Didactica Limbii si literaturii romane

Literatura pentru copii Vasile Molan download pdf.....

Convorbirile   În învăţământul preşcolar primele obiective ale educaţiei  limbajului se referă la formarea deprinderilor de a răspunde la întrebări şi de a formula întrebări . Deci convorbirea ca activitate de tip preşcolar contribuie la realizarea acestor obiective şi urmăreşte în acelaşi timp , formarea deprinderilor de pronunţie corectă , de structurare a exprimării şi de însuşire a limbii române literare .          În funcţie de nivelul exprimării copiilor ,  educatoarea  stabileşte momentul în care org. fiecare tip de convorbire .          Convorbirea o putem transforma şi în jocuri , de exemplu ,,scaunul povestitorului”.           Având în vedere evoluţia formării limbajului la copii preşcolari şi particularităţile vârstei , putem deduce mai multe tipuri de convorbiri cu suport : -          Convorbiri  cu suport intuitiv de sprijin ; -          Convorbiri după o ilustraţie ; -          Lectură după imagini ; -          Convorbiri generalizatoare ; -          Convorbiri pe teme date .                                                                În funcţie de subiectele abordate , convorbirile dezvoltă calităţi morale ca : respect , hărnicie , curaj , cinste , stăpânire de sine , politeţe etc.      În cadrul convorbirilor se formează deprinderi de comunicare , deoarece fiecare copil este receptor sau transmiţător , ptr. că învaţă să formuleze un mesaj , să respecte cadrul şi subiectul mesajului , să aprecieze corect şi civilizat răspunsuri . Cei timizi , dobândesc curaj şi încredere în sine , fac eforturi de voinţă , se deprind să-şi susţină ideile etc.      Trebuie să alegem temele pentru convorbiri cu mare atenţie . Acestea pot fi din lumea copilăriei , din plan social , din natură . Pentru a atrage copii să participe la convorbiri , acestea trebuie să fie cunoscute copiilor , să fie atrăgătoare , să le stârnească interesul .           Convorbiri  după materiale de sprijin :           Materialele de sprijinpot fi : ilustraţii , imagini pe calculator , pe video, obiecte etc. Educatoarea îndrumă copiii să  observe materialele , le pune întrebări în legătură cu ele , iar copiii răspund în prop. După ce se  formează deprinderile de a răspunde la întrebări , copii  sunt îndrumaţi să formuleze întrebări despre  conţinutul materialelor de sprijin .           Convorbirile pot fi eficiente , dacă materialele de sprijin îndeplinesc anumite condiţii: -          să urmărească obiectivele activităţii ; -          să prezinte aspecte cunoscute copiilor ; -          să conţină 1-2 acţiuni observabile ; -          să fie realizate într-o formă accesibilă copiilor de 3-5 ani ; -          să prezinte acţiuni cu  legături logice între ele ; -          să aibă o dimensiune potrivită sălii de grupă , încât să fie observate de toţi copiii ; -          să corespundă din punct de vedere estetic.   Întrebările au şi ele o foarte mare importanţă, ele trebuie să se încadreze în următoarele criterii : -          să fie clar formulate ; -          să aibă în vedere nivelul exprimării copiilor ; -          să nu fie prea dezvoltate ; -          să se refere la materialul de sprijin ; -          să solicite răspunsuri în propoziţii , -          să stimuleze gândirea , imaginaţia . Educatoarea ţine seama de faptul că aceste convorbiri pot fi eficiente, dacă se desfăşoară într-o atmosferă caldă deschisă , nestresantă, unde exprimarea copiilor este liberă , fără teama de a greşi . Momente : 1.  Asigurarea climatului corespunzător -   aerisirea  clasei                                                                                            -aşezarea scăunelelor în semicerc ;                                                                                            -materialul de sprijin este pus în locul în care poate fi văzut de toţi copiii .                            2. Introducerea în activitate – Putem începe cu o ghicitoare ,un  proverb , un joc scurt cu păpuşile , etc. În continuare , actualizăm cunoştinţele dobândite anterior în legătură cu tema , se trezeşte  interesul pentru noua temă .                           3 .  Anunţarea temei . Putem spune că ,, am vrea să ştim …, am auzit că. .., am primit o scrisoare în legătură cu…, am vorbit cu…                                        Momentul următor este ,,Desfăşurarea convorbirilor „ care  începe cu formularea unor precizări referitoare la desfăşurarea activităţii . Acum li se reaminteşte copiilor că trebuie să asculte întrebările cu atenţie , să formuleze răspunsuri clare , să asculte răspunsurile colegilor , să le completeze dacă sunt solicitaţi etc.                           4. Prezentarea  materialelor de sprijin este făcută de educatoare , iar copii le privesc şi răspund la 1-3 întrebări în legătură cu ele .                          5. Intuirea materialului prin întrebări şi răspunsuri se face având  în vedere structura unei compuneri : introducere , cuprins şi încheiere. Potrivit comportamentelor ce trebuie formate , educatoarea urmăreşte ca răspunsurile să fie formulate în prop. simple la gr. mică , în prop. dezvoltate la gr. mijlocie şi în fraze la cei de gr. mare . este bine ca pentru fiecare întrebare să , să se solicite mai multe răspunsuri . În felul acesta copiii obţin informaţii şi unii de la alţi , pe lângă cele date de educ.        Răspunsurile copiilor depind în mare măsură , de :         - nivelul exprimării lor ;        - pregătirea pentru activitate ;        - tema convorbirilor :        - calitatea întrebărilor ;        - calitatea materialelor de sprijin .         Educatoarea urmăreşte ca răspunsurile copiilor să îndeplinească următoarele condiţii : -          să fie în concordanţă cu întrebarea ; -          să fie formulate clar , corect , precis ; -          să fie rezultatul gândirii copiilor . După ce au fost parcurse toate materialele de sprijin se formulează concluziile . Copii sunt solicitaţi să aşeze propoziţiile formate în ordine logică .                         6 . Concluziile convorbirilor : -la gr. mică      2-3 prop. despre ce a prezentat materialul -la gr. mijlocie mai multe prop. despre prezentare -la gr. mare   text / variante de text( mai multe prop. puse într-o ordine logică ptr. a forma o exprimare coerentă)            Concluziile pot fi : parţiale după fiecare idee principală şi  generale la sfârşitul convorbirilor .           Aceste concluzii nu înseamnă repetarea mecanică a celor discutate , ci reprezintă un  nou exerciţiu de eficient de exprimare.                         7. Evaluarea convorbirilor  se realizează de educatoare , de obicei într-o formă pozitivă . Se poate referi şi la alte aspecte , fără să nominalizeze copiii(Data viitoare cred că daţi răspunsuri mai …) dar cu nuanţă mai mobilizatoare).                       Convorbiri după o ilustraţie(grupa mare)              Intuirea ilustraţiei  -  Acest tip de activitate se desfăşoară doar la grupa mare deoarece copiii trebuie să sesizeze mai multe acţiuni  aflate într-o singură ilustraţie . Educatoarea le conduce observarea din plan apropiat spre plan îndepărtat , iar copiii formulează propoziţii în legătură cu ceea ce văd . Este bine să se ceară  , mai multe formulări de prop . pentru  aceeaşi  acţiune încât să fie activaţi şi solicitaţi mai mulţi copii. În continuare se realizează variante de enunţuri dezvoltate ( fraze) despre conţinutul materialului de sprijin .            Ordonarea enunţurilor  -  Acum copiii sunt solicitaţi să aşeze într-o ordine logică prop. formate în timpul convorbirii .     În funcţie de nivelul exprimării lor se solicită cât mai multe variante , acestea fiind realizate prin încurajarea copiilor . Procedând astfel îi dăm posibilitatea copilului să creeze o formă proprie , care vine din interior şi nu din exterior ( aceasta am gândit-o eu ).      Etapele activităţii sunt la fel cu cele de la convorbiri după material intuitiv .                          Lectura după imagini(gr. mare)     Potrivit DEX ,,lectură” este ,,faptul de a citi”. Pornind de aici ,apreciem că lectura după  imagini se poate  realiza cu copiii care pot ,,citi” aceste imagini . Pentru preşcolari , a citi înseamnă a observa o imagine şi a spune ceea ce vezi în propoziţii aşezate în ordine logică .       Imaginile folositeîn această activitate trebuie să îndeplinească anumite condiţii : -          să fie clare ; -          să fie atractive ,să trezească interesul copiilor ; -          să dezvolte o temă cunoscută ; -          să evidenţieze introducerea , cuprinsul şi încheierea acţiunii prezentate . Educatoarea conduce observarea copiilor prin întrebări clare , scurte ,corect formulate , care să solicite răspunsuri în propoziţii . Întrebările urmăresc şi dezvoltarea limbajului copiilor prin introducerea unor cuvinte şi expresii noi .   Etapele lecturii după imagini pot fi următoarele : 1.      Asigurarea climatului –afectiv şi organizatoric ; 2.      Introducerea în activitate ; 3.      Trezirea interesului pentru activitate sau pentru temă ; 4.      Anunţarea temei ; 5.      Prezentarea imaginilor  în faţa copiilor ; 6.      Observarea  globală a imaginilor ; 7.      Întrebări generale despre imagini ; 8.      Intuirea imaginilor şi abordarea unor construcţii lingvistice în legătură cu construcţiile lor şi insistând pe variante de răspuns ; 9.      Aşezarea enunţurilor într-o ordine logică ; 10. Evaluarea în sensul mobilizator .               Convorbiri generalizatoare (gr. mare)        Acestea se fac după ce copiii şi-au însuşit informaţiile necesare în legătură cu o temă . Fiind vorba de de generalizări , ele se desfăşoară cu grupa care are cei mai mulţi copii capabili de această performanţă . De exemplu , după ce s-au organizat mai multe activităţi despre animalele domestice şi sălbatice , de la noi din ţară sau din alte ţări , pot planifica şi convorbiri generalizate cu tema ,,Animale”.        Pentru aceste convorbiri educatoarea îşi întocmeşte o serie de întrebări aşezate în ordinea în care ar dori să fie formulate concluziile finale . Pentru ca fiecare copil să-şi elaboreze concluzii prin efort propriu , se recomandă ca la fiecare întrebare să se solicite mai multe răspunsuri .                              Convorbiri pe teme date sau libere (gr. mare)         Acestea se desfăşoară pe teme alese de copii sau de educatoare . Au la bază seturi de întrebări care conduc copiii în „explorarea” temei .          În prima parte copiii formulează răspunsuri la întrebările educatoarei şi în a doua parte ordonează  răspunsurile pentru realizarea unui enunţ despre temă .            În alte activităţi de acest fel , educatoarea anunţă tema convorbirilor şi copiii prezintă diferite întâmplări care se încadrează în tema respectivă .  Aceasta urmărind pronunţia corectă , exprimarea corectă şi coerentă..                Etapele activităţii pot fi :   1.      Alegerea temei . Anunţarea ei . Stabilirea sarcinilor pentru pregătirea activităţii . 2.      Aşezarea materialelor ; 3.      Organizarea grupei ; 4.      Trezirea interesului pentru temă ; 5.      Stabilirea legăturii cu alte activităţi de acelaşi fel ; 6.      Desfăşurarea activităţii . Întrebări şi variante de răspunsuri ; 7.      Aşezarea răspunsurilor în ordine logică ; 8.      Elaborarea unui enunţ dezvoltat în legătură cu tema ; 9.      Evaluarea activităţii .  

Memorizarea Definiţie DEX :  Memorizarea este acţiunea de a memora şi rezultatele ei ,iar a memoriza înseamnă a învăţa un text pe de rost sau a memora .   Pentru memorizare se folosesc textele care aparţin genului liric în versuri . În aceste activităţi se urmăreşte realizarea unor obiective : 1. Îmbogăţirea vocabularului activ al copiilor cu noi cuvinte şi expresii ; 2. Formarea deprinderilor de exprimare corectă ; 3. Apropierea copiilor de textul literar autentic din literarura română ; 4. Pregătirea copiilor pentru a înţelege şi simţi textul liric şi pentru a trăi emoţii şi sentimente generate de acesta . Prin textul liric se dezvoltă memoria , imaginaţia , creativitatea şi se realizează ,în acelaşi timp , educaţia estetică a copilului . Analizând particularităţile psihologice ale copiilor , putem spune că o poezie se poate învăţa de la 4 ani , iar înţelegerea ei până la emoţii şi sentimente se realizează după vârsta de 5 ani . Memorizarea şi recitarea poeziilor sunt procese în care se impune pronunţarea clară a cuvintelor .   Un rol important în activitatea de memorizare îl are alegerea poeziilor ,care pentru a fi accesibile copiilor de 3 – 4 ani trebuie să îndeplinească nişte condiţii : 1. Să dezvolte teme cunoscute copiilor ( o poezie are o idee poetică ) ; 2. Să transmită emoţii şi sentimente ; 3. Să nu conţină mai mult de de 2-3 cuvinte şi expresii noi ; 4. Să nu ofere construcţii care să reprezinte abateri de la limba litereră ; 5. Versurile să fie scurte ; imaginile uşor de sesizat ,  6. Să nu depăşească 3 strofe . Poeziile se aleg şi în funcţie de nivelul de exprimare şi în funcţie de experienţa de învăţare a copiilor . Autorul nu este foarte important , se insistă pe reţinerea autorilor importanţi . Etapele unei activitati de memorare - organizarea salii de grup - este necesar ca grupa sa fie asezata in semicerc - asigurarea unei atmosfere deschise,apropiate, nestresante, sensibile ( fara creeara unei astfel de atmosfere copii nu pot intelege textul liric si nu pot intelege mesajul din el) - introducerea in activitate - cand copilul trece de la pauza (recreatie) la activitatea organizata (in aceasta etapa trezim interesul copilului pentru text si sunt motivati sa se adapteze la noile cerinte) - pasul urmator este citirea poeziei de catre educatoare - trebuie sa citim dupa carte ca sa-l apropiem de ea; - discutiile mele pot sa-l duca pe copil pana-ntra acolo incat sa afle cate lucruri interesante poate afla daca le citeste; - dupa citirea textului pun intrebari in legatura cu poezia, sa vad daca au inteles sau au simtit mesajul ei; - in aceasta etapa le explicam expresiile frumoase si cuvintele noi - dupa ce m-am asigurat ca s-a inteles poezia, am explicat cuvintele noi, trec la memorarea versurilor, care se face vers cu vers; ADICA, se citeste primul vers, se repeta de catre 2-3 copii, se citeste al doilea vers si se repeta de 2-3 copii, apoi alti 2-3 copii repeta primele doua versuri; la al 3-lea vers, 2-3 copii spun versul iar alti 2-3 copii spun toate versurile invatate pana acum. Momentul important - sensibil RECITAREA Recitarea, potrivit dictionarului inseamna a spune ceva cu voce tare din memorie, deci, in acest moment vom incerca o interpretare "artistica" a textului care inseamna : - schimbarea vocii in functie de ceea ce-ti doresti sa transmiti - accentuarea unor sentimente desprinse din poezie - reglarea respiratiei pe segmente logice - reglarea legaturulor dintre gesturi si cuvinte Aceasta etapa incepe cu recitarea-model a educatoarei, apoi continua cu recitarea copiilor Incheierea activitatii : - putem incheia laudand copii chiar si pe cei care nu au participat activ la lectie, incercand sa-i mobilizam si sa-i tinem ancorati activitatii si pentru data viitoare. RETINEM CA : In toata activitatea desfasurata, timpul acordat pentru exersarea exprimarii e al copilului si nu al educatoarei (din pacate in momentul acesta, in invatamantul romanesc se exerseaza exprimarea cadrului didactic si mai putin a copiilor)      

Povestirea        Povestirea, ca activitate comună în învăţământul preşcolar,  contribuie la dezvoltarea vocabularului copiilor şi la formarea deprinderilor de exprimare , cât şi apropierea copilului de carte şi trezirea interesului pentru învăţarea citirii . Prin conţinutul textelor  folosite , acest  tip de activitate influenţează dezvoltarea la copii a proceselor psihice : gândirea,memoria , imaginaţia, atenţia .       Povestirea este formată din 2 părţi   - Povestirea educatoarei  ; - Repovestirea copilului.        Povestirea  educatoarei , în cadrul acestei activităţi , educatoarea prezintă copiilor textul literar , care trebuie să facă parte din genul epic în proză , cu acţiuni şi personaje , deoarece el urmează să fie repovestit de copii.    Alegerea textuluise face după anumite criterii : -          Gradul de accesibilitate ; -          Dimensiunea textului ,se face după experienţa grupei ; -          Existenţa unei acţiuni lineare, fără întreruperi şi reluări ; -          Numărul de personaje, pentru preşcolari 2-3 personaje ; -          Numărul cuvintelor necunoscutede către copii să fie maxim 3 cuvinte ; -          Fără prezenţa abaterilor de la limba literară, deoarece pot apărea dezacorduri , inversări , deoarece copiii nu le înţeleg .      1. Organizarea activităţii didactice  -aranjarea sălii de clasă şi pregătirea pentru desfăşurarea activităţii ; 2. Introducerea în activitate  se face prin folosirea elementului surpriză , care poate fi o marionetă , o scrisoare primită de la zâna poveştilor , etc. 3. Anunţarea titlului poveştii , educatoarea anunţă titlul poveştii şi autorul acesteia ,, Punguţa cu 2 bani” de Ion Creangă . Tot în această etapă se realizează şi alte legături cu alte activităţi similare . 4. Trezirea interesului pentru aflarea poveşti . 5.Citirea textului  ales în faţa copiilor . Deoarece citirea are o influenţă mai mare asupra acestora  .  Ei observă ce lucruri minunate pot afla din cărţi şi cât de important e să ştii să citeşti. O prezentare orală a textului cu ,, paraziţi” din exprimare nu apropie copilul de carte  şi de textul literar.    Citirea textului trebuie să fie clară , expresivă , cu modulaţiile necesare , cu schimbarea tonului în funcţie de personaje şi să se realizeze într-un ritm corespunzător nivelului de înţelegere al grupei.     6. După citirea textului educatoarea pune întrebări copiilor în legătură cu conţinutul acestuia , pentru a verifica dacă ei l- au înţeles şi  pentru  fixarea cunoştinţelor .atunci când  copiii demonstrează că stăpânesc textul se trece la etapa următoare , repovestirea . 7. Explicarea cuvintelor  sau expresiilor noi ,se poate face de către educatoare  în timpul citirii , folosind construcţia ,,adică”. Dacă este nevoie de mai multe explicaţii, momentul se desfăşoară după citire, reluând contextele în care se află cuvintele şi expresiile şi ne putem folosi şi de desene  (exemplu sabie).         8.  Repovestirea copiilor este o formă de  activitate ce se desfăşoară imediat după povestirea educatoarei , în cele 30 de minute , dar şi în alte momente separate , după ce copii  au aflat conţinutul povestirii prin intermediul educatoarei.   Repovestirea se înţelege ca o prezentare în întregime a conţinuturilor de către copii , cu reproducerea dialogurilor . Pentru vârsta preşcolară  repovestirea pe scurt şi eliminarea vorbirii directe nu sunt performanţe .   Prin repovestire se urmăreşte formarea deprinderilor de comunicare a conţinuturilor unui text cunoscut .          9.  În prima activitate , după citirea textului , repovestirea se poate face sub formă de joc ,în care educatoarea strânge din greşeală planşele . Copii având sarcina să  reaşeze planşele urmărind succesiunea logică a  desfăşurării evenimentelor.            La început , repovestirea se face pe fragmente logice , după care un copil poate prezenta mai multe fragmente , până se ajunge la expunerea în întregime a conţinutului .          10. Încheierea activităţii,,Cocoşul” aduce aprecieri asupra felului în care copiii au ascultat şi au înţeles povestea lui şi oferă recompense .           Un copil nu poate reţine în întregime un text , de aceea repovestirea nu înseamnă ,,recitarea ”sau redarea în întregime a textului .           Prin repovestire urmărim: -  pronunţia corectă a cuvintelor ;  - urmărirea firului acţiunii ; -  prezentarea cât mai aproape de adevăr a reacţiilor personajelor ; - folosirea cuvintelor noi şi a expresiilor frumoase evidenţiate de educatoare ;        Povestirile libere ale copiilor fac parte dinactivităţile de povestire. După ce copiii  au văzut din texte literare cum se prezintă o întâmplare trăită sau închipuită , ei vor fi încurajaţi să povestească propriile întâmplări . Este posibil ca unii , după modelul personajelor de care s-au apropiat , să prezinte acţiuni la care pretind că au luat parte , chiar dacă este evident că nu se putea întâmpla acest lucru. Educatoarea urmăreşte forma în care se se povesteşte acţiunea , nu veridicitatea ei . După ce a fost prezentată , recomandările noastre se pot referi şi la acest lucru . Dacă este întrerup de la început , copilul s-ar putea reţine să mai comunice , iar mai târziu este greu să- l scoţi din această situaţie .       În cadrul acestor activităţi, copiii pot prezenta conţinuturile unor poveşti ; povestiri , basme aflate din diferite surse : de la membrii familiei , de la ţelevizor , video ,etc.       Povestirile se organizează şi după teme date sau materiale de sprijin .   Aceste exerciţii urmăresc formarea la copii a deprinderilor de exprimare a gândurilor , de de prezentare a unor fapte trăite , auzite sau închipuite . Ele se organizează atunci când copiii şi-au format unele deprinderi de comunicare , deci spre sfârşitul grupei mijlocii şi în grupa mare .

Didactica limbii si literaturii romane pdf/word download – Mariana Norel descarcati de aici :...