Didactica Limbii si literaturii romane

Particularitatile psihologice ale scolarului   De retinut  - la gradinita nu sunt lectii, ci activitati - copiii cer dascalilor sa aiba rabdare cu ei - convingerile nasc atitudini La varsta de 3 ani, copii vin la gradinita cu diferente intre ei, sub aspectul limbajului. Unii stapanesc putine cuvinte si comunica greu, altii stapanesc multe cuvinte dar nu au exprimare literara (influentati de zona in care traiesc), neputand sa se inteleaga intre ei. - daca acasa parintii vorbesc numai cu comenzi, "manaca", "dormi", "joaca-te", asa stiu si ei sa vorbeasca, deci trebuie sa le cunoastem si apoi sa-i invatam sa comunice. - pentru cei care au mai multe substantive sau verbe in limbaj trebuie sa-i invatam sa le acorde - profesorul trebuie sa se exprime in limbaj literar nu in limbajul zonei in care traiesc (de ex. daca in zona unde traiesc se spune la "porumb", "cucuruz", profesorul e obligat sa foloseasca limba literara, adica,"porumb") - in perceperea mediului inconjurator copilul pleaca de la elementele componente catre intreg, adica, daca i se arata o papusa imbracata in diverse culori, el isi alege partea a carei culoare il atrage mai mult. exemplu, mana papusei e colorata in galben si asta il atrage prima oara, apoi celelalte componente..) - intelegerea semnificatiei cuvintelor se percepe altfel decat la adult, deoarece la copil, gandirea se sprijina pe memorie, copilul denumeste un obiect fara a-l interesa sa-l cunoasca bine; adultul aduna informatii despre obiectul respectiv, pentru a-l cunoaste mai bine La varsta de 3-4 ani copilul are un limbaj situativ si manifesta dorinta de a cunoaste mediul incomjurator, de aceea vine cu intrebarea "ce este" si daca vrem sa-l crestem cum trebuie trebuie sa-i raspundem la avalansa de intrebari care vin dupa "ce este", "de ce ", "pentru ce", etc - cand se joaca ia contact cu jucarii mai noi sau mai vechi punand intrebari la care tot el va raspunde - copilul in relatiile cu oamenii din jur nu are forme diferite de conversatie; la aceasta varsta nu stie sa-si comunice gandurile si nu poate sa-si sustina un punct de vedere prin limbaj; incearca sa imite adultii dar nu reuseste intocmai, deoarece o serie de capacitati sunt in formare (are o influenta mare mediul in care se dezvolta) - exprimarea copiilor este insotita de mimica si gesturi - pe masura ce creste si e bine indrumat ajunge la intrebari ca : "pot sa iau?", "pot sa fac?". "am voie sa..?" - la aceasta varsta intra usor in diferite roluri( de mama, de educatoare, de medic, de politist..etc) iar cand interpreteaza aceste roluri, vorbeste - in cadrul jocurilor se accepta unii pe altii doar daca fiecare are jucaria lui La varsta de 4-5 ani aprecieaza obiectele dupa marime, forma, culoare; propozitiile au mai multe cuvinte - incep sa fie atrasi de povesti, povestiri, basme cu dimensiuni reduse  - peste 5 ani sunt atrasi de poezie pentru ca traiesc emotiile generate de acestea (Iarna pe Ulita sau A venit un lup in crang, etc) - unii copii fac legaturi interesante intre cuvinte si ajung la constructii lingvistice La varsta de 6 ani limbajul le permite sa comunice intre ei si sa vorbeasca cu adultii - copii pot grupa obiecte dupa insusiri comune : forma culoare, dupa intrebuintarea lor (legume, fructe, mijloace de transport, etc) - cu ajutorul creatiilor literare pe care le asculta isi formeaza un limbaj intern - copii emit pareri dupa actiuni cu personaje daca educatoare exerseaza cu ei - copii descopera caracteristici ale persoanjelor, se identifica cu unele dintre ele - la aceasta varsta copii pot sa comunice ceva despre ei, vor sa comunice cu adultii, ii imita mai bine, isi largesc sfera de informatii daca s-a lucrat bine cu el, isi insuseste o idee, aduce argumente simple  

Povestirea        Povestirea, ca activitate comună în învăţământul preşcolar,  contribuie la dezvoltarea vocabularului copiilor şi la formarea deprinderilor de exprimare , cât şi apropierea copilului de carte şi trezirea interesului pentru învăţarea citirii . Prin conţinutul textelor  folosite , acest  tip de activitate influenţează dezvoltarea la copii a proceselor psihice : gândirea,memoria , imaginaţia, atenţia .       Povestirea este formată din 2 părţi   - Povestirea educatoarei  ; - Repovestirea copilului.        Povestirea  educatoarei , în cadrul acestei activităţi , educatoarea prezintă copiilor textul literar , care trebuie să facă parte din genul epic în proză , cu acţiuni şi personaje , deoarece el urmează să fie repovestit de copii.    Alegerea textuluise face după anumite criterii : -          Gradul de accesibilitate ; -          Dimensiunea textului ,se face după experienţa grupei ; -          Existenţa unei acţiuni lineare, fără întreruperi şi reluări ; -          Numărul de personaje, pentru preşcolari 2-3 personaje ; -          Numărul cuvintelor necunoscutede către copii să fie maxim 3 cuvinte ; -          Fără prezenţa abaterilor de la limba literară, deoarece pot apărea dezacorduri , inversări , deoarece copiii nu le înţeleg .      1. Organizarea activităţii didactice  -aranjarea sălii de clasă şi pregătirea pentru desfăşurarea activităţii ; 2. Introducerea în activitate  se face prin folosirea elementului surpriză , care poate fi o marionetă , o scrisoare primită de la zâna poveştilor , etc. 3. Anunţarea titlului poveştii , educatoarea anunţă titlul poveştii şi autorul acesteia ,, Punguţa cu 2 bani” de Ion Creangă . Tot în această etapă se realizează şi alte legături cu alte activităţi similare . 4. Trezirea interesului pentru aflarea poveşti . 5.Citirea textului  ales în faţa copiilor . Deoarece citirea are o influenţă mai mare asupra acestora  .  Ei observă ce lucruri minunate pot afla din cărţi şi cât de important e să ştii să citeşti. O prezentare orală a textului cu ,, paraziţi” din exprimare nu apropie copilul de carte  şi de textul literar.    Citirea textului trebuie să fie clară , expresivă , cu modulaţiile necesare , cu schimbarea tonului în funcţie de personaje şi să se realizeze într-un ritm corespunzător nivelului de înţelegere al grupei.     6. După citirea textului educatoarea pune întrebări copiilor în legătură cu conţinutul acestuia , pentru a verifica dacă ei l- au înţeles şi  pentru  fixarea cunoştinţelor .atunci când  copiii demonstrează că stăpânesc textul se trece la etapa următoare , repovestirea . 7. Explicarea cuvintelor  sau expresiilor noi ,se poate face de către educatoare  în timpul citirii , folosind construcţia ,,adică”. Dacă este nevoie de mai multe explicaţii, momentul se desfăşoară după citire, reluând contextele în care se află cuvintele şi expresiile şi ne putem folosi şi de desene  (exemplu sabie).         8.  Repovestirea copiilor este o formă de  activitate ce se desfăşoară imediat după povestirea educatoarei , în cele 30 de minute , dar şi în alte momente separate , după ce copii  au aflat conţinutul povestirii prin intermediul educatoarei.   Repovestirea se înţelege ca o prezentare în întregime a conţinuturilor de către copii , cu reproducerea dialogurilor . Pentru vârsta preşcolară  repovestirea pe scurt şi eliminarea vorbirii directe nu sunt performanţe .   Prin repovestire se urmăreşte formarea deprinderilor de comunicare a conţinuturilor unui text cunoscut .          9.  În prima activitate , după citirea textului , repovestirea se poate face sub formă de joc ,în care educatoarea strânge din greşeală planşele . Copii având sarcina să  reaşeze planşele urmărind succesiunea logică a  desfăşurării evenimentelor.            La început , repovestirea se face pe fragmente logice , după care un copil poate prezenta mai multe fragmente , până se ajunge la expunerea în întregime a conţinutului .          10. Încheierea activităţii,,Cocoşul” aduce aprecieri asupra felului în care copiii au ascultat şi au înţeles povestea lui şi oferă recompense .           Un copil nu poate reţine în întregime un text , de aceea repovestirea nu înseamnă ,,recitarea ”sau redarea în întregime a textului .           Prin repovestire urmărim: -  pronunţia corectă a cuvintelor ;  - urmărirea firului acţiunii ; -  prezentarea cât mai aproape de adevăr a reacţiilor personajelor ; - folosirea cuvintelor noi şi a expresiilor frumoase evidenţiate de educatoare ;        Povestirile libere ale copiilor fac parte dinactivităţile de povestire. După ce copiii  au văzut din texte literare cum se prezintă o întâmplare trăită sau închipuită , ei vor fi încurajaţi să povestească propriile întâmplări . Este posibil ca unii , după modelul personajelor de care s-au apropiat , să prezinte acţiuni la care pretind că au luat parte , chiar dacă este evident că nu se putea întâmpla acest lucru. Educatoarea urmăreşte forma în care se se povesteşte acţiunea , nu veridicitatea ei . După ce a fost prezentată , recomandările noastre se pot referi şi la acest lucru . Dacă este întrerup de la început , copilul s-ar putea reţine să mai comunice , iar mai târziu este greu să- l scoţi din această situaţie .       În cadrul acestor activităţi, copiii pot prezenta conţinuturile unor poveşti ; povestiri , basme aflate din diferite surse : de la membrii familiei , de la ţelevizor , video ,etc.       Povestirile se organizează şi după teme date sau materiale de sprijin .   Aceste exerciţii urmăresc formarea la copii a deprinderilor de exprimare a gândurilor , de de prezentare a unor fapte trăite , auzite sau închipuite . Ele se organizează atunci când copiii şi-au format unele deprinderi de comunicare , deci spre sfârşitul grupei mijlocii şi în grupa mare .

Literatura pentru copii Vasile Molan download pdf.....

Textul nonliterar   Definiție : Textul nonliterar este rezultatul observării realităţii şi al transformării acesteia în informaţie având scop informativ. Vizează domenii diverse, de la cele ştiinţifice şi juridico-administrative la mass-media audio-vizuală, concretizându-se; cu ajutorul registrelor lingvistice (oral/ scris; popular/ cult; regional, colocvial, argoul şi jargonul).   Particularităţi – scopul textului este de a informa cititorul – informaţiile oferite sunt reale, concrete (despre persoane, evenimente) – textul este lipsit de expresivitate (se foloseşte numai enumeraţia) – limbajul folosit poate conţine termeni specifici unui anumit domeniu de activitate – textul se remarcă prin obiectivitatea relatării obiectivitate, claritate, accesibilitate relativă, în funcţie de domeniu; – sunt prezente uneori clişee de limbaj (formule fixe folosite în diverse acte oficiale, scrisori etc.) – în textele ştiinţifice sunt prezenţi termeni specifici unui anumit domeniu de cercetare; – se referă la persoane reale, din punct de vedere individual, comunitar, etnic, naţional etc.; – prezintă o mare varietate de forme: texte de lege, reţete, prospecte de medicamente, instrucţiuni de montare / utilizare a aparatelor, ghiduri turistice, reclame, articole de ziar sau revistă, ştiri, interviuri, anunţuri de mică publicitate,lucrări ştiinţifice etc.

Memorizarea Definiţie DEX :  Memorizarea este acţiunea de a memora şi rezultatele ei ,iar a memoriza înseamnă a învăţa un text pe de rost sau a memora .   Pentru memorizare se folosesc textele care aparţin genului liric în versuri . În aceste activităţi se urmăreşte realizarea unor obiective : 1. Îmbogăţirea vocabularului activ al copiilor cu noi cuvinte şi expresii ; 2. Formarea deprinderilor de exprimare corectă ; 3. Apropierea copiilor de textul literar autentic din literarura română ; 4. Pregătirea copiilor pentru a înţelege şi simţi textul liric şi pentru a trăi emoţii şi sentimente generate de acesta . Prin textul liric se dezvoltă memoria , imaginaţia , creativitatea şi se realizează ,în acelaşi timp , educaţia estetică a copilului . Analizând particularităţile psihologice ale copiilor , putem spune că o poezie se poate învăţa de la 4 ani , iar înţelegerea ei până la emoţii şi sentimente se realizează după vârsta de 5 ani . Memorizarea şi recitarea poeziilor sunt procese în care se impune pronunţarea clară a cuvintelor .   Un rol important în activitatea de memorizare îl are alegerea poeziilor ,care pentru a fi accesibile copiilor de 3 – 4 ani trebuie să îndeplinească nişte condiţii : 1. Să dezvolte teme cunoscute copiilor ( o poezie are o idee poetică ) ; 2. Să transmită emoţii şi sentimente ; 3. Să nu conţină mai mult de de 2-3 cuvinte şi expresii noi ; 4. Să nu ofere construcţii care să reprezinte abateri de la limba litereră ; 5. Versurile să fie scurte ; imaginile uşor de sesizat ,  6. Să nu depăşească 3 strofe . Poeziile se aleg şi în funcţie de nivelul de exprimare şi în funcţie de experienţa de învăţare a copiilor . Autorul nu este foarte important , se insistă pe reţinerea autorilor importanţi . Etapele unei activitati de memorare - organizarea salii de grup - este necesar ca grupa sa fie asezata in semicerc - asigurarea unei atmosfere deschise,apropiate, nestresante, sensibile ( fara creeara unei astfel de atmosfere copii nu pot intelege textul liric si nu pot intelege mesajul din el) - introducerea in activitate - cand copilul trece de la pauza (recreatie) la activitatea organizata (in aceasta etapa trezim interesul copilului pentru text si sunt motivati sa se adapteze la noile cerinte) - pasul urmator este citirea poeziei de catre educatoare - trebuie sa citim dupa carte ca sa-l apropiem de ea; - discutiile mele pot sa-l duca pe copil pana-ntra acolo incat sa afle cate lucruri interesante poate afla daca le citeste; - dupa citirea textului pun intrebari in legatura cu poezia, sa vad daca au inteles sau au simtit mesajul ei; - in aceasta etapa le explicam expresiile frumoase si cuvintele noi - dupa ce m-am asigurat ca s-a inteles poezia, am explicat cuvintele noi, trec la memorarea versurilor, care se face vers cu vers; ADICA, se citeste primul vers, se repeta de catre 2-3 copii, se citeste al doilea vers si se repeta de 2-3 copii, apoi alti 2-3 copii repeta primele doua versuri; la al 3-lea vers, 2-3 copii spun versul iar alti 2-3 copii spun toate versurile invatate pana acum. Momentul important - sensibil RECITAREA Recitarea, potrivit dictionarului inseamna a spune ceva cu voce tare din memorie, deci, in acest moment vom incerca o interpretare "artistica" a textului care inseamna : - schimbarea vocii in functie de ceea ce-ti doresti sa transmiti - accentuarea unor sentimente desprinse din poezie - reglarea respiratiei pe segmente logice - reglarea legaturulor dintre gesturi si cuvinte Aceasta etapa incepe cu recitarea-model a educatoarei, apoi continua cu recitarea copiilor Incheierea activitatii : - putem incheia laudand copii chiar si pe cei care nu au participat activ la lectie, incercand sa-i mobilizam si sa-i tinem ancorati activitatii si pentru data viitoare. RETINEM CA : In toata activitatea desfasurata, timpul acordat pentru exersarea exprimarii e al copilului si nu al educatoarei (din pacate in momentul acesta, in invatamantul romanesc se exerseaza exprimarea cadrului didactic si mai putin a copiilor)