Noi actualizari la DOOM2
„Afterchool”, „breaking ...
Recent Posts
Morfologia este partea gramaticii care stu...
Testul 2
1. Transcrieți din versurile date cuv...
Testul 1
Se dă textul:
...
Aplicatii - Exerciții recapitulative
Se dă t...
Conversiunea (Schimbarea valorii gramaticale) este...
APLICAȚII - FONETICĂ - EXERCIȚII - FIȘA III
&n...
APLICAȚII - FONETICĂ - EXERCIȚII - FIȘA III
1....
APLICAȚII - FONETICĂ - FIȘA II - EXERCIȚII
1. ...
Aplicații - Fonetică - Exerciții
1. Ce este fo...
Posts
ACCENTUL
Pronunțarea mai puternică a unei silabe dintr-un cuvânt se numește accent. Silaba respectivă se numește silaba accentuată.
În limba română acentul nu are loc fix. El poate sta:
a) pe ultima silabă: careu, alerga, tipar, marcaj, castan, tablou, calculator, românaș, cărau, dușman, maior, locotenent;
b) pe penultima silabă: cărare, pădure, căldură, bibliotecă, masă, piatră, câmpie, neamuri, apă;
c) pe antepenultima silabă: vrabie, tulbure, prepeliță, imaginea, semnificație, botanică, expresie, strugure;
d) pe o silabă mai îndepărtată față de ultima silabă: veveriță, doisprezece.
Accentul are rolul:
1. de a diferenția uneori sensul cuvintelor:
- acele (ceasornicului)
- acele (pronume)
- torturi (prăjituri festive)
- torturi (cazne)
- veselă (fetiță) - veselă (totalitatea vaselor folosite la masă)
Aceste cuvinte care se scriu la fel dar se pronunță diferit prin accent se numesc omografe.
2.de a pronunța corect cuvintele : duminică, fenomen, caracter, ianuarie, butelie.
3. de a deosebi persoana gramaticală a unor verbe din conjugarea I, la modul indicativ, timpul prezent și perfect simplu:
adună (prezent) - adună (perfect simplu)
sui (prezent) - sui (perfect simplu)
cântă (prezent) - cântă (perfect simplu)
4. de a construi ritmul poeziei:
„Sea-ra lim-pe-de și blân-dă
Se co-boa-ră pes-te văi.” (Otilia cazimir)
„În va-duri a-pe re-pe-zi curg.
Și vu-iet dau în ca-le.” (George Coșbuc)
ADJECTIVUL
Adjectivul este partea de vorbire flexibila care exprima insusirea (calitatea) unui obiect.
Insoteste un substantiv cu care se acorda in gen, numar si caz.
Adjectivul poate exprima: insusirea, proprietatea unei fiinte sau a unui obiect: frumos, bun, inteligent, greu, usor, drag, tanar etc.
Materia din care este alcatuit: osos, fibros, lemnos, metalic, aurifer etc.
Originea: oltean, frantuzesc, studentesc, taranesc, vienez, american etc.
Felul adjectivelor:
a) – propriu-zise: frumos, bun, curajos etc.
b) – provenite din: – verbe la participiu: citit, citita, scris, scrisa.
– verb la gerunziu: maini tremurande, cosuri fumegande, ochi lacrimanzi etc.
– pronume: Acel (acest) elev a castigat (adjectiv pronominal demonstrativ)
Fiecare elev (alt, oricare) – adjectiv pronominal nehotarat.
Nici un copac (nici o) – adjectiv pronominal negativ
– (adjectiv pronominal interogativ).
Stiu / care copii sunt cuminti. / – adjectiv pronominal relativ rol de element relational, functia sintactica de atribut adjectival.
Copiii mei sunt cuminti – adjectiv pronominal posesiv.
Dupa terminatie, adjectivele sunt:
a) – variabile – cu doua terminatii: bun-buna, buni-bune, moale-moi
cu o terminatie: verde- verzi
b) – invariabile: gri, maro, cumsecade, eficace, motrice, propice
Dupa forma, adjectivele sunt:
a) – simple, formate dintr-un singur cuvant: frumos, inalt, bun
b) – compuse: cumsecade, binecrescut, galben-auriu, alb-galbui, tehno-stiintific, franco-roman etc.
c) – locutiuni adjectivale:
(om) cu dare de mana – instarit, bogat
(om) cu scaun la cap – chibzuit
(om) cu noroc – norocos
(om) cu minte – intelept
(om) cu capul in nori – aiurit, zapacit, neatent
(om) fara teama si prihana – pur, neprihanit etc.
GRADELE DE COMPARATIE
Exprima gradul (masura) in care o insusire caracterizeaza un obiect in raport cu aceeasi insusire a aceluiasi obiect sau a altui obiect.
Gradele de comparatie sunt:
– Pozitivul – enunta calitatea sau insusirea fara a o compara: copil bun, elev silitor, fata frumoasa.
- Comparativul: – de superioritate: mai bun, mai silitor, mai frumoasa
– de egalitate: la fel de bun (tot asa de), tot atat de silitor, la fel de frumoasa.
– de inferioritate: mai putin bun, mai putin silitor, mai putin frumoasa.
Al doilea termen de comparatie se introduce prin adverbele de compartie: “ca”, “decat”, “intocmai ca”, “asa ca”, “la fel de”, “tot asa de”.
El este mai putin bun ca (decat) acesta.
Tu esti la fel de inteligent ca mama ta.
Tu esti mai silitor decat sora ta.
Superlativul este de doua feluri: relativ si absolut.
a) Superlativul relativ – arata ca insusirea unui obiect (fiinte) se afla la gradul cel mai inalt sau cel mai scazut comparata cu aceeasi insusire sau cu o alta. Superlativul relativ se realizeaza din forma comparativului de superioritate sau inferioritate precedat de articolul demonstrativ: “cel”, “cea”, “cei”, “cele”.
ex : El este cel mai bun dintre elevi. (din clasa)
Al doilea termen al comparatiei se introduce prin prepozitiile: “dintre”, “intre”.
ex: Este omul cel mai bun intre oameni. Este elevul cel mai silitor dintre toti.
Al doilea termen al comparatiei poate lipsi.
ex: Tu esti cea mai frumoasa.
b) Superlativul absolut – arata ca insusirea este in cel mai inalt grad fara a fi comparata cu o alta insusire.
Se construieste cu ajutorul adverbului “foarte”, mai rar cu adverbul “tare”.
ex:Ea este foarte frumoasa.
Tu esti tare harnic.
Pe langa aceste adjective, exista o serie de locutiuni adjectivale care pot reda superlativul absolut: cu totul si cu totul, nespus de, uluitor de, nemaipomenit de, extraordinar de, din cale-afara de etc.
Unele adjective nu pot avea grad de comparatie, fie pentru faptul ca insusirea exprimata nu poate fi comparata, fie ca, la origine, ele sunt deja comparative sau superlative.
Adjective fara grad de comparatie: interior, inferior, superior, major, gigant, exterior, anterior, optim, ultim, urias, suprem, intreg, mort, complet, oral, unic, vesnic, general, perfect, principal, desavarsit, endocrin etc.
FUNCTIILE SINTACTICE ALE ADJECTIVULUI
Atribut adjectival: Am citit o carte interesanta.
Nume predicativ: Ziua era frumoasa.
Complement indirect: Din galben s-a facut rosu./ Din sarac a ajuns bogat.
Element predicativ suplimentar: Cararea cobora chinuita. (nominativ)
Eu te stiu de inteleapta. (acuzativ)
Complement circumstantial de timp: De tanara era recunoscuta drept un talent.
Te cunosc de mica.
Complement circumstantial de mod: El era mai mult indraznet decat istet.
Complement circumstantial de cauza: Toata lumea o evita de rea.
Tu stai acasa de bolnava.
Complement de relatie: De cuminte, e cuminte,
Dar de gura-i cat o sura.
Complement circumstantial de concesie: Chiar bolnav si tot va veni la scoala.
De retinut :
Prin pozitia antepusa fata de substantivul pe care il determina, adjectivul preia articolul acestuia:
Copilul frumos – Frumosul copil
Un elev harnic – Un harnic elev
Adjectivul isi poate schimba valoarea gramaticala devenind: substantiv (prin substantivizare) – Frumosul merge pe apa. (articol hotarat)
Cel frumos merge pe apa. (articol demonstrativ)
Un frumos ca el rar intalnesti. (articol nehotarat)
adverb:
Tu canti frumos. (adverb de mod, complement de mod).
Fișă de lucru- Adjectivul
Scrie în tabel adjectivele din caligrama.
Cu două forme
Cu trei frome
Cu patru forme
stă în grădină
2.Formează adjective de la cuvintele date cu ajutorul sufixelor :
-os : caldură- -esc: frate- -nic: casă-
a luneca- împărat- grabă-
ochi- nebun- zadar-
3.Găsește în careul de mai jos adjectivele care denumesc culori și încercuiește-le.
H
B
M
O
V
Z
S
N
A
L
B
L
E
U
I
O
B
G
R
I
Y
N
C
V
O
T
O
V
A
I
W
C
R
N
K
A
K
I
L
O
D
X
C
R
E
M
I
R
O
G
R
E
N
A
L
A
A
D
I
T
A
M
A
I
4.Realizează acordul adjectivelor din paranteze cu substantivele ale căror însuşiri le arată.
“Pe prispă torcea o fată (frumos) ……………………... Haina (alb şi lung) ………………………………. părea un nor de raze şi umbre, iar părul ei (aurie) …………………. era împletit în cozi (lungă) …………………. O cunună de mărgăritare era aşezată pe fruntea ei (neted) …………………...”
5. Subliniază forma corectă de scriere a adjectivelor din enunţurile de mai jos:
Razele aurii / auriii ale soarelui mângâie pământul reavăn.
Propriii / proprii nepoţi nu îi respectă, deşi bunicii înşişi i-au crescut.
Călca uşor pe covorul de frunze rugini / ruginii.
Argintii / argintiii fulgi de nea plutesc în văzduh.
6.Analizează adjectivele din enunțul următor (fel, forme, caz, funcție sintactică, grad de comparație)
a) Copilul agitat este din clasa fratelui meu.
b)Fata moşului era foarte harnică.
c)Acest băiat ia numai note mari.
d)Harnicul elev are întotdeauna de câștigat.
7. Alcătuiește un text de aproximativ zece rânduri intitulat Gând de primăvară, în care să utilizezi adjective la diferite grade de comparaţie.
Fișă de lucru- Adjectivul
Scrie în tabel adjectivele din caligrama.
Cu două forme
Cu trei frome
Cu patru forme
s
t
ă
în grădină.
2.Formează adjective de la cuvintele date cu ajutorul sufixelor :
-os : caldură- -esc: frate- -nic: casă-
a luneca- împărat- grabă-
ochi- nebun- zadar-
3.Găsește în careul de mai jos adjectivele care denumesc culori și încercuiește-le.
H
B
M
O
V
Z
S
N
A
L
B
L
E
U
I
O
B
G
R
I
Y
N
C
V
O
T
O
V
A
I
W
C
R
N
K
A
K
I
L
O
D
X
C
R
E
M
I
R
O
G
R
E
N
A
L
A
A
D
I
T
A
M
A
I
4.Realizează acordul adjectivelor din paranteze cu substantivele ale căror însuşiri le arată.
“Pe prispă torcea o fată (frumos) ……………………... Haina (alb şi lung) ………………………………. părea un nor de raze şi umbre, iar părul ei (aurie) …………………. era împletit în cozi (lungă) …………………. O cunună de mărgăritare era aşezată pe fruntea ei (neted) …………………...”
5. Subliniază forma corectă de scriere a adjectivelor din enunţurile de mai jos:
Razele aurii / auriii ale soarelui mângâie pământul reavăn.
Propriii / proprii nepoţi nu îi respectă, deşi bunicii înşişi i-au crescut.
Călca uşor pe covorul de frunze rugini / ruginii.
Argintii / argintiii fulgi de nea plutesc în văzduh.
6.Analizează adjectivele din enunțul următor (fel, forme, caz, funcție sintactică, grad de comparație)
a) Copilul agitat este din clasa fratelui meu.
b)Fata moşului era foarte harnică.
c)Acest băiat ia numai note mari.
d)Harnicul elev are întotdeauna de câștigat.
7. Alcătuiește un text de aproximativ zece rânduri intitulat Gând de primăvară, în care să utilizezi adjective la diferite grade de comparaţie.
Adjectivul – Sa recapitulăm
Adjectivul este partea de vorbire flexibilă care exprimă însuşirea unui obiect.
Clasificare
După înţeles
1. Adjective propriu-zise:
a) variabile (îşi modifică forma după genul, numărul şi cazul substantivului):
– cu o terminaţie şi două forme flexionare: mare, dulce, verde, rece, subţire (vânt rece, apă rece, ochi reci, ploi reci)
– cu două terminaţii şi două forme flexionare: greoi, dibaci, vioi, amărui (băiat vioi, fată vioaie, copii vioi, priviri vioaie)
– cu două terminaţii şi trei forme flexionare: viu, lung, molâu, lumesc (păr lung, stradă lungă, stâlpi lungi, clipe lungi)
– cu două terminaţii şi patru forme flexionare: alb, celebru, uman, apusean (actor celebru, maximă celebră, tenori celebri, cărţi celebre)
b) invariabile (cu aceeaşi formă indiferent de gen, număr, caz): bleu, precoce, gri, roz
2. Adjective provenite din alte părţi de vorbire (prin schimbarea valorii gramaticale):
– pronominale (posesive, de întărire, nehotărâte, demonstrative, negative, relative, interogative)
– participiale: tema scrisă
– gerunziale: putere crescândă
– adverbiale: asemenea oameni
După formă
1. Simple: frumos, blând
2. Compuse: cumsecade, nord-american
Grade de comparaţie
1. Pozitiv: înalt
2. Comparativ:
a) de superioritate: mai înalt
b) de egalitate: la fel de înalt
c) de inferioritate: mai puţin înalt
3. Superlativ:
a) relativ:
– de superioritate: cel mai înalt
– de inferioritate: cel mai puţin înalt
b) absolut:
– de superioritate: foarte înalt
– de inferioritate: foarte puţin înalt
Adjective fără grad de comparaţie: superior, inferior, anterior, maxim, minim, optim, complet, viu, mort, veşnic, principal, deplin, unic.
Funcţii sintactice
1. Subiect (numai când este substantivizat): Leneşul mă enervează.
2. Nume predicativ: Ziua era frumoasă.
3. Atribut adjectival: Am citit o carte interesantă.
4. Complement indirect: Din roşu s-a făcut palid.
5. Complement circumstanţial de timp: Îl cunosc de mic.
6. Complement circumstanţial de mod (cu adverb comparativ): El era mai mult îndrăzneţ decât alţii.
7. Complement circumstanţial de cauză: Nu le-a primit de rele ce erau.
Locuţiunea adjectivală
Locuţiunile adjectivale sunt grupuri de cuvinte cu sens unitar, având valoarea unui adjectiv.
Clasificare
1. Locuţiuni adjectivale variabile: peste picior, tras de păr, tot unul şi unul
2. Locuţiuni adjectivale invariabile: de seamă, de treabă, fel de fel, cu capul în nori
Adverbul- exerciții de aprofundare
Citește cu atenție textul următor pentru a răspunde corect cerințelor date:
O doină plânge sus pe culme,
Din fluier unde limpezi cad,
Și legănate lin s-afundă
În pacea codrilor de brad...
Cântare, meșteră cântare,
Te stingi acum încet-încet,
Și-adormi pierdută-n tremurarea
Oftării blânde din brădet...
Mi-ai strecurat un strop în suflet
Din taina vremii de demult,
Și plânsul veacurilor duse
Mă înfioară când te-ascult...
Cum te-ai topit acum în noapte,
Eu stau cu inima la sfat:
În care brad, de care creangă
Plânsoarea ta s-a aninat?...
Și cât vei mai trăi acolo,
Tu, soră pururea cu noi,
Când va fi mort de mult ciobanul,
Și moartă turma lui de oi? (...)
(Octavian Goga- Doina)
Transcrie, din primul vers al poeziei, un adverb și precizează felul acestuia.
Cuvântul ”unde” din al doilea vers al poeziei este:
Adverb de loc;
Substantiv comun.
Precizează valoarea morfologică a cuvântului subliniat din structura ”Și legănate lin s-afundă” și
construiește un enunț în care să aibă o altă valoare morfologică.
Transcrie adverbele din a treia strofă și precizează felul lor.
Construiește enunțuri cu următoarele ortograme:
De mult
Demult
Mai
M-ai
Altădată
Altă dată
Deloc
De loc
Bineînțeles
Bine înțeles
O dată
Odată
Cândva
Când va
Grupează pe coloane următoarele adverbe: agale, niciodată, bine, când, așa, departe, aici, jos, mâine, alene, astfel, întotdeauna, nicicând, nicăieri, dincolo.
De loc
De mod
De timp
7.Cu ajutorul sufixelor, formează adverbe de la următoarele cuvinte:
Voinic
A târî
Tânăr
Cruce
Francez
Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate:
Iarna îi place să patineze.
M-a privit lung.
Avea un chip frumos.
Iarna este geroasă.
Glasul ei blând m-a emoționat.
Vorbește frumos despre prietena sa.
A parcurs un drum lung.
I-a vorbit blând.
Citește cu atenție afirmațiile următoare, notându-le cu A (adevărat) sau F (fals):
Adverbul din structura ”Din taina vremii de demult” determină un substantiv.
Cuvântul ”acum” este adverb de mod.
Adverbul ”acolo” îndeplinește funcția sinatactică de complement circumstanțial de loc.
Cuvântul ”frumos” poate fi substantiv, adjectiv și adverb.
Adverbul este parte de vorbire flexibilă.
Alege forma corectă:
Au participat destul/ destui de mulți la concurs.
În place să cumpere cadouri pentru nou-născuți/ noi-născuți.
Și-a făcut planuri ușoare/ ușor de realizat.
Maria învață cel/ cea mai bine.
Obișnuiește să lase ferestrele largi/ larg deschise.
Adverbul şi locuţiunea adverbială
I. Selectaţi adverbele şi precizaţi felul şi funcţia lor sintactică:
Când pleci la mare?
Spune-mi unde vrei să ne întâlnim.
Oricând vorbea, era ascultat cu atenţie.
Ne vom revedea cândva.
S-a comportat cum mă aşteptam.
Oricum ar fi fost rezultatul, nu mă supăram.
II. Completaţi cu părţile de vorbire care lipsesc, astfel încât să obţineţi locuţiuni adverbiale:
_________ binelea _________ gata
în ___________ capului din când ________
__________ - grăpiş ici - _______
_______ dreptul nas în ______
_____ totul aşa şi _______
______ una ______ două _________ rost
____ neaşteptate ________________ cailor
____ şi noapte ___________ cu încetul
în _________ vecilor
III. Scrieţi adverbul corespunzător următoarelor locuţiuni adverbiale:
de obicei în grabă
de ajuns zi şi noapte
din nou din când în când
peste tot pe nepusă masă
de când lumea şi pământul
IV. Identificaţi adverbele şi locuţiunile adverbiale predicative şi precizaţi funcţia lor sintactică:
Negreşit că vin la meci.
Pesemne că ştie tot.
Posibil să plece din oraş.
Sigur că voi veni.
Imposibil să nu ştii.
Cu siguranţă că te cunosc.
Fără doar şi poate că voi reuşi.
De bună seamă că nu te mint.
Fără îndoială că particip.
V. Precizaţi funcţia sintactică a adverbelor şi a locuţiunilor adverbiale:
Aşa-i lumea.
Maşina de acolo e nouă.
Ne-am cunoscut odinioară.
De afară se aud strigăte.
Ideea i-a venit deodată.
Pune ici şi colo câte o floare.
Învăţatul pe de rost nu este eficient.
Privesc cu drag câmpul înflorit.
Cu siguranţă că vom fi aşteptaţi.
Bineînţeles că ne vom revedea.
S-a trezit cu noaptea în cap.
S-a îmbrăcat în grabă.
VI. Precizaţi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate:
Tot nu înţelegi?
A stricat tot.
Aleargă iute.
A gustat un ardei iute.
Şi tu poţi greşi.
A udat iarba şi florile.
Şi-a amintit poezia.
Citeşte aşa repede.
Aşa copil n-am văzut.
Adverbul – definitie, clasificare, functii sintactice analiza
Partea de vorbire neflexibila care arata imprejurarea in care se petrece actiunea
Poate determina : – un verb = Plec acolo
– un adjectiv = Era aproape buna prajitura
– un alt adverb = Aproape mereu se uita la televizor
– un substantiv = Plecarea de acolo m-a bucurat
– un pronume = Aceia de dincolo m-au suparat
Locutiunea adverbiala – reprezinta grupul de cuvinte care are sens unitar al unui adverb : de aceea, in fel si chip, in vecii vecilor, picior peste picior. cand si cand.
Clasificarea adverbelor
1. dupa forma :
* simple : acasa, acolo, intocmai
* compuse : asta-vara, ieri-noapte
2. dupa inteles ;
* de loc : aici, acolo, inainte, inapoi
* de timp : ieri, azi, maine
* de mod : alene, asa, repede; aici intra si adverbele cantitativ : atat, destul, mult, putin
* predicative : probabil, posibil, imposibil (atunci cand sunt urmate de conjunctia că)
Gradele de comparatie ale adverbului :
1. Pozitiv : Studentul din randul intai scrie frumos
2. Comparativ :
* de superioritate : Ioana canta mai frumos decat tine la pian
* de egalitate : Ion recita la fel de frumos ca un actor
* de inferioritate : El scrie cel mai putin frumos dintre toti
3. Superlativ
* relativ de superioritate : Ana prezinta cel mai frumos o serbare.
* relativ de inferioritate : Studenta canta cel mai putin frumos dintre toti
* absolut : Sorina scrie foarte frumos
Functii sintactice ale adverbului :
* nume predicativ : Este bine sa spui adevarul
* atribut adverbial : Plecarea de acasa l-a iritat
* complement circumstantial de loc : Ma duc acolo maine
* complement circumstantial de timp : Plec maine
* complement circumstantial de mod : Merg alene
* predicat : Pesemne ca a plecat
ADVERBUL
Adverbul este partea de vorbire neflexibilă care exprimă caracteristica unei acţiuni.
Clasificare
1. După înţeles:
a) de mod: aşa, bine, repede
b) de loc: acolo, departe, jos
c) de timp: mâine, astăzi, cândva
2. După structură:
a) simple: bine, ieri, jos
b) compuse: niciodată, devreme, după-amiază
3. După rol:
a) interogative (foloste în exprimara întrebării în propoziţiile interogative): unde, când, cum, cât, încotro
b) relative (utilizate în frază, leagă subordoata de propoziţia regentă): unde, când, cum, cât, încotro
c) nehotărâte (nu dau indicaţii precise despre circumstanţă): cândva, altundeva, oriunde, oricum
d) negative (neagă circumstanţa exprimată): niciunde, nicăieri, niciodată, nicicum, nicicând
e) predicative (au funcţie sintactică de predicat verbal, când sunt urmate de conjuncţiile că, sau, să): fireşte, desigur, poate, negreşit, posibil, imposibil, normal
4. După provenienţă:
a) propriu-zise (moştenite): sus, nu, mai
b) provenite din alte părţi de vorbire, prin schimbarea valorii gramaticale:
– din substantive care exprimă timpul: noaptea, iarna, lunea
– din adjective: frumos, rapid, puternic
– din pronume relative/interogative: ce, cât
Grade de comparaţie
1. Pozitiv: bine
2. Comparativ:
– de superioritate: mai bine
– de egalitate: la fel de bine
– de inferioritate: mai puţin bine
3. Superlativ:
– relativ: cel mai bine
– absolut: foarte bine
Adverbele pronominale
Adverbele pronominale provin din rădăcini pronominale.
Funcţii sintactice
1. Predicat verbal: Fireşte că a priceput.
2. Nume predicativ: Cum este copilul?
3. Atribut verbal: Etajul de jos a fost inundat.
4. Complement circumstanţial de loc: Va călători departe.
5. Complement circumstanţial de timp: Azi am cumpărat mere.
6. Complement circumstanţial de mod: Mergea repede spre şcoală
Locuţiunea adverbială
Locuţiunile adverbiale sunt rupuri de două sau mai multe cuvinte care, împreună, îndeplinesc rolul unui adverb.
Locuţiunile adverbiale pot fi formate din:
– substantiv, adjectiv substantivizat, participiu, numeral sau adverb cu una sau mai multe prepoziţii: de dimineaţă, de obicei, în grabă, cu de-a sila, pe de rost, din nou, pe negândite
– substantiv, pronume sau adverb, repetat cu una sau mai multe prepoziţii: zi cu zi, clipă de clipă, rând pe rând, din ce în ce
– din părţi de vorbire de acelaşi fel: colea-valea, ici-colo, vrând-nevrând
Se dau propozitiile :
Scrieti forma corecta a cuvintelor :
Mihai dorește să aivă/ aive/aibă mai mulți bani.
Ai plecat de acasă la ora doispreze/ douăsprezece.
Mirela se așază/așează pe scaun.
A făcut o gresală/greșeală.
Mi-ar place/plăcea să plec la munte.Secretara a completat statele/ștatele de plată.
Aleea/aleia din fața blocului.
Alcatuiti enunturi cu formele :
altadata/alta data
intruna/intr-una
decat/de cat
niciodata/nici o data
demult/de mult
1. Altadata mergeau mai des la teatru.
O sa scriu tema alta data.
2. Am repetat intruna la istorie.
Intr-una din zile ma plin prin parc.
3. A fost o data ca niciodata.
Nu era scris pe tabel nici o data.
4. In vremuri de demult zana a coborat pe Pamant.
De mult timp n-am mai fost la Olanesti.
Forme corecte:
nu fă/ nu face
nu continui/nu continuu
fi/fii destept
a prevede/a prevedea
era/eram sa plec
Se dă textul :
“Când se lăsă amurgul, cu dâre sângerii la orizont, Astor rătăci drmul. O luă printr-un lan de floarea-soarelui,se împiedică de mușuroaie de cârtiță și se prăvăli în țărână de se făcu ca altă arătare.
Începu să plângă de foame și de frică. Dar-și aduse aminte de părinți și se îmbărbătă:”Mai rău fusese înainte….”. Așa că avu puterea să ajungă la marginea unui sat, lângă un gard pe care încearcă să se cațere cu ghearele și cu colții.Îl încalecă și se trezi bufnind greoi în partea cealaltă.”
“Enciclopedia zmeilor” de Mircea Cărtarescu
1. Despartiti in silabe :
orizont = o-ri-zont
îmbărbătă = îm-băr-bă-tă
marginea = mar-gi-nea
cealaltă = cea-lal-tă
mușuroaie = mu-șu-roa-ie
2. Identificati in text 4 cuvinte care contin diftongi :
floarea-soarelui, impiedica, mușuroaie, foamea.
3. Indica numarul de litere si numarul de sunete din cuvintele :
sângerii = sân-ge-rii = 7 sunete
marginea = mar-gi-nea = 8 litere si 8 sunete
încercă = în-cer-că = 7 litere și 7 sunete
ghearele = ghea-re-le = 8 litere și 6 sunete
4. Explica rolul cratimei in structura se-mpiedică
se….impiedică = se formeaza hiat si astfel se evita hiatul
Se da textul :
“- Blanca știi că din iubire
Făr’ de lege te-ai născut;
Am jurat de la-nceput
Pe Hristos să-l iei de mire!
Îmbrăcându-te-n veșmântu-i
Lepădând viața lumii
Vei spăși greșeala mumii
Și de-o crimă tu mă mântui”
1. Explica utilizarea apostrofului in text
Apostroful se utilizeaza in lipsa literei “ă”
(caderea unei vocale; pastrarea ritmului si a masurii)
2. Precizeaza rolul cratimei in structurile :
te-ai = pronuntarea impreuna a pronumelui personal si a verbului auxiliar si evitarea hiatului
la-nceput = evitarea vocalei “l”
3. Identifica un cuvant care contine triftong si doua cuvinte care contin diftong.
triftong = ei
diftong = viata, greseala
Forme corecte :
aliniat = alineat (amandoua sunt forme corecte pentru ca fiecare exprima altceva)
aversiune = adversiune
avocat = advocat
corigent = corijent (ambele variante sunt corecte)
filigram = filigran
intreprindere = întreprindere
presedentie = presidentie (ambele variante sunt corecte pentru ca fiecare exprima altceva)
remuneratie = renumeratie
revendicare = revindecare (ambele variante sunt corecte pentru ca fiecare exprima altceva)
start = ștart
Forme corecte:
Oamenii manifesta/manifesteaza pentru apararea drepturilor.
Filozoful reflecta/reflecteaza asupra lucrurilor esentiale.
Ceea ce spui tu reflecta/reflecteaza adevarul.
Regizorul toarna/turneaza un film.
Eliminarea cacofoniei
1. L-a luat ca consilier pe cel mai bun prieten
L-a luat drept consilier pe cel mai bun prieten.
2. Nu ma asteptam la Laura sa faca asta.
Nu ma asteptam ca Laura sa faca asta.
3. In casa sa a fost loc pentru prieteni.
In casa lui/ei a fost loc pentru prieteni.
4. Numeroase case au fost evacuate sau s-au daramate.
Numeroase case au fost evacuate sau daramate.
Se da textul
…”Dacă am fost un scriitor de duzină, în noiembrie 2004 când am fost îmbarcat în grupul Bells-Estrogen,n-a mai fost ceva ieșit din comun….doisprezece oameni furioși puși pe cucerit Franța literară si nu numai.Mă gândesc să transcriu, in paginile care urmează, o parte din epopeea scriitorimii române pe meleaguri hexagonale, adică acea parte la care am fost martor și personaj în zisul noiembrie roșu….”
1. Indicati patru cuvinte din vocabularul fundamental.
R: scriitor, noiembrie, sapatamani
2. Transcrieti 2 derivate si precizati modul de formare.
R: scriitorimii – scriitor a scrie – scriitor – scriitorime
3. Precizati un cuvant compus
R: imbarcata – imbarca – imbarcat doisprezece
4. Alcatuiti enunturi in care cuvantul “o” sa aiba patru valori gramaticale.
“O!ce veste minunata”.
Alina este o fata frumoasa.
O fata si doi baieti. (numeral)
Am vazut-o pe strada.
5. Ilustrati prin enunturi polisemantismul verbului “a fi”.
Bluza asta costa 100 de lei.
El este fiul parintilor lui (valoare de verb copulativ).
El se afla in casa.
Cursul dureaza doua ore.
El este inginer.
6. Identificati un cuvant derivat cu un sufix care denumeste colectivitatea.
scriitorimii
club
7. Alcatuiti familia lexicala din care face parte substantivul “scriitor”
scriitorime – a scrie – scrisoare – scris
Exercitii :
1. Gasiti cate un sinonim neologic pentru :
adâncime – insemnătate/profunzime
amănunțit – amplu/detaliat/dezvoltata
bănui – a suspecta
a cere – a solicita
cinstit – omenos
dovadă – probă
fățarnic – prefăcut/ipocrit
folositor – utila
hotărî – a decide
împrejurare – circumstanță
2. Scrie cate doua antonime pentru fiecare cuvant :
corect – greșit/incorect/eronat
durabil – trecător
a se naște – a muri
prieten – dușman
sărăcie – bogăție
3. Alcatuieste enunturi in care sa apara paronimele :
anual/anuar : Anual se incheie mediile./S-a facut un anuar scolar
arbitrar/arbitral : Decizia a fost arbitral./Am ales in mod arbitrar
investi/învesti : Am investit o suma de bani./Dan a fost învestit primar.
literal/literar : El a copiat literal textul./Traducerea era literara.
original/originar : Acesta este original, nu copie./ El este originar din Dolj.
4. Scrie cate un sinonim frazeologic pentru :
a fugi = a o lua la fuga
a observa = a fi cu bagare de seama
a năvăli = a da buzna
a lenevi = a pierde timpul
a regreta = a-i părea rău
5. Alcatuieste enunturi cu cate 2 sensuri ale verbelor:
a bate : Viata bate filmul./ Ionel ma bate la cap sa-i fac lectiile.
a merge : Ulciorul nu merge de multe ori la apa./ Aurel va merge la Bucuresti maine.
a face : Nu are nimic de a face cu aceasta problema./ A face un lucru bun inseamna ca e bine facut.
6. Alcatuieste enunturi cu sensul propriu si sensul figurat al cuvintelor:
explozie : Ieri a avut loc o explozie./Daria a avut o explozie de bucurie.
caldura : Aseara ne-a dat drumul la caldura./ Ma uitam la el cu caldura.
7. Alcatuieste enunturi cu forme de plural ale substantivului:
bandă : Filmele sunt trecute pe benzi
colt : Colturile mesei sunt perfecte./ Coltii cainelui sunt ascutiti.
curent : Marea are curenti calzi
dobitoc : Avram a dat cu piciorul in dobitoace.
termen : Termenele pentru semnarea contractelor sunt maine.
8. Construieste enunturi cu omonimele :
lac : lac de unghii/intindere de apa
toc : toc de pantof/ toc de usa
broasca : yala/animal
vie : vita-de-vie/broasca este vie
vin : au baut vin/ vin la tine!
car : car cu boi
N.B. forma omonimelor ramane aceeasi
Articolul
1. Alcătuiți propoziții în care substantivele: tată, bade, frate, popă, nene, vodă, pașă, tanti, Jeny, Irinel să fie folosite în G., D., articulate cu articol hotărât.
Alcătuiți o propoziție care să cuprindă substantive însoțite de fiecare fel de articol.
2. Construiți patru propoziții în care substantivele proprii să fie articulate cu articolul hotărât enclitic și proclitic lui.
3. Construiți patru propoziții în care articolele nehotărâte: un, unui, niște și unei să fie despărțite de substantivele pe care le însoțesc printr-unul sau mai multe adjective.
4. Indicați forma de plural nearticulată a substantivelor: păr, alee, erou, pământ, sac, măsea, copil, sfinx, as, morișcă, brad, copertă, maistru, nume. Precizați desinența de plural.
Ex. tablou – tablouri (-uri)
5. Precizați și ilustrați prin exemple valorile gramticale ale cuvântului lui.
6. Precizați și ilustrați prin exemple valorile gramticale ale lui o.
7. Indicați valorile gramaticale ale cuvântului un și exemplificați.
9.Scrieți formele de N. singular și plural nearticulate și articulate cu articol nehotărât și articol hotărât ale substantivelor: fiu, fiică, platou.
10. Indicați valoarea morfologică a cuvântului cel în următoarele contexte:
Omul cel harnic m-a ajutat.
Cel pe care îl așteptam nu a venit.
Cel om rău ne-a amenințat.
11. Completați cu articole demonstrative potrivite și precizați genul, numărul și cazul lor :
Prietenului ……………. bun îi poți încredința o taină. Istoricii au scris despre strămoșii noștri …………. viteji. I-am spus fetei …………. mai înalte să treacă în spate. Văile dealurilor ………. abrupte erau pline de grohotișuri. Echipele ………… bune li s-au oferit condiții optime de antrenament. Pe copiii ……………. mici îi vor lua în tabără.
12. Precizați și ilustrați prin exemple valorile gramaticale ale lui a.
13. Explicați acordul articolului posesiv în următoarele exemple:
Muzeul de Istorie al orașului Pitești.
Muzeul de Istorie a Literaturii.
Inspectoratului de Poliție al Județului Gorj.
14. Completați punctele de suspensie cu articolele posesive (genitivale) corespunzătoare:
Admiram crestele înzăpezite ………….munților profilându-se în albastrul nesfârșit……… cerului. Liniștea adâncă ………. pădurii nu era tulburată de nici un zgomot. Doi turiști ……….. echipei montane se opriră să cerceteze mușchiul întunecat ……… copacilor.
15. Alcătuiți propoziții în care substantivele : nucul, zăpada, izvoru, potecile să fie însoțite și neînsoțite de articol posesiv.
16. Subliniați forma corectă a articolului posesiv :
Căutam volumul de poezii ale/ al lui T. Arghezi.
Lumea sadoveniană a/ ai pescarilor o întâlnim în ,,Nada florilor ’’.
Voia să vadă locul de odihnă a/ al poetului.
Citise cartea cu istorisiri a /ale trecutului.
17. Construiți patru propoziții în care să se afle un substantiv în G. precedat de articol posesiv plasat înaintea substantivului determinat ( cu ale flotei vapoare). Indicați cu ce substantiv s-a realizat acordul articolului posesiv.
18. Modificați enunțul dat cu substantivele daye și efectuați schimbările care se impun :
Munții ale căror culmi se înălțau la orizont, mă uimeau.
(muntele)……………………………………………….
(muntele)……………………………….………(culme)
(dealul)…………………………………………………
(dealurile)………………………………………………
Câmpia………………….întindere se pierdea în zare mă încânta.
(câmpiile)………………………………………………………….
(câmpiile)………………………..(întinderi)………………………
19. Alcătuiți enunțuri cu formele omofone: al, a-l; ai, a-i; ale, a le; cea,ce-a; cei, ce-i; cel, ce-l; cele, ce-le.
Articolul. Felurile articolului
Articolul este partea de vorbire flexibila care sta pe langa substantiv, individualizandu-l.
Clasificarea articolelor:
Articolul hotarat :
– enclitic – asezat la sfarsitul substantivului
Exemplu : Nominativ-Acuzativ: elevul elevii; eleva elevele
Genitiv-Dativ: elevului elevilor; elevei elevelor
Vocativ: elevule elevilor; elevo, elevelor
– proclitic – asezat inaintea substantivului
Exemple : I-am povestit lui Aurel cele întâmplate.
I-am povestit lui Daian cele întâmplate.
Articolul nehotarat
se aseaza înaintea sustantivelor care denumesc obiecte necunoscute îndeajuns vorbitorului.
Nominativ-Acuzativ: un elev, nişte elevi; o eleva, nişte eleve
Genitiv-Dativ: unui elev, unor elevi; unei eleve, unor eleve
Articolul posesiv-genitival
– se aseaza inaintea unui substantiv (pronume) in genitiv sau inaintea unui numeral ordinal şi leaga, de obicei, numele obiectului posedat de cel al posesorului.
Forme:
substantiv: a elevei; al elevului; ai elevilor; ale elevelor.
pronume:
Nominativ – Acuzativ
al meu
a mea
ai mei
ale mele
Genitiv – Dativ
alor mei
alor mele
numeral: al doilea, a doua
Articolul demonstrativ(adjectival) – insoteste un adjectiv sau un numeral, stabilind legatura dintre aceste parti de vorbire si substantivul determinat (cel, cea, cei, cele).
Observatii:
Se numeste articol demonstrativ, deoarece provine din forma veche a pronumelui demonstrativ : cel (acel), cea (aceea), cei (aceia), cele (acelea) sl adjectival, deoarece, de obicei, insoteste un adjectiv.
Articolul demonstrativ (adjectival) se acorda in gen, numar si caz cu substantivul determinat de adjectivul sau de numeralul pe care-l insoteste:
N./Ac. eleva cea silitoare
D./G. elevei celei silitoare
In concluzie, articolul are urmatoarele caracteristici:
– reprezinta o clasa morfologica restransa
– nu are autonomie semantica;
– nu indeplineste functii sintactice;
– serveste numai ca instrument gramatical auxiliar pentru flexiunea altor parti de vorbire.
ATRIBUTUL
Definitie: Atributul este partea secundara de propozitie care determina un substantiv sau un substitut al acestuia (pronume, numeral).
Intrebari : care?, ce fel de ?, a, al, ai, ale cui ?, cati, cate ?, al catelea, a cata ? puse cuvantului determinat.
Clasificare
Atr. substantival – apozitional
genitival
prepozitional
Atr. pronominal – prepozitional (Ac.)
genitival (G.)
dativul posesiv (D.)
Atribut adjectival
Atribut verbal
Atribut adverbial
Atributul substantival
Apozitional – N : Ion, elevul a plecat., Domnitorul, Mihai Viteazul a fost infrant.
Ac. : L-am vazut pe elevul Mircea.
D : I-am dat cartea lui Ion, prietenul meu.
Genitival: fara prep.: Aceste sunt faptele colegilor tai.
Cu prep.: Lupta impotriva turcilor a luat sfarsit.
Prepozitional: Ac.: Drumul de la scoala este lung.
Cadoul pentru parinti este pe masa.
Pomul din gradina a inflorit.
Goana dupa cumparaturi a inceput.
D: Reusita datorita mamei m-a bucurat.
Construirea casei conform planului s-a terminat.
A primit pedeapsa potrivit legii.
Atributul pronominal
Prepozitional exprimat prin :
Pronume personal: Barfa despre ea nu este draguta.
Pronume reflexiv : Lauda de sine nu miroase a bine.
Pronume de politete : Dialogul cu Maria Sa a inceput.
Pronume demonstrativ : Cadoul pentru acela l-am dat.
Pronume posesiv : Relatia cu al meu s-a terminat.
Pronume nehotarat : Cearta cu toate m-a obosit.
Pronume negativ : Plimbarea cu nimeni nu ma incanta.
Pronume de intarire : Lauda despre insene nu este buna.
Pronume interogativ : Cartea de la care e pe masa ?
Pronume relativ : Nu stiu cartea de la cine e pe masa.
Genitival exprimat prin:
Pronume personal : Gluma lui nu este haioasa.
Pronume de politete : Sabia Mariei sale mai straluceste.
Pronume demonstrativ : Cartea aceluia e veche.
Pronume posesiv : Parerea a lor mei l-a suparat.
Pronume nehotarat : Cartile tuturora sunt vechi.
Pronume negativ : Penarul nici uneia nu este aici.
Pronume de intarire : Copilul insusi a mers la concert.
Pronume interogativ : Casa caruia ai vazut-o ?
Pronume relativ : Problema este ale cui carti le-am uitat.
Dativul posesiv
Pronume personal neaccentuat : Fapta-ti este cunoscuta.
Pronume reflexiv neaccentuat : Maria-si potolea setea.
Atribut adjectival exprimat prin :
Adjectiv demonstrativ : Caietul acestui baiat este rupt.
Adjectiv posesiv : Caietul meu e nou.
Adjectiv de intarire : Eu insami am gresit.
Adjectiv nehotarat : Fiecare baiat e fotbalist.
Adjectiv negativ : Niciun copil nu este acasa.
Adjectiv interogativ : Care fata a luat nota 10 ?
Adjectiv relativ : Nu stiu care fata a plecat.
Adjectiv propriu-zis: El are un scris frumos.
Verb la participiu : Copii certati plangeau.
Verb la gerunziu acordat cu substantivul : Cosurile fumegande, voce vibranta
Numeral cardinal : Doi copii se plimbau prin parc.
Numeral ordinal : Al doilea elev este absent.
Numeral colectiv : Tustrei elevii au chiulit.
Numeral de aproximatie : Circa 20 de copii au mers in excursie.
Locutiune adjectivala : Baiatul fara obraz enerveaza pe toti.
Atribut verbal - exprimat prin :
Verb la infinitiv : Dorinta de a invata nu exista.
Verb la supin : Textul de citit este interesant.
Verb la gerunziu neacordat : Am intalnit copii razand.
Locutiune verbala : Dorinta de a o lua la sanatoasa il caracterizeaza.
Atribut adverbial – exprimat prin :
Adverb de loc : Cartea de acolo este rupta.
Adverb de timp : Povestea de atunci este deosebita. , Discutia de ieri m-a deranjat.
Adverb de mod : Se auzea susurul alene a izvorului.
Locutiune adverbiala: Cititul de zi cu zi, invatatul pe de rost, plimbatul de colo pana colo
Atributul și propoziția subordonată atributivă
Precizează felul atributelor din enunțurile de mai jos și cazul în care se află acestea:
Florile din vază au un miros minunat.
Războiul contra drogurilor este de durată.
Casa Ioanei este în construcție.
Iarba înverzită a câmpiei este încântătoare.
Sora Ioanei, Mara, a fost bine intenționată.
I-am dat lui Ion, fratelui tău, cartea.
Băiatul deștept merge la olimpiada de matematică.
Cartea citită era foarte interesantă.
Mâna tremurândă i-a trădat emoția.
Copilul său era cel accidentat.
Nicio lucrare nu era de nota zece.
Ioana însăși a vizitat muzeul.
Nu se știe care elev a spart geamul.
Ce carte citești?
Altă fată a fost văzută în parc.
Patru fete au plecat la plimbare.
A treia concurentă a ieșit învingătoare.
Cărțile pentru el sunt la Ioana.
Casa lor este pe malul mării.
Ochii-i albaștri l-au impresionat.
Acelea, ele, sunt colegele mele.
Ziua de azi a fost minunată.
Strigătul ”ura” l-a uimit.
Înlocuiește atributele adjectivale din enunțurile de mai jos cu atribute substantivale:
Rasele canine sunt diverse.
Transportul feroviar este mai ieftin decât transportul aerian.
Adaugă câte un atribut substantivelor subliniate, astfel încât descrierea să inspire voioșie. Precizează felul atributelor adăugate.
Fata a împins poarta grădinii și a văzut o potecă ce ducea spre o casă. În fața ușii era un câine, care dormea pe un covoraș.
Indică atributele verbale din textul de mai jos și arată prin ce se exprimă:
Bucuria de a vedea primii fulgi de nea, vine, uneori, chiar de Moș Nicolae. Bătrânii spun că zăpada
căzând lin reprezintă fire din barba sfântului căruia Dumnezeu i-a dat grija de a ține din scurt Soarele.astrul are un drum de urmat, dar caută mereu un mijloc de tras pe sfoară paza. Sfântul îl prinde, dar Soarele, care are aerul de a spune că într-o zi va scăpa de supraveghere, nu se astâmpără.
Transformă atributele substantivale din enunțurile de mai jos în atribute pronominale și indică felul acestora.
Cartea copilului se află pe masă. Cadourile de la colegi l-au bucurat. Lupta contra leneșilor este declarată.
Construiește enunțuri în care să ai atribute exprimate prin:
Pronume nehotărât în D:
Numeral ordinal în G:
Locuțiune verbală la infinitiv:
Substantiv propriu în D:
Interjecție:
Pronume posesiv în G:
Locuțiune substantivală în Ac.
Împarte enunțurile următoare în propoziții și precizează felul elementelor introductive (de relație):
Problema că el nu vine la petrecere este de discutat.
Dorința să cânte la pian era puternică.
Motivul de s-a retras acolo l-au aflat toți.
Întrebarea dacă să renunțe îl macină.
Nu-l cunosc pe elevul care va veni.
La întrebarea care fată a câștigat concursul nu știu răspunsul.
Locurile oricui întârzie vor fi reținute.
Orașul unde m-am născut este minunat.
Vremea când eram copil mă fascinează încă.
Felul cum s-au purtat m-a dezamăgit.
Cele câte auzi sunt minciuni.
Construiește enunțuri în care propoziția ”dacă va pleca” să fie, pe rând, predicativă, subiectivă și atributivă.
Completează spațiile libere cu propozițiile subordonate atributive potrivite:
Aceasta este cartea................................................. ................
Omul.................................................... ........era vecinul vostru.
Femeia.................................................. ....nu știe despre ce vorbim.
El este băiatul................................................ ..................................
Completează enunțurile cu propoziții regente potrivite pentru următoarele subordonate atributive:
...................................................... ..............pe care l-am cunoscut cu un an în urmă.
.........................pe care am construit-o acum trei ani..............................................
........................................câte spui..................................................... ......................
..................................................pe care trebuie să le îndeplinești...........................
Contrage propozițiile atributive de la exercițiul anterior.
Recunoaște propozițiile subordonate atributive din textele următoare:
”Toți acești oameni, în imaginația cărora vrăjile au ocupat întotdeauna zone întinse și fierbinți,
poposesc pe malul Oltului, punând la cale sfidătoarea lor faptă. E munca unei veri întregi pe care o au în față, și, pentru acest lung răstimp, ei se instalează în preajma gropilor de lut și a cuptoarelor fumegânde.” (Geo Bogza)
”Când, mânați de neastâmpăr și mistuiți de infinite aspirații, navigatorii vechimii au născocit corăbii cu care s-au avântat pe ocean să-l cucerească, poate că nu prin mintea tuturora a trecut gândul, și nici prin inimă fiorul, că, în realitate, oceanul e acela care i-a născocit pe ei, pentru a cuceri, prin ei, pământul.”(Geo Bogza)
BIBLIOGRAFIE:
Amalia Dumitriu, Mihaela Jianu, Constanța-Valentina Mihăilă, ”Gramatică. Clasa a VIII-a”, ed. Cartea
de buzunar, București,2005, pag.36-40.
Alexandru Crișan, Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian, ”Limba română. Manual pentru clasa a VIII-a”,
ed. Humanitas Educațional, 2012, pag.118-127.
Adrian Nicolae Romonți, Claudia Topan (coord.teste), Diana Florentina Basalic, Emilia-Alina Pop,
Lavinia Fetti, Mimi Dumitrache, Monica Cristina Anisie, Marius Popa, ”Ghid complet pentru Evaluarea Națională 2016. Limba și literatura română. Clasa a VIII-a”, ed. Delfin, București,2015, pag.145-152.
Atributul
Definitie : este partea secundara de propozitie care determina un substantiv sau un substitut al acestuia (pronume sau numeral cu valoare substantivala)
Felul atributului (dupa partea de vorbire prin care se exprima)
Atributul adjectival se exprima prin :
– adjectiv propriu-zis : Elevul harnic (cel mai harnic) este Aurel.
– adjectiv provenit din verb la participiu : Elevul intarziat este privit cu repros.
– adjectiv provenit din verb la gerunziu: Fața-i suferindăexprimă durere.
– adjectiv provenit din adverb : Așa haine frumoase n-a mai avut.
– adjectiv pronominal : Cartea aceea mi-a marcat existenta./ Cartea saera plina de nuci.
– locutiune adjectivala :Omul de geniu inlatura orice tipar.
– numeral cu valoare adjectivala : A douasaritura a constituit un record.
Atributul substantival poate fi :
– atribut substantival genitival (exprimat prin substantiv in genitiv) : Ideea lui Andrei este adoptata. Parerea Anei este justa.
– atribut substantival prepozitional exprimat prin :
* substantiv in acuzativ cu prepozitie sau cu locutiune prepozitionala : Elevii din clasa noastra sunt inimosi
Atitudinea fata de colegi este corecta.
* Dativul cerut de prepozitie : Purtarea asemenea batausilor este periculoasa.
* exprimat prin genitivul cerut de prepozitie sau de o locutiune prepozitionala:
Lupta contra mediocritatii se da in fiecare elev.
Floarea din mijlocul rondului era un trandafir.
* atribut substantival in dativ, fara prepozitie : Ion, nepot Mariei. e dus in Spania (forma sintactica veche)
* atribut substantival apozitional, exprimat prin substantiv in nominativ
Vocabularul sau lexicul este format din totalitatea cuvintelor care exista in limba. Vocabularul este compartimentul cel mai supus schimbarii.
– vocabularul limbii romane cuprinde aproximativ o suta douazeci de mii de cuvinte.
– vocabularul are doua parti : – vocabularul fundanental
– masa vocabularului
Vocabularul fundamental – cuprinde cuvintele cele mai importante si care sunt intelese de catre toti vorbitorii unei limbi. In limba romana vocabularul fundamental cuprinde circa o mie cinci sute de cuvinte
Masa vocabularului – cuprinde cuvintele care nu se regasesc in vocabularul fundamental si este compusa din arhaisme, regionalisme, elemente de jargon si de argou, neologisme, termeni tehnici si stiintifici.
1. Arhaismele sunt cuvinte, expresii, fonetisme, forme gramaticale si constructii sintactice care au dispărut din limba comună si sunt de mai multe feluri:
– arhaisme lexicale – cuvinte vechi, iesite din uz fie din cauza ca obiectul sau profesia nu mai exista, fie ca au fost inlocuite de alte cuvinte: ex.: ienicer, caimacam, paharnic, logofat, bejanie, opait, colibă etc.
– arhaisme fonetice – cuvinte cu forme vechi de pronuntare, iesite din uzul actual: pre, a îmbla, mezul etc;
– arhaisme gramaticale – forme gramaticale vechi si structuri sintactice invechite:
-morfologice: aripe, inime, iernei, palaturi etc.;
-sintactice: Gazeta de Transilvania;
2. Regionalismele – sunt cuvintele si formele de limba specifice vorbirii dintr-o anumita regiune: barabulă (cartof), curechi (varză), dadă (soră mai mare), sămădău (porcar), sabău (croitor), cucuruz (porumb);
– regionalisme fonetice – forme cu circulatie restrânsă a unor cuvinte de uz general: barbat (bărbat), dește (degete), gios (jos), frace (frate) etc;
3. Elementele de jargon – sunt cuvinte sau expresii din alte limbi, intrebuintate de anumite persoane cu intentia de a impresiona si a-si evidentia o pretinsa superioritate culturala: bonjour, madam’, O.K., week-end, look.
Elementele de jargon au fost adesea satirizate de Alecsandri și Caragiale pentru ilustrarea snobismului personajelor.
4. Elementele de argou – sunt cuvinte sau expresii, folosite de vorbitorii unor grupuri sociale restranse, cu scopul de a nu fi intelesi: bistari (bani), curcan (politist), a ciordi (a fura), parnaie, mititica (inchisoare), misto (frumos sau batjocura), naspa (urat) etc.
5. Neologismele – sunt cuvinte imprumutate recent din alte limbi: – ex: robot, genocid, laser, quark, gaură neagră, blog