Gramatica limbii române titularizare/definitivat învățământul primar

LIMBA LITERARA - TRASATURI GENERALE, STILURI SI REGISTRI Limba literara. Limba literara reprezinta varianta ingrijita (standard) care respecta normele unei limbi. In limba exista variante specifice, numite stiluri personale si stiluri nonartistice care sunt : -tehnico-stiintific -administrativ -publicistic -artistic -beletristic Trasaturile generale ale stilurilor -precizia – utilizarea termenilor adecvati tipurilor de mesaj -proprietatea termenilor – cunoasterea sensului cuvintelor -puritatea – utilizarea elementelor acceptate de norma literara -claritatea – exprimarea logica coerenta -corectitudinea – respectarea normelor limbii -concizia – o fraza trebuie sa exprime o singura idée   Stilul tehnico-stiintific – transmite informatii concrete tehnice sau stiintifice -se caracterizeaza prin persoana a –III-a a verbelor (obiectivitate) -nu intalnim figuri de stil -este respectat vocabularul de specialitate -folosirea unor termeni internationali -verbele sunt la timpul prezent -pot sa apara conectorii -emitatorul este unul specializat Stilul juridico-administrativ – emitatorul este impersonal -structura specifica (standard) -enunturile lipsite de ambiguitate, sa nu poata fi interpretabile -sunt folosite ca sens propriu si apar neologismele Stilul publicistic -trebuie sa aiba titlu care sa atraga receptorul -un subiect la zi care sa prezinte interes -imprumuta idei din diverse domenii in functie de publicul caruia i se adreseaza -poate influenta publicul -informatiile sunt clare, succinte si sunt imbinate din diferite registere stilistice aparand limbajul colocvial (conversatia familiara) -lexical e bogat, se imbina sensul conotativ (figurat) cu sensul denotativ(précis, comun,obisnuit) -limbajul trebuie sa fie accesibil publicului   Stilul artistic – specific literaturii beletristice -trasatura principala acestui stil este bogatia lexicala(regionalism,arhaisme,argou,jargon,etc) -textele artistice se adreseaza cititorului -se intalnesc sensuri multiple ale termenilor si unele neobisnuite -intalnim figuri de stil si imagini artistice -topica si punctuatia sunt folosite pentru a sublinia anumite stari -stilul este individual   Registre stilistice 1)Registrul cult – care respecta normele limbii literare, fraza este elaborata si apar neologismele 2)Registrul popular – nu respecta mereu normele limbii si apar deosebiri de ordin semantic sau fonetic in functie de fiecare regiune 3)Registrul colocvial – este folosit in general intre rude, prieteni caracterizat prin variatie stilistica si expresivitate 4)Registrul argotic – utilizat de anumite categorii sociale pentru a nu fi intelese de persoanele care se afla in afara grupului 5)Jargonul – utilizarea unor neologisme din snobism (ex: Chirita de V.Alecsandri) 6)Registrul regional – presupune folosirea termenilor specifici unor anumite regiuni 7)Registrul arhaic – folosirea unor termeni iesiti din limba

Tautologia este figura de stil care constă în repetarea unei părți de propoziție sau a unei propoziții prin aceleași cuvinte, dar cu funcții sintactice diferite, având rolul de a sublinia o calitate sau o acțiune. Exemplu: Casa (subiect) este casă(nume predicativ) și masa este masă.   Tautologia se deosebește de pleonasm prin faptul că se repetă același termen, dar cu alt sens. Specific tautologiei este intonația.   Argoul este un limbaj secret elaborat de un grup social inchis cu intenția de a nu fi înțeles de ceilalți vorbitori. Termenii argotici circulă mai mult oral și se modifică frecvent, pentru că își pierd caracterul secret. Exemplu : diriga (diriginta) - șase = atenție ! - facultate - inchisoare - a da o țeapă - a înșela - mișto - frumos - nașpa - urât, rău....etc   Jargonul - este limbajul unei pături „culte” ce vrea să se distingă printr-o exprimare care să impresioneze prin folosireaa greșită a unor cuvinte de origine străină. - se poate vorbi de o „modă” a grecismelor în secolul al XVIII-lea, de una a franțuzismelor în secolul al XIX-lea și de una a cuvintelor englezește, chiar și în zilele noastre Exemplu : „ma șer”, „furculosion”, „vichend”...etc

Semantica - se ocupă cu studiul sensului cuvântului, a schimbărilor de sens de-a lungul existenței lor Familia lexicală este alcătuită din totalitatea cuvintelor formate prnivare, prin compunere și prin valoarii gramaticale de la un cuvânt de bază (legate de sens) - cuvânt de bază = cuvântul-titlu din dicționar - rădăcina (radicalul) = segmentul de litere comun tuturor cuvintelor din familia lexicală respectivă   Exemplul 1: - floare - cuvânt de bază flor - rădăcină + sufixe  și prefixe = familie lexicală : florărie, florar, înflorit, neînflorit, reînflorit, înfloritură, înfloritoare, floricică   Exemplul 2: a face - cuvânt de bază; fac - rădăcină: facere, făcător, făcătură, a desface, desfacere, desfăcut, nedesfăcut, prefăcut, neprefăcut, prefacere, prefăcător, prefăcătorie, a contraface, făcut, nefăcut, refăcut, binefăcător, răufăcător.   De reținut : Rădăcina poate avea laternanțe vocalice, consonantice sau mixte.   - tema lexicală = rădăcină + sufix si/sau prefix Exemple: neîcrezător = ne + încrezător încrezător = încrez + ător încrez = în + cred (rădăcina verbului a crede)   Rădăcina se compune din literele cuvântului de bază, nu din derivate: verde - verzui, înzire etc., rădăcina este verd, nu verzi (apoi are o alternanță consonantică) Chiar dacă unele cuvinte au aceeași rădăcină, dacă nu sunt legate ca sens, nu fac parte din aceeași familie lexicală: procuror, a procura, față, rasfățat

Omonimele sunt cuvintele care au aceeași formă sonoră, dar mai multe înțelesuri diferite, neînrudite între ele. Omonime lexicale - sunt cuvinte care aparțin aceleași clase gramaticale, adică sunt substantive, adjective sau verbe. Exemplu: vară - anotimp                                vară - grad de rudenie                 a semăna - a pune sămânța          a semăna - a se asemui   Omonimele lexicale sunt: - totale - când cele două cuvinte sunt identice în flexiune: leu (singular), lei (plural)                război (conflict armat/instrumnțesut - singular)         războaie (plural)   - parțiale - cuvintele sunt identice numai la unele forme de inflexiune: bandă (fâșii îngustepuri de răufăcători - singular) benzi (plural pentru fâșii) bande (plural pentru răufăcători) masă (mobilă/mulțime - singular)                                                          mese / mase (pentru plural) raport (legătură/comunicare scrisă sau orală - singular)                      raporturi / rapoarte (pentru plural)   Omonimele lexico-gramaticale - sunt cuvinte cu formă identică, dar care sunt părți de vorbire diferite (au alte valori morfologice) Exemplu :  - adună - verb, indicativ, prezent, persoana a III-a - adună - verb, indicativ, prezent, persoana a III-a plural - adună - verb, imperativ, persoana a II-a singular   De reținut : Omonimele sunt întotdeauna omofone, dar nu sunt, obligatoriu omografe. Atentie la diferența dintre cuvintele polisemantice (sunt înrudite ca sens) și omonime (au sens total diferit)   Exemple de omonime lexicale :   absolvi = a termina un an sau un ciclu de învățământ;                - a scuti pe cineva de pedeapsă   acces  - posibilitatea de a ajunge într-un loc (plural accesuri)            - tulburări clinice manifestate brusc (plural accese) - accese de tuse   a achita - a îndeplini o oblligație morală și materială               - a declara jurudic neviovăția   a acorda - a da ajutor gramatical                - un instrument (El acordează vioara)   acru - gust al oțetului         - unitate de măsură a suprafeței (în jur de 4000 metri pătrați) - plural acri   activ - om care participă efectiv la acțiune         - totalitatea bunurilor care aparțin unei persoane (fără plural)   a amenda - a aplica o amendă cuiva                  - a îmbunătăți un text, o lege (S-au depus amendamente)   arie - masura unei suprafețe        - loc special unde se treieră cereale        - compoziția muzicală vocală (acompaniament)   banc - glumă          - îngrămădire de nisp, pietriș, formată pe fundul mărilor          - cârd mare de pești marini          - masă de lucru a muncitorului (tejghea)   cămin - sobă joasă, cuptor, vatră (plural căminuri)            - casă părintească (plural cămine)            - instituție culturală (plural cămine)   ciubuc -  bacșiș (plural ciuburi)            - pipă orientală cu țeavă lungă (plural ciubuce)            - ornament interior în relief pe tavan sau marginile unui perete (plural ciubucuri)   curs - mișcare, trecere (plural cursuri)         - preț al monedei unei țări în raport cu moneda altei țări         - expunere, predare   drept - neted (plan)          - just, cinstit          - opusul lui stâng (adjectiv)          - științe juridice (fără plural)          - răsplată, contribuție          - adverb (direct)          - ca (prepoziție)   etichetă - bucată de hârtie care se aplică pe caiete, cărți               - norme de comportare în relațiile dintre diplomați sau monarhi   factor - cauză, motiv            - funcționar al poștei            - în matematică, la înmulțiri   grefă - birou al grefierei          - operație (plural grefe)   lin - pește     - vas pentru struguri     - domol liniștit   mai - lună a anului        - ciocan pentru bătut pământul (plural maiuri)        - adverb cu sensul de încă   mediu - natură înconjurătoare            - persoană care poate fi hipnotizată            - mijlociu   parabolă - curbă                - istorioară alegorică   parchet - pardoseală             - subdiviziune a unei păduri             - instituție juridică   pat - mobilă       - situație la șah   pas - mișcare        - trecătoare (plural pasuri)        - unealtă de dulgheri (plural pasuri)        - (interjecție) cuvânt folosit la jocul de cărți   pilă - unealtă       - trafic de influență   sol - stratul superior al pământului (plural soluri)      - persoană trimisă cu o misiune (plural soli)      - notă muzicală   zefir - vânt (plural zefiri)         - țesătură (plural zefiruri)  

Neologismele sunt cuvintele noi, intrate în limba română, după secolul al XVIII-lea, fie prin împrumuturi din alte limbi, fie formate pe tărâm autohton. Domenii semantice: - demnități : președinte, prefect, consilier, senator - monede : marcă, dolar, liră, yen - instituții: parlament, guvern, bancă, universitate, liceu, teatru, spital, autobuz, metrou, tractor, bor-mașină, radio, televizor, xerox; - meserii : profesor, avocat, inginer, chirurg, sculer, student, elev, agronom - insușiri : oral, decent, aristrocrat, flagrant, insolit, etic - alte denumiri : oxigen, ojă, șampon, oxid, acid, secol, eră, diurn, cotidian, decadă, deceniu, salam, ehisky, pepsi, cola, poluare, plajă litoral, autostradă, alee, sporturile (fotbal,tenis,box,polo etc), a estima, a anula, a promulga, a facilita, a insera, a machia, acord, consens, comuniune   Adaptarea neologismelor - neologisme adaptate: aisberg, lider, glasvand, vizavi, șezlong, cafeină, cofeină, seif, butic, crenvurști, lebărvurști etc. - neologisme neadaptate : bleu (blö), manager, kilogram, kaki, karate, week-end, western, whisky, yoga, diesel (dizel), joule, newton, watt, newyorkez, thailandez, allegro, pianissimo, businessman (biznisman) design (dizain), stewardeză (stiuardeză), designer (dizainăr).   Expresii din latină    mea culpa = vina mea ante meridian, post meridian verba volant, scripta manent = vorbele zboară, scrisul rămâne persona (non) grata = persoană (ne)dorită sui-generis = în mod special, în felul său magna cum laude = cu cele mai mari elogii ex abrupto - de-a dreptul, fără introducere alter ego = alt eu perpetuum mobile = permanentă mișcare sine die - fără o dată (niciodata) stricto sensu = în sens limitat ad valorem = după valoare pro forma = pentru o anumită formă persoana grata = persoană placută agreată persoană non-grata = persoană neagreată pro domo = pentru propriul interes ex cathedra = de la catedra, în mod teoretic modus vivendi = modalitate de împăcare grosso modo = în mare, grosolan in extremis = în ultimă instanță in vivo = în timpul vieții mutatis-mutandis = ceea ce trebuie schimbat ad calendas graecas = la calendele grecești, niciodată ad literam = literă cu literă, cuvânt cu cuvânt opera omnia = operă integrală carpe diem = trăiește viața statu quo = situație existentă tabula rasa = fără valoare de iure = de drept de facto = în fapt ad libitum = după voie, după poftă a priori = de la început post festum = după sărbătoare sine qua non = fără nico îndoială ex voto = după promisiune in corpore = în totalitate rara avis = pasăre rară in extenso = pe larg, în întregime in abstracto = în afara realității ad-hoc = pentru un anumit scop expressis verbis = în termeni expliciti honoris causa = în semn de mare stimă curriculum vitae = autobiografie in vitro = în laborator(experimente) nota bene = observă, tine minte   Expresii din engleză, germană, franceză: feed-back(fid-bek), stand by (stendbai), five o'clock (faivăklok), lied, cafe-bar Cuvinte cu circulație limitată (limbaj tehnic și științific) - sunt cuvinte folosite și înțelese de anumiți specialiști: clinică, fisc, bilanț, credit, card, teleportare, semiologie, microscop, bielă, rotor etc.   Jargonul este format din cuvinte folosite pentru a impresiona, nefiind recomandat limba literară: bonjur, helo, ochei, a antama (a iniția), ciao, schepsis, monșer, picnic, fifti-fifti, arivederci. Argoul - este format din cuvinte născocite de elevi, hoți, vagabonzi, pentru a comunica între ei, fără să fie înțeleși de alții : bostan, dovleac, glavă (cap), mititica, pârnaie, universitate, gherlă, zdup, ladă(pușcărie), sticlete, curcan, a, majur, caraliu (polițist), a ciordi, a da cu jula, a mangli (a fura); lovele biștari, parai, verzișori (bani); dirigul, șase, profa, proful, se gini, a benocla, fraier, șucăr, a călca pe coadă, dă-mi un 14 etc   În masa vocabularului, au pătruns, datorită contactelor (vrute sau nevrute) ale poporului român de-a lungul istoriei cu alte popoare și limbi, o seriede cuvinte împrumutate, asimilate de limba noastră:   - cuvinte de origine latină (latina veche și literară) = 25% - cuvinte de origine slavă = 8% : bici, bârlog, castravete, dragoste, glas, iubire, pustiu etc; - cuvinte de origine greacă = 2%: cais, cărămidă, condei, hârtie, dascăl; - cuvinte de origine germană = 2% : șopron, șurub, slep, halt; - cuvinte de origine turcă = 4%: bacșiș, bucluc, cafea, chibrit, cioban, dușman, tutun, halva etc - cuvinte de origine engleză 3%: blugi, computer, fotbal, miting, week-end etc; - cuvinte de origine daco-getică = circa 100 de cuvinte : baci, brad, brânză, fluier, grumaz, măgură, murg, scrum, strugure, urdă, catră, viezure etc; - cuvinte de origine franceză - 38%: afiș, antreu, a epuiza, birou, carton, chiuvetă, capricios, frecvență, gentil, misiune, pardesiu, șofer, uzină, remorcher etc - în afara acestora, mai sunt cuvinte de origine bulgară, sârbă, albaneză - datorită pătrunderii calculatorului, limba engleză a trecut pe primul loc.