Noi actualizari la DOOM2
„Afterchool”, „breaking ...
Recent Posts
Morfologia este partea gramaticii care stu...
Testul 2
1. Transcrieți din versurile date cuv...
Testul 1
Se dă textul:
...
Aplicatii - Exerciții recapitulative
Se dă t...
Conversiunea (Schimbarea valorii gramaticale) este...
APLICAȚII - FONETICĂ - EXERCIȚII - FIȘA III
&n...
APLICAȚII - FONETICĂ - EXERCIȚII - FIȘA III
1....
APLICAȚII - FONETICĂ - FIȘA II - EXERCIȚII
1. ...
Aplicații - Fonetică - Exerciții
1. Ce este fo...
Posts
Morfologia este partea gramaticii care studiază forma cuvintelor, modificările formei, conținutului și valorile gramaticale exprimate prin formele cuvântului.
În morfologie cuvintele se numesc părți de vorbire, sau clase gramaticale, caracterizate prin anumite trăsături generale și de conținut.
După criteriul morfologic, părțile de vorbire se clasifică în :
a) părți de vorbire flexibile, pentru că își exprimă forma în timpul comunicării;
b) părți de vorbire neflexibile, pentru că își păstrează eeași formă în timpul comunicării.
Părțile de vorbire flexibile sunt: substantivul, articolul, pronumele, numeralul, verbul și adjectivul.
Părțile de vorbire neflexibile sunt: adverbul, prepoziția, conjuncția și interjecția.
Fiecărei părți de vorbire îi corespunde în planul vorbirii câte o locuțiune, adică un grup de cuvinte cu înțeles unitar, care se comportă ca un singur cuvânt.
Există:
- locuțiuni subtantivale: aducere-aminte = amintire; punct de vedere = opinie; dare de seamă = raport; bătaie de cap = necaz;
- locuțiuni adjectivale : de nimic = neimportant; fel de fel = diverși; în floarea vârstei = tânăr; ca scos din cuite = foarte curat; cu capul în nori = neatent;
- locuțiuni pronominale : Măria Ta, domniile voastre, cine știe ce;
- locuțiuni verbale: a da în seamă = a încredința, a-i părea rău = a regreta, a se da de-a rostogolul = a se rostogoli, a-și aduce aminte = a-si aminti;
- locuțiuni adverbiale: pe de rost, în dreapta, de jur împrejur, în mijloc, de-a pururi, pe loc, pe nimic, din vremea în vreme;
- locuțiuni prepoziționale: dincolo de, în preajma, în spatele, de-a lungul, în susul, de-a latul;
- locuțiuni conjuncționale; chiar de, cu toate că, măcare că, pentru că, din cauză că, ca și cum, pentru ca...să-, de vreme ce;
- locuțiuni interjecționale: ia uite, nu zău, tic-tac.
Fiecărei părți de vorbire îi corespund anumite categorii gramaticale precum: genul, numărul, cazul, persoana, mos timpul, diateza, gradul de comparație, articularea.
SINTAXA - este partea gramaticii care studiază regulile de îmbinare a cuvintelor în propoziții și a propozițiilor în frază.
Propoziția - este o comunicare orală sau scrisă care are un singur predicat
Exemple: Pădurea răsuna de cântecul păsărilor. Vom pleca acum
Fraza este o îmbinare de două sau mai multe propoziții, dintre care cel puțin una este propoziție principală.
Exemple: De câte ori se gândea la vacanță (CT) / ce avea să vină (AT) / o cuprindea o bucurie de nedescris (PP). Desenează (PP) / șterge (PP)/ apoi o ia de la capăt (PP).
Testul 1
Se dă textul:
„Un fremăt lin trece din ram în ram
Și un miros venea adormitor
Astfel eu nopți întregi am mas
Blând îngânat de-al valurilot glas” (Mihai Eminescu, Fiind băiet păduri cutreieram)
1. Precizați mijlocul de îmbogățire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: adormitor, astfel, îngânat.
....................................................... ....................................................... .....
....................................................... ....................................................... .....
....................................................... ....................................................... .....
2. Precizați valoarea morfologică a cuvântului blând din text, apoi formați enunțuri folosindu-l cu alte valori morfologice.
....................................................... ....................................................... .....
....................................................... ....................................................... .....
....................................................... ....................................................... .....
3. Scrieți câte un sinonim pentru cuvintele: freamăt. blând, miros.
....................................................... ....................................................... .....
....................................................... ....................................................... .....
....................................................... ....................................................... .....
4. Alcătuiți enunțuri cu omonimul cuvântului lin.
....................................................... ....................................................... .....
....................................................... ....................................................... ....
....................................................... ....................................................... ....
5. Scrieți cel puțin cinci enunțuri folosind verbul polisemantic a bate și precizați sensurile avute.
....................................................... ....................................................... ....
....................................................... ....................................................... ....
....................................................... ....................................................... ...
....................................................... ....................................................... ...
....................................................... ....................................................... ...
6. Scrieți câte un antonim neologic pentru cuvintele: cuplare, fast, flux, eșec.
....................................................... ....................................................... .
....................................................... .......................................................
....................................................... .......................................................
....................................................... .......................................................
7. Scrieți câte cinci cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental, respectiv din masa vocabularului.
....................................................... .......................................................
....................................................... .......................................................
....................................................... .......................................................
....................................................... .......................................................
....................................................... .......................................................
8. Alcătuiți familia lexicală a cuvântului verde.
....................................................... ....................................................... .
9. Alcătuiți enunțuri cu sensul propriu și figurat al cuvântului noapte.
....................................................... ......................................................
....................................................... ......................................................
Testul 2
1. Transcrieți din versurile date cuvintele folosite cu sens figurat.
....................................................... ...................................
....................................................... ..................................
2. Scrieți două cuvinte de la verbul a obosi.
....................................................... ..................................
3. Alcătuiți două enunțuri în care verbul a se întuneca să fie folosit cu sens propriu și apoi cu sens figurat.
....................................................... ..................................
....................................................... ..................................
....................................................... .................................
....................................................... .................................
4. Alcătuiți familia lexicală a cuvântului gând.
....................................................... .................................
5. Scrieți câte un sinonim și un antonim pentru verbul a amurgi.
...................................... .................................
6. Alcătuiți enunțuri omonimele cuvintelor golf și vis.
....................................................... ............................
....................................................... ............................
....................................................... ............................
....................................................... ............................
7. Alcătuiți enunțuri cu paronimele: a eluda / a elida și a erupe / a irupe
....................................................... ............................
....................................................... ............................
....................................................... ............................
....................................................... ............................
8. Alcătuiți câte două enunțuri folosind cuvinte cu sufixe diminutivale, respectiv augumentative.
....................................................... ............................
....................................................... ...........................
....................................................... ...........................
....................................................... ...........................
9. Transcrieți din textul dat un cuvânt format prin conversiune și unul format prin compunere.
....................................................... ..........................
....................................................... ..........................
10. Scrieți câte un sinonim lexical și frazeologic pentru expresia a-și da arama pe față.
....................................................... ...........................
....................................................... ...........................
11. Alcătuiește câmpul lexical al gradelor de rudenie.
....................................................... ...........................
Conversiunea (Schimbarea valorii gramaticale) este procedeul de îmbogățire a vocalarului care constă în formarea unor cuvinte noi prin trecerea acestora de la o parte de vorbire la alta.
Prin conversiune se obțin:
1. a) substantive (din adjective, prin articulare cu articol hotărât, nehotărât sau demonstrativ-adjectival;
Exemplu: Cel bun este apreciat.
Admiră verdele pădurii.
Își luase un dulce din raftul acela.
b) din verbe la supin, prin articulare cu articol hotărât sau nehotărât;
Exemplu: Avea un scris frumos.
Mersul la munte îl odihnește.
c) din verbe la participi prin articulare cu articol hotărât sau nehotărât;
Exemplu: Cântatul prin pădure ne înviorează.
Văzuse doi răniți în râpă.
d) din verb la gerunziu, prin articluare cu articol hotărât.
Exemplu: Suferind s-a vindecat repede.
e) din pronume personal, prin articulare;
Exemplu: Recunoaște bucuria eului liric.
f) din interjecție, prin articulare;
Exemplu: Nu-i dispare oful din inimă.
g) din adverb, prin articulare.
Exemplu: Îi mulțumește pentru binele făcut.
2. Adjective (acordate în gen număr și caz cu substantivul determinat):
a) din verbe la participiu;
Exemplu: Admira caișii înfloriți.
b) din verb la gerunziu;
Exemplu: Steaguri fluturânde vestesc victoria alor noștri.
c) din pronume (posesiv, demonstrativ, relativ, negativ, interogativ, nehotărât, de întărire)
Exemplu: În povestea voastră nu regăsește niciun personaj pozitiv.
3. Adverbe
a) din adjective
Exemplu: Toți au lucrat corect.
b) din substantive care denumesc zilele săptămânii, anotimpurile sau părți ale zilei
Exemple: Iarna soarele este mai rece.
Ne vedem duminică.
Au plecat dimineața.
c) din verbe la participiu
Exemplu: Vorbiseră deslușit pentru a fi înțeleși.
d) din conjuncție
Exemplu: Iar va ploua.
A răspuns și el.
4. Prepoziții
a) din adverbe și locuțiuni adverbiale
Exemplu: Stătea în mijlocul casei.
Avionul zboară deasupra orașului.
b) din substantiv
Exemplu: Grație vouă au câștigat meciul.
c) din verb la participiu
Exemplu: Datorită sfatului primit a fost premiat.
De reținut : Valoarea morfologică cuvintelor se stabilește numai în context.
Aplicatii - Exerciții recapitulative
Se dă textul:
„Acea gridin-oțelită înspre Dunăre o mână
Iar în urma ei se-ntinde falnic armia română” (Mihai Eminescu, Scrisoare III)
1. Arătați prin ce mijloc de îmbogățire a vocabularului s-au format cuvintele : oțelită, înspre, în urma.
....................................................... .........................
....................................................... .........................
....................................................... .........................
2. Precizați valoarea morfologică a cuvântului falnic din text, apoi alcătuiți enunțuri în care același cuvânt să aibă două valori morfologice diferite de text.
....................................................... ..........................
3. Scrieți câte un sinonim neologic pentru cuvintele armie, falnic.
....................................................... ...........................
....................................................... ...........................
4. Alcătuiți enunțuri cu omonimul cuvântului mână.
....................................................... ............................
5. Alcătuiți câte un enunț folosind cuvântul grindină cu sens propriu și cu sens figurat.
....................................................... ............................
....................................................... ............................
6. Grupați pe două coloane următoarele cuvinte: cătră, vornic, mulțămit, boieri, perje, stolnic, vătaf.
7. Alcătuiți cel puțin cinci enunțuri cu verbul polisemantic a trece.
....................................................... ...................
8. Indicați antonmele neologice ale cuvintelor: avar, cuviincios, agreabil, transparent, dificil.
.....................................................
.....................................................
.....................................................
.....................................................
9. Alcătuiți enunțuri cu paronimele: geantă / jeantă; enervat / inervat; dependență / dependință
....................................................... ....................................
....................................................... ....................................
....................................................... ....................................
....................................................... ....................................
....................................................... ....................................
....................................................... ....................................