagogic bine insușit,     Pornind de la competențele regăsite în programă, profesorul trece a alcătuirea propriu-zisă a lecției, lucru inițiat prin formularea unor întrebări și răspunsuri: - Ce voi face ?/ Cum?/ Cu ce ?/ Cum voi sti daca s-a realizat ceea ce trebuie?     Răspunsul la întrebarea „Cum?” este dat de strategia didactică aleasă în desfășurarea lecției, din care fac parte și materialele didactice pe care cadrul didactic le folosește la clasă.     Materialele didactice reprezintă ansamblul de obiecte, produse, documente și instrumente naturale și de substituție folosite în actul predării-învățării, pentru îndeplinirea unor obiective instructiv-educative-educative.     Mijlocele de învățământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc (mediază) comunicarea (transmiterea) conținuturilor în scopuri instructiv-educative.    Așadar, conceptul de mijloc de învățământ a înlocuit în mare măsură conceptul de material didactic intuitiv.    Printre valențele formative pe care le au mijloacele didactice, se numără și : - oferiră de date, informații asupra realității studiate și ajută în același timp, la ușurarea actului de cunoaștere; - creează trăiri complexe de natură cognitivă, estetică, profesională, afectivă și comportamentală; - perfectionează procesul de predare-învățare prin intermediul ilustrării și explicării intuitive și logico-matematice; - perfectionează egonomic procesul predării-învățării prin raționalizarea, optimizarea și eficientizarea eforturilor profesorilor și elevilor.       Forma combinată de organizare a activității didactice presupune corelarea lucrului pe grupe cu cel individual și cu cel frontal.       Pentru secvența dată în care dă Competența generală. „ 3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare”, as opta pentru un mijloc de învățământ precum o carte în format letric, care să aibă diverse imagini reprezentative pentru textele studiate, chiar diverse inserții de colaje, în format 3D, cu personaje, locuri, obiecte etc, pentru a fi cât mai atractivă pentru elevi.      Un exemplu de astfel de carte (nu are 3D) este o antologie de texte „Ce poți face cu două cuvinte?”(Juniorii).       Rolul mijloacelor didactice este acela de îi face pe copii să se implice în activități, să înțeleagă diverse noținui, să-și formeze anumite competențe. Așa cum preciza și Jean Piaget, elevii au nevoie de concret, de materiale, pentru a înțelege abstractul. Acelasi rol îl are și această carte, de a introduce elevul în lumea poveștilor, de a-l familiariza cu acestea, de a-l face să aprecieze valoarea cărților, munca pe care o depun cei care lucrează la aceasta.       Pentru secvența dată, aș utiliza ca activitate de învățare derularea unor proiecte de lectură în grup.       Având ca principal mijloc didactic cartea „ Cartea poți face cu două cuvinte?„, elevii o vor avea de citit, se va discuta diverse aspecte întâlnite în texte, cuvinte, expresii necunoscute, vor avea de completat fișe de lectură. Totodată, se prezintă și proiectul care a stat la baza editării acestei cărți, faptul că mai mulți elevi au alcătuit textele, plecând de la diverse jocuri, formând un grup/club de lectură, împărtășind idei, schimbând păreri. Această „istorie” a cărții este prezentată sub forma unui material Powerpoint, atractiv, interactiv, elevii fiind stimulați să citească textele prezentate.       Plecând de la aceasta idee, elevii vor avea de confecționat bilețele pe care vor scrie diverse cuvinte. Acestea se amestecă, fiecare extrăgând câte două bilețele. Pornind de la aceste cuvinte fiecare grup va avea de redactat un text. Aceștia trebuie să discute, să schimbe păreri, să selecteze cele mai interesante teme și să alcătuiască un text. În final toate textele vor fi puse împreună, reieșind o carte asemănătoare celei prezentate.      Alte forme de organizare a activității pot fi:     Individual, când fiecare elev va alcatui un plan pentru redactatrea unui text, apoi disctuă, se selctează cele mai deosebite idei.     Frontal, un elev ales trebuie sa prezinte textul grupului, să fie cât mai convingător. În acest mod, competența pe care o urmărim și anume, aprecierea valorii cărților, ar căpăta un alt sens, acela în care elevii ar fi ei înșiși autori, ar munci pentru a realiza un produs final excelent, ar înțelege mult mai eficient cât de importantă este o carte și de ce ar trebui să o aprecieze.      În cadrul secvenței date, se pot utiliza o multitudine de metode de instruire. Printre acestea se numără: conversația euristică, învățarea prin descoperire, brainstorming, rețeaua de discuții, metoda cadranelor etc.     Așadar, valențele formative pe care le au mijloacele didactice în procesul instructiv-educativ sunt cele referitoare la înțelegerea noțiunilor abstracte, la dezvoltarea gândirii, a atenției, la facilitatea procesului de învățare, la retenția cunoștințelor pe o perioadă mai îndelungată, la formarea și dezvoltarea competențelor din programa școlară, competențe care sunt necesare pentru formarea idealului educațional dorit de societate, până la pregatirea elevului pentru viață.   2. Este binecunoscut faptul că mijloacele didactice au un rol esențial în procesul instructiv-educativ, în special la preșcolari și scolarii mici, unde noțiunile abstracte se înțeleg doar cu ajutorul materialelor didactice, așa cum spune Piaget.     Societatea modernă se află într-o continuă schimbare, copiii sunt cele din ce în ce mai atrași de tehnologie, de diverse jocuri, aplicații. Rolul școlii, al cadrelor didactice este acela de a se pleca spre aceste interese ale elevilor, de a intra în aria lor de cunoaștere, întreg procesul de învățare trebuie să se facă din prisma învățământului centrat pe elev, mai exact pe ceea ce le place lor. Este absolut necesar ca mijloacele să fie cât mai diversificate atractive, din sfera lor de cunoaștere, moderne, pentru ca elevilor să le fie captivată atenția.      Astfel, pentru stimularea interesului pentru lectură, mai mult decât atât, pentru ca elevii să aprecieze valoarea unei cărți, trebuie ca și cadrul didactic, școala, să găsească cele mai inovatoare metode, mijloace să-i atragă în lumea cărților, să le cunoască importanța. Acest lucru se poate face prin corelarea unor mijloace didactice tradiționale, cum este cartea, cu cele moderne, cum este cartea digitală(electronică), manualul digital, jocurile, aplicațiile, programele informatice.     În primul rând, elevii sunt diferiți prin stilurile de învățare pe care le au. Există elevi care învață vizual, citind, pentru aceștia mijlocul didactic poate fi cartea. Însă există și elevii care învață auditiv, ascultând înregistrări audio sau video și atunci cartea trebuie îmbinată cu mijloace audio-video (laptop, videoproiector, casetofon).     În al doilea rând, elevii dețin inteligențe multiple diverse. Unii sunt buni oratori, altții scriu foarte bine, de aceea trebuie să le oferim șansa tuturor de a se exprima, prin modul preferat de ei și nu de profesori. Rolul cadrului didactic este de a facilita învățarea, de a-i da șansa elevului de a se exprima prin orice mijloc preferat de el.     Aprecierea valorii unei cărți se poate face atât prin răsfoirea ei, dar și prin folosirea unor prezentări Powerpoint în care sunt aduse imagini, filmulețe cu un interviu luat scriitorului, imagini chiar și dintr-o editură, pentru a vedea cum se confecționează o carte și pentru a prezenta un documentar despre istoria cărților. Este absolut necesară corelarea acestor mijloace cu altele.     În al treilea rând, numeroase studii au arătat că îmbinarea mijloacelor moderne cu cele tradiționale, cele vizuale cu cele audio și verbale au un efect major în captarea atenției, în stimularea intereseului pebtru învățare, lectură.     În concluzie, necesitatea corelării mijloacelor, cum este cartea, cu cele moderne, cum este laptopul, este absolut necesară datorită progresului permanent al tehnologiei, al adaptării la acestea, dar și datorită interselor, inteligențelor diferite ale elevilor care reprezintă baza întregului act educațional. subiecte rezolvate din anii anteriori gasiti aici.............. https://latimp.net/forum/thread/28394/subiecte-rezolvate-titularizare-invatatori-2015/

  9 iulie 2015 (Varianta 2)   Subiectul al II-lea (30 de puncte)   A.METODICA PREDĂRII LIMBII ROMÂNE (15 puncte)       Analizați, în 1-2 pagini, importanța dezvoltării exprimării orale a elevilor din ciclul primar, având în vedere următoarele aspecte:       - argumentarea unui punct de vedere personal cu privire la importanța fundamentală a studierii limbii și literaturii române în ciclul primar;       - menționarea a două metode și a două mijloace de învățământ folosite în dezvoltarea exprimării orale în ciclul primar;       - prezentarea uneia dintre metodele de învățământ menționate.   B. METODICA PREDĂRII MATEMATICII (15 puncte)          Obiectul de referință să exprime pe baza unui plan simplu de idei, oral sau în scris, demersul parcurs în rezolvarea unei probleme face parte din Programa școlară pentru clasa a IV_a, Matematică, aprobată prin OMEC nr. 3919/2005.         a) Pornind de la obiectivul de referință dat, formulati două obiective operaționale pentru o lectie de predare-învățare.     b) Scrieți câte un exemplu de activitate de învățare pentru fiecare dintre obiectivele operaționale formulate la subpunctul a)     c) Exemplificați modul de utilizare a unei metode de învățământ în vederea realizării obiectivului de referință dat, prin valorificarea unuia dintre exemplele de activități de învățare de la subpunctul b).     REZOLVARE                        A. Disciplina limba română ocupă un loc important între disciplinele cadru din planul de învățământ din clasele I a-IV-a, atât ca întâietate, cât și pondere semnificativă în cadrul celorlalte discipline de studiu.             În opinia mea, este absolut necesar ca elevii din ciclul primar să studieze Limba și literatura română.                         În primul rând, așa cum se precizează și în notele de prezentare ale programelor școlare, studiul Limbii române își propune dezvoltarea competențelor de comunicare orală și scrisă ale elevilor, precum și familiazrizarea acestora cu textele literare și nonliterare.             În al doilea rând, chiar finalitățile învățământului primar nu ar fi posibile fără studierea Limbii române, prin care se urmărește:       - cultivarea limbajului oral;       - cultivarea limbajului scris;       - cunoașterea și folosirea corectă a limbii;       - învățarea unor tehnici de bază ale activității intelectuale: citit, scris, exprimare corecta.              Așadar, studierea Limbii române reprezintă un aspect primordial în ciclul primar, deoarece elevii nu-și vor putea continua activitatea permanentă de învățare pe tot parcursul traiectoriei școlare și m ai ales, pe tot parcursul vieții.                          Pentru dezvoltarea exprimării orale, se recomandă o atenție deosebită, deoarece comunicarea orală poate fi privită din mai multe unghiuri:      - ca mijloc de comunicare folosit în mod uzual, dialogul;      - ca mijloc de învățare;      - ca mijloc de evaluare: chestionarea                            Ca avantaje ale comunicării orale, se pot număra:      - folosirea limbajului paraverbal și nonverbal;      - timp redus de transmitere a informațiilor;      - lipsa cunoștințelor referitoare la regulile de scriere;      - oferirea feed-backului imediat (în cazul chestionării);      - receptorul înțelege mesajul în scurt timp, oferindu-i-se lămuriri pe loc.                                Printre dezavantaje, se numără:     - limbaj bazat pe instinctul imediat;     - subiectivitatea crescută.                           Formarea competențelor de a produce și de a recepta mesaje orale impune folosirea unei palete largi de metode și tehnici: Jocul de rol, Dramatizarea, Lectura după imagini, Povestirea, Observarea, Conversarea, Dezbaterea, Descrierea, Problematizarea, Prelegerea, Linia valorilor, Cubul, Frisco, Rețeaua de disctuții, Turul galeriei, Gândiți/Lucrați în perechi/Comunicați etc.              Ca mijloace didicatice se pot folosi: imaginile, videoproiectorul, filmele, calculatorul, bilețele cu întrebări pentru chestionarea orală, flip-chartul, tabla, materiale intuitive etc.              Metoda aleasă pentru dezvoltarea exprimării orale este jocul de rol.                          Jocul de rol este o metodă derivată din psihpdramă, metodă terapeutică creată de J.L.Moreno în 1921, prin care se urmărește, în principal, formarea modului de a gândi, simți și acționa, specific unui anumit statut, dezvoltarea capacităților empatice, a capacității de a rezolva situații problematice, verificarea corectitudinii și eficienței comportamentelor formate la elevi și înăturarea comportamentelor inadecvate, ineficiente.                            Jocul de rol îi poate ajuta pe elevi să devină mai interesați și implicați, nu doar de învățarea unui material, ci, de asemenea, de învățarea pentru integrarea cunoștințelor, prin acțiune, prin abordarea problemelor, explorarea alternativelor, precum și prin căuatrea unor soluții noi și creative.                             Avantajul acestei metode este acela că elevii vor învăța cum să acționeze în anumite situații de viață, se vor pune în pielea acestor personaje. Prin felul în care își vor argumenta opțiunile alese, va reieși modul în care ei percep atitudinile celorlalti și într-o oarecare măsură, vor încerca să înțeleagă aceste comportamente, fie ele pozitive sau negative.                          În concluzie, „Jocul de rol” este cel mnai bun de a dezvolta deprinderile de inițiativă, comunicare, rezolvare de probleme, cunoaștere de sine și de lucru prin cooperare în echipă, iar acestea, mai presus de toate - cu siguranță mai sus de învățarea simplelor fapte, din care multe, dacă nu cele mai multe vor fi depășite sau irelevante în câțiva ani - vor ajuta elevii să fie pregătiți pentru a face față provocărilor secolului XXI.             B. Pentru realizarea unui demers educațional eficient, cadrul didactic trebuie să dea dovadă de tact pedagogic bine însușit.               Pornind de la obiectivele/competențele regăsite în programă, profesorul trece de la alcătuirea propriu-zisă a lecției, lucru inițiat prin formularea unor întrebări și răspunsuri:           - Ce voi face ?/ Cum?/ cu ce?/ Cum voi ști dacă s-a realizat ceea ce trebuie?           Următorul pas este operaționalizarea obiectivelor de referință/competențelor specifice. Acest lucru se poate realiza din perspectiva mai multor taxonomii: a lui Bloom, Landsheere sau Mager.           Taxonomia aleasă pentru operaționalizarea obiectivelor date este cea a lui Landsheere, în care acesta specifică cinci formulări referitoare laȘ           - subiectul la care se referă obiectivul : CINE?           - timpul : CÂND?           - acțiunea/operația mentașă de care vor fi capabili elevii: CE FACE?           - performanța capacității mentale: CE ANUME?           - situația de învățare/împrejurările: CUM?           - nivelul standard al performanței așteptate: DUPĂ CE CRITERIU?     Pentru secvența dată, propun următoarele obiective operaționale:           O1. Cine : Elevii                  Ce fac : vor analiza                  Ce anume: datele unei probleme                  Cum: folosind metoda „Cubului”                  Criteriu: obiectivul se considera realizat dacă fiecare elv va verbaliza demersul de rezolvare a unei probleme.          O2.  Cine: elevii                  Ce fac: vor efectua                  Ce anume: operațiile matematice                  Cum: folosind metoda „Cubului”                  Criteriu: obiectivul considerându-se realizat dacă fiecare elev va scrie cel puțin o întrebare și o operație matematică aferente planului d erezolvare a unei probleme.               Pentru obiectivele operaționale prezentate, activitățile de învățare sunt realizate pe baza metodei „Cubului”.                             Astfel, pentru primul obiectiv, elevii a căror sacină le-a picat de analizat datele problemei, trebuie să identifice operația matematică ce urmează a fi folosită, în funcție de expresia întâlnită în cadrul ei: „cu...mai mare, micșorat cu.... de...ori mai puțin, de....ori mai mult„. Tototdată, elevii trebuie să verbalizeze planul pe care urmează să-l întreprindă spre rezolvarea problemei,acesta presupunând redactarea întrebărilor și efectuarea calculelor matematice.              Pentru cel de-al doilea obiectiv, sarcina este de a efectua operațiile matematice propriu-zise, aferente problemei date, mai exact cerința 5 de pe fața cubului. După ce cubul a fost aruncat, elevul căruia i-a picat această sarcină va veni să rezolve cerința pe flip-chartul din fața clasei.             Cubul este o metodă interactivă, foarte des folosită la matematică, datorită valențelor ei diversificate. Metoda presupune formarea unor grupe de șase elevi, fiecare urmând să arunce cubul, pe fețele căruia sunt scrise șase verbe, aferente fiecărei sarcini, ce vor fi distribuite membrilor grupului. Pentru secvența dată, clasa este împărțită în grupe de câte șase elevi, având pe bilețele mai multe probleme, iar pe fețele cubului vor apărea următoarele cerințe pentru problemele deținute:                        1. Descrie pașii rezolvării problemei             2. Compară fatele problemei;            3.    Asociază întrebările problemei cu operația utilizată în rezolvarea lor;            4.    Analizează datele problemei;            5. Aplică: Efectuează operațiile matematice aferente problemei;            6. Argumentează utilizarea operației de scădere/adunare/înmulțire/împărțire în problema dată.                 Astfel, metoda aleasă va diversifica sarcinile de învățare, va analiza problemele, va putea fixa cunoștințele elevilor referitoare la demersul necesar în rezolvarea acestora, tocmai datorită multitudinii cerințelor aferente dezvoltării gândirii.      

Subiectul al II-lea (30 de puncte) A. METODICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII ROMANE (15 puncte)         Competența specifică Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare face parte din Programa școlară pentru clasa a II-a, Comunicare în limba română, aprobată prin OMEN nr. 3418/2013.          a) Pornind de la competența specifică dată, scrieți două exemple de activități de învățare pentru o lecție de predare-învățare.         b)  Exemplificați modul de utilizare a metodei dramatizării în vederea realizării competenței specifice date, prin valorificarea unuia dintre exemplele de activități de învățare de la subpunctul a). B. METODICA PREDARII MATEMATICII (15 puncte)        Analizați în 1-2 pagini, rolul învățării prin cooperare în activizarea elevilor în lecțiile de matematică la clasele a III-a și a IV-a, având în vedere următoarele aspecte:        - exemplificarea specificității învățării prin cooperare;        - argumetarea unui punct de vedere personal cu privire la importanța utilizării prin cooperare în lecțiile de matematică la clasele a III-a și a IV-a;        - prezentarea succintă a rolului formativ al învățării prin cooperare în lecțiile de matematică la clasele a III-a și a IV-a;        - menționarea a două tipurio de lecție în care poate fi utilizată învățarea prin cooperare în lecțiile de matematică la clasele a III-a si a IV-a.   REZOLVARE        A. Competențele specifice sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora, formându-se pe durata unui an școlar.        Competența „Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare” îi este subordonată competenței generale „Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicare”.        a) Pentru realizarea competențelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.         Pentru competența dată, pot fi utilizate următoarele activități de învățare:         - participarea la discutii în perechi/în grup pe teme de interes;         - utilizarea formulelor de adresare, de solicitare, de mulțumire, corespunzătoare unui anumit context;         - jocuri de rol: întâlniri cu personaje fantastice, întâmplări petrecute în vis, călătorii în lumi imaginare;         - formularea unei opinii referitoare la un personaj/o întâmplare/un mod de comportament etc.         - dramatizări.         b) Lecția de predare-învățare sau de însușire de noi cunoștințe are un obiectiv didactic fundamental - insușirea de cunoștințe (si, pe baza acestora, dezvoltarea unor capacități și atitudini intelectuale)- dar prezintă o structură mixtă, îndeosebi la clasele mici. Când obiectivul didacticfundamental al lecției îl constituie însușirea unor noi cunoștințe, celelalte etape corespunzătoare tipului mixt sunt prezente, dar au o pondere mult mai mică.         Dramatizarea este o metodă activă care se bazează pe utilizarea mijloacelor și procedeelor artei dramtice, urmăreste redarea cât mai fidelă și mai creativă a personajului interpretat. Este o metodă simulativă, care poate lua în activitatea didactică diverse forme: dramtizarea unor povestiri sau schițe, punerea în scenă a unor evenimente, procesul literar etc. Prin activitatea de dramatizare, elevii pot înțelege modalitățile variate de comunicare ale artei dramatice.         În clasele primare sunt valorificate, prin dramatizare, schițele și poveștile în care predomină dialogul, piesele de teatru pentru copii, majoritatea textelor dialogate din manualele școlare.        Dintre exemplele de activități de învățare enumerate, optez pentru exersarea unei dramatizări, luată ca metodă didactică. Astfel, propun ca text suport „Unde-i unul nu-i putere”, după Victor Sivetidis, un text care are ca temă principală puterea prieteniei. După ce au loc discuțiile pregătitoare pentru abordarea textului, după ce se citește și înțelege rolul, se poate trece la dramatizare.        În această etapă, după ce s-a înțeles foarte bine mesajul desprins, se iau în discuție detaliile referitoare la interpretarea rolurilor. Se descriu personajele, atât din punct de vedere fizic, cât și psihic, cu toate sentimentele pe care le au acestea. Se discută în grup, luându-se cele mai bune decizii în privința rolurilor. este responsabilitatea grupului de  a decide cine este cel mai potrivit sa interpreteze un anume presonaj, cum trebuie acesta să se miște, să se comporte, ce ton va adopta.        Cu timpul, elevii câștigă autonomie, dar, la început, învățătorul trebuie să acorde mult sprijin pentru succesul acestei activități. Copiiii trebuie ajutați să decidă asupra rolurilor pe care și le asumă, să li se explice ce trebuie să facă pentru a-l interpreta, cum să-și schimbe vocea, cum sa se poziționeze față de auditoriu, etc.         Elevii intră în mod natural în joc: cei ce interpretează „intră în pielea unor personaje”, ceilalți se vor comporta în mod spontan ca „public”, încercând să identifice rolurile și să decodofice mesajul. După interpretarea scenelor, se trece la evaluarea activității. Elevii își vor exprima în mod liber părerea despre cine a fost cel mai bun, vor evidnția greșelile, vor face remarci asupra modului de interpretare a unui grup, în ansamblul său.         Dincolo de opiniile critice și conștinetizarea erorilor, această etapă va constitui o ocazie în plus pentru a incita copiiii să se exprime, să avaseze un punct de vedere personal, să se obișnuiască cu acest tip de metodă și să accepte diferențele de păreri asupra unuia și aceluiasi fapt, să-și motiveze o alegere.         Așadar, printre multiplele beneficii aduse de această metodă se numără și: entuziasmul copiilor, spontaneitatea lor, retenția mesajului, dovedindu-se chiar și după multe luni faptul că un copil poate relata cu ușurință acelasi text.         Dezvoltarea deprinderilor de comunicare, atingerea acestei competențe specifice, dar și adaptarea la cerințele vieții sociale, care solicită schimbări de rol, statut și perspectivă, sunt doar câteva dintre obiectivele majore ale dramatizării.   B. Activizarea elevilor constituie o acțiune de educare și instruire, de dezvoltare a personalității acestora, prin dirijare și stimulare metodică, prin trezirea interesului pentru cunoastere și acțiune, prin activitatea proprie. Activizarea constă și în antrenarea elevilor, în toate formele de activitate școlară, în creșterea treptată a efortului depus de aceștia pentru a-i ajuta să se înscrie în curba efortului.          Printre modalitățile de activizarea a elevilor se numără și: formele de organizare a claselor, strategiile de învățare, individualizarea, personalizarea, învățarea prin cooperare, metode de învățare activă.          Învățarea prin cooperare presupune un principiu, o strategie educațională a cărei eficiență este tot mai mult apăreciată.          Învățarea prin cooperare are loc atunci când elevii lucrează împreună, în perechi, în grupuri mici pentru realizarea unui obiectiv comun: rezolvarea unei probleme, explorarea unei teme, producerea - crearea unor idei și soluții noi într-o situație dată.          Rolul învățării prin cooperare este acela de a conduce la atitudini de încredere, de prietenie și intrajutorare, la dorința de a răspunde la solicitările și nevoile celorlalti în vederea rezolvării prin eforturi comune a unor sarcini.          În opinia mea, învățarea prin cooperare se face pe grupe, utilizând metode moderne, de formare și dezvoltare a gândirii critice, locul acesteia în lecțiile de matematică fiind o reală importanță. În cadrul activităților matematice, unde învățarea pornește de la aspecte concrete, este absolut necesar să se lucreze pe grupe, elevii exersează anumite deprinderi, cooperează pentru găsirea celo mai bune soluții la probleme. În clasele terminale ale ciclului primar, clasele a III-a și a IV-a, conținuturile au, oarecum, un caracter abstract,a stfel elevii învață treptat concepte, noțiuni, folosindu-și operațiile superioare ale gândirii. De aceea, este important ca aceștia să lucreze în grupe, beneficiile acestora fiind deja cunoscute.         Rolul formativ al acesteia în cadrul lecțiilor de matematică se poate rezuma la găsirea mai multor soluții la problemele, exercițiile date, datorită multitudinilor de idei dintr-o gripă. Pe lângă formarea unei gândiri matematice, logice, abstracte, în rândul copiilor, învățarea prin cooperare oferă posibilitatea formării unor caractere sociale, dezvoltă abilitățile de comunicare, generează sentimente de acceptare și simpatie, chiar încurajează și comportamentele de facilitare a succesului celorlalti.         Există mai multe tipuri de lecții unde se poate utiliza învățarea prin cooperare. Astfel, în cadrul lecțiilor de însișire de noi cunoștințe, elevii pot descoperi în grupuri mici noțiunile matematice. În lecțiile de consolidare, aceștia își pot exersa deprinderile de calcul, de rezolvare de probleme, utilizarea noțiunilor matematice etc. Chiar și în lecțiile de recapitulae, elevii pot exersa diverse deprinderi de calcul, folosind numeroasele metode didactice de cooperare: Brainstorming, Mozaicul, Cubul, Diagrama Venn etc.         În concluzie, învățarea prin cooperare poate consolida atitudinile pozitive față de învățare, poate îmbunătăți performanțele, rezultatele școlare și stima de sine a elevilor, putând promova interacțiunea pozitivă și sprijinul reciproc între elevi, în acest mod lecțiile de matematică devin atractive, activizante.          

                                        Subiect rezolvat metodica matematică titularizare invatatori   Următoare secvență face parte din Programa școlara pentru disciplina Matematică clasa a IV-a                      Competențe specifice                Exemple de activități de învățare 5.1  Utilizarea terminologiei specifice și a unor simboluri  matematice în rezolvarea și/sau compunerea de probleme cu raționamemente diverse  - transformarea unei probleme rezolvate prin schimbarea numerelor sau a întrebării, prin înlocuirea cuvintelor care sugerează operația prin adăugarea unei întrebări etc. 5.2  Organizarea datelor în tabele și reprezentarea lor grafică  - identificarea datelor din reprezentări grafice (cu bare sau liniare)  -  ordonarea unor evenimente/obiecte din cotidian după anumite scale (de exemplu după intensitate, frecvență, dimensiuni, preferințe etc.)       Conținuturi: Ordinea efectuării operațiilor și folosirea parantezelor rotunde și pătrate Probleme care se rezolvă prin operațiile aritmetice cunoscute: metoda reprezentării grafice, metoda comparației, metoda mersului invers   Organizarea și reprezentarea datelor - date în tabele: analiza datelor, interpretare - grafice cu bare și liniare: construire, extragerea unor informații și prelucrarea lor   a) Exemplificați formarea/dezvoltarea competenței 5.1 din secvența dată prin intermediul învățării prin problematizarea, ca metodă didactică modernă b) Numiți trei acțiuni/etape ale metodei învățării prin problematizare, menționând totodată două avantaje ale utilizării metodei. c) Menționați resursele (de timp, de loc,material didactic, forme de organizare a clasei utilizate pentru formarea/dezvoltarea competenței specifice 5.2 din secvența dată, precizând totodată metoda, instrumentul sau modalitatea de evaluare utilizate pentru evaluarea formării/dezvoltării acestei competențe. d) Enumerați cele patru forme de organizare și activități didactice. e) Prezentați comparativ manualele școlare și auxiliarele curriculare. f) Menționați cele trei categorii de itemi clasificate după criteriul obiectivității în corectare și notare, specificând totdată definiția de lucru a itemului.     REZOLVARE SUBIECT   a) Pentru formarea și dezvoltarea competenței 5.1 „Utilizarea terminologiei specifice și a unor simboluri matematice în rezzolvarea și/sau compunerea de probleme cu raționamente diverse„, voi folosi ca metodă didactică modernă „învățarea prin problematizare”, care constă în formularea de către cadru didactic a situațiilor problemă, dificultăți din care elevul învață cev nou prin efort propriu.       Considerând că este o activitate de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor, elevii cunosc toate metodele de rezolvare a problemelor, voi alege o aplicație practică, un joc pe echipe „Găsește enunțul potrivit”. Voi crea condiții optime desfășurării activității, stabilesc obiectivele și strategiile didactice. Voi organiza elevii în șase echipe. Ei vor da cu zarul (1-6) și vor alege un plic. În plic vor avea toți de rezolvat aceeași sarcină didactică „să compună o problemă după desenul dat”, însăfiecare echipă ca avea reprezentări grafice diferite (sumă, produs, cât, diferență).       Prin metoda problematizării elevii aplică cunoștințe, deprinderi, capacități anterior formate, în condiții noi, își exersează abilitățile de a formula probleme pornind de la reprezentarea grafică dată.      În finalul activității, elevii își demontrează atitudinea pozitvă față de rezolvarea sarcinii, ei citesc problemele realizate, își exprimă părerea în legătură cu acestea.   b) Numiți trei etape ale metodei învățării prin problematizare menționând două avantaje.     Elevii au conștinetizat „situația” problemă atunci când au deschis plicurile; au analizat în echipă reprezentarea grafică, și-au exprimat părerile și au căutat soluții astfel încât compunerea enunțului să fie realizată corect.     Consider că AVANTAJELE „învățării prin problematizare” în activitățile matematice asigură interactivitatea, elevii colaborează între ei pentru rezolvarea sarcinii didactice și crește gradul de aplicabilitate a cunoștințelor în practică.   c) Menționați resursele (de timp, de loc,material didactic, forme de organizare a clasei utilizate pentru formarea/dezvoltarea competenței specifice 5.2 din secvența dată, precizând totodată metoda, instrumentul sau modalitatea de evaluare utilizate pentru evaluarea formării/dezvoltării acestei competențe.       Pentru formarea și dezvoltarea competenței 5.2 „Organizarea datelor în tabele și reprezentarea lor grafică”, voi propune o activitate extrașcolară „La ferma de animale”, unde elevii vor avea ca sarcină didactică să numească și completeze într-un tabel, numărul de animale din fiecare categorie (capre, oi, gâște, vaci etc.) - resursă de timp: 2 ore - resursă de loc: „Ferma de animale” - Pantelimon - material didactic: fișă cu tabel, creioane, animale - formă de organizare: frontală   Forma de evaluare va avea loc în clasă printr-o probă practică de realizare a unui grafic pe baza tabelului completat la „Ferma de animale”. Pe acel grafic vor trece numele lor și numărul de animale de la fermă.   e) Prezentați comparativ manualele școlare și auxiliarele curriculare.       Manualul școlar este un instrument de învățare pentru elev, este un document oficial care asigură concretizarea programei școlare într-o formă care vizează prezentarea cunoștințelor la nivel sistematic, subcapitole, grupuri de lecții, lecții.       Auziliarele curriculare sunt ghiduri metodologice, care prin coținut sunt conform prevederilor legale în vigoare și pe care cadrul didactic le poate selecta și utiliza la clasă în scopul îmbunătățirii calității procesului educațional.   f) Menționați cele trei categorii de itemi clasificate după criteriul obiectivității în corectare și notare, specificând totdată definiția de lucru a itemului.     1. Itemi obiectivi     2. Itemi subiectivi     3. Itemi semiobiectivi        Itemul este format din intrebare, formatul acesteia și răspunsul așteptat     MULT SUCCES !!!!       Descarca atasamentul in format word