Didactica Limbii si literaturii romane

Textul nonliterar   Definiție : Textul nonliterar este rezultatul observării realităţii şi al transformării acesteia în informaţie având scop informativ. Vizează domenii diverse, de la cele ştiinţifice şi juridico-administrative la mass-media audio-vizuală, concretizându-se; cu ajutorul registrelor lingvistice (oral/ scris; popular/ cult; regional, colocvial, argoul şi jargonul).   Particularităţi – scopul textului este de a informa cititorul – informaţiile oferite sunt reale, concrete (despre persoane, evenimente) – textul este lipsit de expresivitate (se foloseşte numai enumeraţia) – limbajul folosit poate conţine termeni specifici unui anumit domeniu de activitate – textul se remarcă prin obiectivitatea relatării obiectivitate, claritate, accesibilitate relativă, în funcţie de domeniu; – sunt prezente uneori clişee de limbaj (formule fixe folosite în diverse acte oficiale, scrisori etc.) – în textele ştiinţifice sunt prezenţi termeni specifici unui anumit domeniu de cercetare; – se referă la persoane reale, din punct de vedere individual, comunitar, etnic, naţional etc.; – prezintă o mare varietate de forme: texte de lege, reţete, prospecte de medicamente, instrucţiuni de montare / utilizare a aparatelor, ghiduri turistice, reclame, articole de ziar sau revistă, ştiri, interviuri, anunţuri de mică publicitate,lucrări ştiinţifice etc.

Jocul       (Ce este jocul? )Prin joc copilul evoluează către  adult , trece treptat din starea de joc , în cea de muncă , în activitatea organizată , unde este mai mult solicitat  intelectual şi fizic .       Pentru copil plăcerea de joc este puternică , aici el trăieşte intens satisfacţii morale , îşi afirmă eul propriu .        (Ce este joaca ?)Copiii intră uşor în atmosfera  jocului şi trăiesc atât de puternic încât neglijează alţi stimuli din jur . Jocul devine o lume a lor , din care îi scoţi cu greu . Joaca devine o formă proprie de manifestare , în care se afirmă liber şi trăieşte satisfacţii puternice . Pentru copii ,  joaca este o activitate lipsită de griji , o distracţie în care ei au un rol înşemnat  . La joacă fiecare copil îşi stabileşte regulile , conţinuturile , pe care le schimbă de câte ori e necesar . Joaca este o distracţie pentru copil , o evadare din lumea organizată şi o incursiune într-o lume proprie în care pot apărea restricţii numai dacă sunt acceptate de copil . În joacă el găseşte plăcere  deplină deoarece trăieşte nedisimulat .      Jocul didactic   este diferi de celelalte jocuri ale copiilor , distingându – se  prin valenţele saleeducative. Cu ajutorul  jocului didactic copilul îşi exersează cunoştinţele , le fixează şi le consolidează , le aplică în situaţii diverse . În  acest fel cunoştinţele devin priceperi şi deprinderi .       El  are obiective şi reguli ; în acest fel pe lângă formare , copilul respectă şi anumite cerinţe . Dacă acest exerciţiu se desfăşoară corect , îl pregăteşte pentru viaţa socială .        Jocul didactic este o activitate de bază în educarea limbajului copiilor .El este eficient dacă se stabilește un raport corespunzător între obiectivele didactice și sarcinile didactice.        Practica didactica a demonstrat că jocul didactic contribuie la formarea unui nr important dintre comportamentele prevăzute de program. Ex. ”cine are aceeași culoare”(copilul denumește obiecte și le grupează după culoare folosind cuvintele respective în propoziții și propozițiile în enunțuri dezvoltate ). Jocul ,,Ce materiale folosim ?”stimulează copiii să denumească materialele folosite în diferite acţiuni , să folosească în propoziţii cuvintele respective şi să construiască mai multe proroziţii în legătură cu materialele denumite .Aceleaşi cuvinte le folosesc în construcţii diverse , realizându-se un exerciţiu eficient  de educare a limbajului .     Jocurile au o contribuție însemnata la dezvoltarea proceselor psihice,influiențează activitatea organizatorică: ”unde traiesc animalele”, ”unde și cu ce călătorim”, totodată copii desfăşoară exerciţii variate de exprimare , astfel li se formează capacitatea de exprimare .    Jocul ”Spune ce sunete auzi”- formeză la copii auzul fonematic , aceştia sesizând componenţa  sonoră a cuvintelor , un exerciţiu  necesar  pt. însușirea scrierii şi citirii .      Jocul”Ce este acesta”- influiențează văzul, jocul ”Ce lipseste”-dezv. memoria .  Jocuri ca:”spune cine este”,”ce poti face”, ”la ce te-ai gândit”-dezv. Imaginația.     Gândirea si observarea sunt solicitate în jocuri ca:”priveste obictele,”spune care e mai mare?”, mai mic?,care e roșu?, care e rotund?     Alte jocuri urmaresc pb. ale lb.romane, ex. formarea pluralului substantivelor -,,Eu spun una ,tu spui multe”; acordul subiectulu cu predicatul -,,Cum este corect ?” ; atribuirea de însuşiri unor substantive -,,Denumeşte obiectele şi spune o însuşire a fiecăruia “etc .     Jocurile pot fi create sau modificate de educatoare în functie de obiectivele didactice urmarite .      Pentru ca jocurile didactice să contribuie cu adevărat educarea limbajului copiilor răspunsurile se formulează în propoziţii , cu denumirile obiectelor se construiesc enunţuri potrivit vârstei copiilor şi nivelului lor de exprimare : la gr. mică  -prop. simple, la gr. mijlocie –prop. dezvoltate ,la gr. mare fraze .       Jocurile didactice bine conduse, cu scopuri clare care sa corespunda nivelului de exprimare a copiilor , pot contribui si la : educarea emoțiilor și a sentimentelor,a trasăturilor pozitive de character şi voinţă ,stimulează:  cinstea ,curajul , hărnicia  spirituli de echipă , educă: încredera în sine , sentimentul de apartenență la echipă, de importanţă a lui pentru echipă , speranţa în rezultate mai bune .       Jocul didactic are urmatoarea structură:   -conținutul -obiectivele și sarcinile didactice -elementele de joc -reguli (prescolari jocrile au un nr.restrans de reguli,iar durata lor este in relatie cu particularitatea de varsta)               În pregătirea jocurilor didactice ca activitate comună in grădinită se parcurg etapele:   1)alegerea jocurilor in fct. de sarcina did.și obiective 2)cuprinderea jocurilor în planificare 3)elaborarea proiectului de actvitate , 4)asigurarea materialelor                     Etapele desfasurarii:   1) Pregatirea salii: aerisirea, asezarea scaunelelor, măsuțelor, organizarea materialelor,asig. luminii corespunzătoare, culoarea dominantă(nu culori tari:roșu,negru, gri). 2) Desfasurarea jocului:pt. 3-4 ani: a) introducerea în activitate scurte povestiri,proverbe,ghicitori,zicători, care sunt în legătură cu tema jocului . b) Anunțarea activității- copiii sunt anunţaţi , că se vor juca și ca au anumite sarcin ,i care se prezintă intr-o formă atractivă pt a le trezi interesul şi a-i motiva . c) Reamintirea pe scurt a jocurilor cu aceleasi sarcini desfășurate până atunci d) Comunicarea titlului jocului e) Jocul de probăcu explicarea şi demonstrarea jocului – aceastaă etapă se deşfăşoară aşa doar la copiii de 3-4 ani  ,deoarece la caste vârste nu înţeleg explicaţia , fără demonstraţie . 3) Executarea jocului ,  trebuie să i se acorde cel mai mult timp,din cele   25-30 min. cât durează activitatea ; deşfăşurarea activităţii . 4)Executarea variantelor de joc– dacă sarcina didactică îndeplinită se desfăşoară variantele de joc , cu un grad mai ridicat de dificultate . 5)Încheierea activității- evaluarea o facem intr-o forma pozitivă , iar observaţiile se formulează pe un ton mobilizator , fără referiri la anumiţi copii .           La 5-6 ani sarcinile didactice sunt pe masura vârstei, iar jocul de proba dispare - intrăm direct în joc.  

Particularitatile psihologice ale scolarului   De retinut  - la gradinita nu sunt lectii, ci activitati - copiii cer dascalilor sa aiba rabdare cu ei - convingerile nasc atitudini La varsta de 3 ani, copii vin la gradinita cu diferente intre ei, sub aspectul limbajului. Unii stapanesc putine cuvinte si comunica greu, altii stapanesc multe cuvinte dar nu au exprimare literara (influentati de zona in care traiesc), neputand sa se inteleaga intre ei. - daca acasa parintii vorbesc numai cu comenzi, "manaca", "dormi", "joaca-te", asa stiu si ei sa vorbeasca, deci trebuie sa le cunoastem si apoi sa-i invatam sa comunice. - pentru cei care au mai multe substantive sau verbe in limbaj trebuie sa-i invatam sa le acorde - profesorul trebuie sa se exprime in limbaj literar nu in limbajul zonei in care traiesc (de ex. daca in zona unde traiesc se spune la "porumb", "cucuruz", profesorul e obligat sa foloseasca limba literara, adica,"porumb") - in perceperea mediului inconjurator copilul pleaca de la elementele componente catre intreg, adica, daca i se arata o papusa imbracata in diverse culori, el isi alege partea a carei culoare il atrage mai mult. exemplu, mana papusei e colorata in galben si asta il atrage prima oara, apoi celelalte componente..) - intelegerea semnificatiei cuvintelor se percepe altfel decat la adult, deoarece la copil, gandirea se sprijina pe memorie, copilul denumeste un obiect fara a-l interesa sa-l cunoasca bine; adultul aduna informatii despre obiectul respectiv, pentru a-l cunoaste mai bine La varsta de 3-4 ani copilul are un limbaj situativ si manifesta dorinta de a cunoaste mediul incomjurator, de aceea vine cu intrebarea "ce este" si daca vrem sa-l crestem cum trebuie trebuie sa-i raspundem la avalansa de intrebari care vin dupa "ce este", "de ce ", "pentru ce", etc - cand se joaca ia contact cu jucarii mai noi sau mai vechi punand intrebari la care tot el va raspunde - copilul in relatiile cu oamenii din jur nu are forme diferite de conversatie; la aceasta varsta nu stie sa-si comunice gandurile si nu poate sa-si sustina un punct de vedere prin limbaj; incearca sa imite adultii dar nu reuseste intocmai, deoarece o serie de capacitati sunt in formare (are o influenta mare mediul in care se dezvolta) - exprimarea copiilor este insotita de mimica si gesturi - pe masura ce creste si e bine indrumat ajunge la intrebari ca : "pot sa iau?", "pot sa fac?". "am voie sa..?" - la aceasta varsta intra usor in diferite roluri( de mama, de educatoare, de medic, de politist..etc) iar cand interpreteaza aceste roluri, vorbeste - in cadrul jocurilor se accepta unii pe altii doar daca fiecare are jucaria lui La varsta de 4-5 ani aprecieaza obiectele dupa marime, forma, culoare; propozitiile au mai multe cuvinte - incep sa fie atrasi de povesti, povestiri, basme cu dimensiuni reduse  - peste 5 ani sunt atrasi de poezie pentru ca traiesc emotiile generate de acestea (Iarna pe Ulita sau A venit un lup in crang, etc) - unii copii fac legaturi interesante intre cuvinte si ajung la constructii lingvistice La varsta de 6 ani limbajul le permite sa comunice intre ei si sa vorbeasca cu adultii - copii pot grupa obiecte dupa insusiri comune : forma culoare, dupa intrebuintarea lor (legume, fructe, mijloace de transport, etc) - cu ajutorul creatiilor literare pe care le asculta isi formeaza un limbaj intern - copii emit pareri dupa actiuni cu personaje daca educatoare exerseaza cu ei - copii descopera caracteristici ale persoanjelor, se identifica cu unele dintre ele - la aceasta varsta copii pot sa comunice ceva despre ei, vor sa comunice cu adultii, ii imita mai bine, isi largesc sfera de informatii daca s-a lucrat bine cu el, isi insuseste o idee, aduce argumente simple  

Literatura pentru copii Vasile Molan download pdf.....

Memorizarea Definiţie DEX :  Memorizarea este acţiunea de a memora şi rezultatele ei ,iar a memoriza înseamnă a învăţa un text pe de rost sau a memora .   Pentru memorizare se folosesc textele care aparţin genului liric în versuri . În aceste activităţi se urmăreşte realizarea unor obiective : 1. Îmbogăţirea vocabularului activ al copiilor cu noi cuvinte şi expresii ; 2. Formarea deprinderilor de exprimare corectă ; 3. Apropierea copiilor de textul literar autentic din literarura română ; 4. Pregătirea copiilor pentru a înţelege şi simţi textul liric şi pentru a trăi emoţii şi sentimente generate de acesta . Prin textul liric se dezvoltă memoria , imaginaţia , creativitatea şi se realizează ,în acelaşi timp , educaţia estetică a copilului . Analizând particularităţile psihologice ale copiilor , putem spune că o poezie se poate învăţa de la 4 ani , iar înţelegerea ei până la emoţii şi sentimente se realizează după vârsta de 5 ani . Memorizarea şi recitarea poeziilor sunt procese în care se impune pronunţarea clară a cuvintelor .   Un rol important în activitatea de memorizare îl are alegerea poeziilor ,care pentru a fi accesibile copiilor de 3 – 4 ani trebuie să îndeplinească nişte condiţii : 1. Să dezvolte teme cunoscute copiilor ( o poezie are o idee poetică ) ; 2. Să transmită emoţii şi sentimente ; 3. Să nu conţină mai mult de de 2-3 cuvinte şi expresii noi ; 4. Să nu ofere construcţii care să reprezinte abateri de la limba litereră ; 5. Versurile să fie scurte ; imaginile uşor de sesizat ,  6. Să nu depăşească 3 strofe . Poeziile se aleg şi în funcţie de nivelul de exprimare şi în funcţie de experienţa de învăţare a copiilor . Autorul nu este foarte important , se insistă pe reţinerea autorilor importanţi . Etapele unei activitati de memorare - organizarea salii de grup - este necesar ca grupa sa fie asezata in semicerc - asigurarea unei atmosfere deschise,apropiate, nestresante, sensibile ( fara creeara unei astfel de atmosfere copii nu pot intelege textul liric si nu pot intelege mesajul din el) - introducerea in activitate - cand copilul trece de la pauza (recreatie) la activitatea organizata (in aceasta etapa trezim interesul copilului pentru text si sunt motivati sa se adapteze la noile cerinte) - pasul urmator este citirea poeziei de catre educatoare - trebuie sa citim dupa carte ca sa-l apropiem de ea; - discutiile mele pot sa-l duca pe copil pana-ntra acolo incat sa afle cate lucruri interesante poate afla daca le citeste; - dupa citirea textului pun intrebari in legatura cu poezia, sa vad daca au inteles sau au simtit mesajul ei; - in aceasta etapa le explicam expresiile frumoase si cuvintele noi - dupa ce m-am asigurat ca s-a inteles poezia, am explicat cuvintele noi, trec la memorarea versurilor, care se face vers cu vers; ADICA, se citeste primul vers, se repeta de catre 2-3 copii, se citeste al doilea vers si se repeta de 2-3 copii, apoi alti 2-3 copii repeta primele doua versuri; la al 3-lea vers, 2-3 copii spun versul iar alti 2-3 copii spun toate versurile invatate pana acum. Momentul important - sensibil RECITAREA Recitarea, potrivit dictionarului inseamna a spune ceva cu voce tare din memorie, deci, in acest moment vom incerca o interpretare "artistica" a textului care inseamna : - schimbarea vocii in functie de ceea ce-ti doresti sa transmiti - accentuarea unor sentimente desprinse din poezie - reglarea respiratiei pe segmente logice - reglarea legaturulor dintre gesturi si cuvinte Aceasta etapa incepe cu recitarea-model a educatoarei, apoi continua cu recitarea copiilor Incheierea activitatii : - putem incheia laudand copii chiar si pe cei care nu au participat activ la lectie, incercand sa-i mobilizam si sa-i tinem ancorati activitatii si pentru data viitoare. RETINEM CA : In toata activitatea desfasurata, timpul acordat pentru exersarea exprimarii e al copilului si nu al educatoarei (din pacate in momentul acesta, in invatamantul romanesc se exerseaza exprimarea cadrului didactic si mai putin a copiilor)