Didactica Limbii si literaturii romane

Memorizarea Definiţie DEX :  Memorizarea este acţiunea de a memora şi rezultatele ei ,iar a memoriza înseamnă a învăţa un text pe de rost sau a memora .   Pentru memorizare se folosesc textele care aparţin genului liric în versuri . În aceste activităţi se urmăreşte realizarea unor obiective : 1. Îmbogăţirea vocabularului activ al copiilor cu noi cuvinte şi expresii ; 2. Formarea deprinderilor de exprimare corectă ; 3. Apropierea copiilor de textul literar autentic din literarura română ; 4. Pregătirea copiilor pentru a înţelege şi simţi textul liric şi pentru a trăi emoţii şi sentimente generate de acesta . Prin textul liric se dezvoltă memoria , imaginaţia , creativitatea şi se realizează ,în acelaşi timp , educaţia estetică a copilului . Analizând particularităţile psihologice ale copiilor , putem spune că o poezie se poate învăţa de la 4 ani , iar înţelegerea ei până la emoţii şi sentimente se realizează după vârsta de 5 ani . Memorizarea şi recitarea poeziilor sunt procese în care se impune pronunţarea clară a cuvintelor .   Un rol important în activitatea de memorizare îl are alegerea poeziilor ,care pentru a fi accesibile copiilor de 3 – 4 ani trebuie să îndeplinească nişte condiţii : 1. Să dezvolte teme cunoscute copiilor ( o poezie are o idee poetică ) ; 2. Să transmită emoţii şi sentimente ; 3. Să nu conţină mai mult de de 2-3 cuvinte şi expresii noi ; 4. Să nu ofere construcţii care să reprezinte abateri de la limba litereră ; 5. Versurile să fie scurte ; imaginile uşor de sesizat ,  6. Să nu depăşească 3 strofe . Poeziile se aleg şi în funcţie de nivelul de exprimare şi în funcţie de experienţa de învăţare a copiilor . Autorul nu este foarte important , se insistă pe reţinerea autorilor importanţi . Etapele unei activitati de memorare - organizarea salii de grup - este necesar ca grupa sa fie asezata in semicerc - asigurarea unei atmosfere deschise,apropiate, nestresante, sensibile ( fara creeara unei astfel de atmosfere copii nu pot intelege textul liric si nu pot intelege mesajul din el) - introducerea in activitate - cand copilul trece de la pauza (recreatie) la activitatea organizata (in aceasta etapa trezim interesul copilului pentru text si sunt motivati sa se adapteze la noile cerinte) - pasul urmator este citirea poeziei de catre educatoare - trebuie sa citim dupa carte ca sa-l apropiem de ea; - discutiile mele pot sa-l duca pe copil pana-ntra acolo incat sa afle cate lucruri interesante poate afla daca le citeste; - dupa citirea textului pun intrebari in legatura cu poezia, sa vad daca au inteles sau au simtit mesajul ei; - in aceasta etapa le explicam expresiile frumoase si cuvintele noi - dupa ce m-am asigurat ca s-a inteles poezia, am explicat cuvintele noi, trec la memorarea versurilor, care se face vers cu vers; ADICA, se citeste primul vers, se repeta de catre 2-3 copii, se citeste al doilea vers si se repeta de 2-3 copii, apoi alti 2-3 copii repeta primele doua versuri; la al 3-lea vers, 2-3 copii spun versul iar alti 2-3 copii spun toate versurile invatate pana acum. Momentul important - sensibil RECITAREA Recitarea, potrivit dictionarului inseamna a spune ceva cu voce tare din memorie, deci, in acest moment vom incerca o interpretare "artistica" a textului care inseamna : - schimbarea vocii in functie de ceea ce-ti doresti sa transmiti - accentuarea unor sentimente desprinse din poezie - reglarea respiratiei pe segmente logice - reglarea legaturulor dintre gesturi si cuvinte Aceasta etapa incepe cu recitarea-model a educatoarei, apoi continua cu recitarea copiilor Incheierea activitatii : - putem incheia laudand copii chiar si pe cei care nu au participat activ la lectie, incercand sa-i mobilizam si sa-i tinem ancorati activitatii si pentru data viitoare. RETINEM CA : In toata activitatea desfasurata, timpul acordat pentru exersarea exprimarii e al copilului si nu al educatoarei (din pacate in momentul acesta, in invatamantul romanesc se exerseaza exprimarea cadrului didactic si mai putin a copiilor)      

Povestirea        Povestirea, ca activitate comună în învăţământul preşcolar,  contribuie la dezvoltarea vocabularului copiilor şi la formarea deprinderilor de exprimare , cât şi apropierea copilului de carte şi trezirea interesului pentru învăţarea citirii . Prin conţinutul textelor  folosite , acest  tip de activitate influenţează dezvoltarea la copii a proceselor psihice : gândirea,memoria , imaginaţia, atenţia .       Povestirea este formată din 2 părţi   - Povestirea educatoarei  ; - Repovestirea copilului.        Povestirea  educatoarei , în cadrul acestei activităţi , educatoarea prezintă copiilor textul literar , care trebuie să facă parte din genul epic în proză , cu acţiuni şi personaje , deoarece el urmează să fie repovestit de copii.    Alegerea textuluise face după anumite criterii : -          Gradul de accesibilitate ; -          Dimensiunea textului ,se face după experienţa grupei ; -          Existenţa unei acţiuni lineare, fără întreruperi şi reluări ; -          Numărul de personaje, pentru preşcolari 2-3 personaje ; -          Numărul cuvintelor necunoscutede către copii să fie maxim 3 cuvinte ; -          Fără prezenţa abaterilor de la limba literară, deoarece pot apărea dezacorduri , inversări , deoarece copiii nu le înţeleg .      1. Organizarea activităţii didactice  -aranjarea sălii de clasă şi pregătirea pentru desfăşurarea activităţii ; 2. Introducerea în activitate  se face prin folosirea elementului surpriză , care poate fi o marionetă , o scrisoare primită de la zâna poveştilor , etc. 3. Anunţarea titlului poveştii , educatoarea anunţă titlul poveştii şi autorul acesteia ,, Punguţa cu 2 bani” de Ion Creangă . Tot în această etapă se realizează şi alte legături cu alte activităţi similare . 4. Trezirea interesului pentru aflarea poveşti . 5.Citirea textului  ales în faţa copiilor . Deoarece citirea are o influenţă mai mare asupra acestora  .  Ei observă ce lucruri minunate pot afla din cărţi şi cât de important e să ştii să citeşti. O prezentare orală a textului cu ,, paraziţi” din exprimare nu apropie copilul de carte  şi de textul literar.    Citirea textului trebuie să fie clară , expresivă , cu modulaţiile necesare , cu schimbarea tonului în funcţie de personaje şi să se realizeze într-un ritm corespunzător nivelului de înţelegere al grupei.     6. După citirea textului educatoarea pune întrebări copiilor în legătură cu conţinutul acestuia , pentru a verifica dacă ei l- au înţeles şi  pentru  fixarea cunoştinţelor .atunci când  copiii demonstrează că stăpânesc textul se trece la etapa următoare , repovestirea . 7. Explicarea cuvintelor  sau expresiilor noi ,se poate face de către educatoare  în timpul citirii , folosind construcţia ,,adică”. Dacă este nevoie de mai multe explicaţii, momentul se desfăşoară după citire, reluând contextele în care se află cuvintele şi expresiile şi ne putem folosi şi de desene  (exemplu sabie).         8.  Repovestirea copiilor este o formă de  activitate ce se desfăşoară imediat după povestirea educatoarei , în cele 30 de minute , dar şi în alte momente separate , după ce copii  au aflat conţinutul povestirii prin intermediul educatoarei.   Repovestirea se înţelege ca o prezentare în întregime a conţinuturilor de către copii , cu reproducerea dialogurilor . Pentru vârsta preşcolară  repovestirea pe scurt şi eliminarea vorbirii directe nu sunt performanţe .   Prin repovestire se urmăreşte formarea deprinderilor de comunicare a conţinuturilor unui text cunoscut .          9.  În prima activitate , după citirea textului , repovestirea se poate face sub formă de joc ,în care educatoarea strânge din greşeală planşele . Copii având sarcina să  reaşeze planşele urmărind succesiunea logică a  desfăşurării evenimentelor.            La început , repovestirea se face pe fragmente logice , după care un copil poate prezenta mai multe fragmente , până se ajunge la expunerea în întregime a conţinutului .          10. Încheierea activităţii,,Cocoşul” aduce aprecieri asupra felului în care copiii au ascultat şi au înţeles povestea lui şi oferă recompense .           Un copil nu poate reţine în întregime un text , de aceea repovestirea nu înseamnă ,,recitarea ”sau redarea în întregime a textului .           Prin repovestire urmărim: -  pronunţia corectă a cuvintelor ;  - urmărirea firului acţiunii ; -  prezentarea cât mai aproape de adevăr a reacţiilor personajelor ; - folosirea cuvintelor noi şi a expresiilor frumoase evidenţiate de educatoare ;        Povestirile libere ale copiilor fac parte dinactivităţile de povestire. După ce copiii  au văzut din texte literare cum se prezintă o întâmplare trăită sau închipuită , ei vor fi încurajaţi să povestească propriile întâmplări . Este posibil ca unii , după modelul personajelor de care s-au apropiat , să prezinte acţiuni la care pretind că au luat parte , chiar dacă este evident că nu se putea întâmpla acest lucru. Educatoarea urmăreşte forma în care se se povesteşte acţiunea , nu veridicitatea ei . După ce a fost prezentată , recomandările noastre se pot referi şi la acest lucru . Dacă este întrerup de la început , copilul s-ar putea reţine să mai comunice , iar mai târziu este greu să- l scoţi din această situaţie .       În cadrul acestor activităţi, copiii pot prezenta conţinuturile unor poveşti ; povestiri , basme aflate din diferite surse : de la membrii familiei , de la ţelevizor , video ,etc.       Povestirile se organizează şi după teme date sau materiale de sprijin .   Aceste exerciţii urmăresc formarea la copii a deprinderilor de exprimare a gândurilor , de de prezentare a unor fapte trăite , auzite sau închipuite . Ele se organizează atunci când copiii şi-au format unele deprinderi de comunicare , deci spre sfârşitul grupei mijlocii şi în grupa mare .

Literatura pentru copii Vasile Molan download pdf.....

Particularitatile copilului  CURS 1 Deoarece nu exista 2 lectii la identice ele se deosebesc prin ceva in functie de particularitatile copiilor. Pentru a descoperi aceste particularitati trebuie sa stim urmatoarele : - copilul trebuie sa citeasca mai intai pe litere apoi pe silabe - copilul de la invatamantul prescolar si apoi primar este stapan pe sine - isi ordoneaza gesturile - are putere de concentrare mai mare - poate participa la activitatile de invatare, adica la invatamantul primar circa 45 de minute si prescolar nu mai mult de 25 de minute. ASA AR TREBUI. - este atent la propria persoana - se poate interioriza si cand se afla in aceasta stare este greu de schimbat - simte dorinta de a-i ocroti pe cei mici - doreste sa converseze cu cei mari - poate lucra in echipa - doreste sa fie ascultat - isi poate prezenta anumite idei si incearca sa si le sustina - pune intrebari si cere raspunsuri - orizontul de cunoastere se largeste si copilul doreste acest lucru, depinde cum il indrumi, daca simte ca-l obligi, se inchide in el si nu mai receptioneaza nici un mesaj - vrea sa se comporte asemenea celor mai mari, uneori depasindu-si posibilitatile - se descurajeaza usor cand nu reuseste, de aceea trebuie sa ne ocupam de intarirea fortelor de incredere Invatatmantul primar - acum copilul nu mai invata din obligatie - ii sadim increderea in fortele lui si il motivam pentru invatare - exprimarea este mai sigura - propozitiile sunt de regula dezvoltate, unii pot sa elaboreze chiar texte - daca a exersat la gradinita, reuseste sa aseze in ordine logica mai multe propozitii dezvoltate - are deprindere la ordine si disciplina - in perioada scolaritatii copiii inregistreaza diferite progrese in dezvoltarea psihica si intelectuala - invatarea organizata devine tipul fundamental de activitate - in scoala isi insuseste cunostinte, isi formeaza abilitati si aptitudini pentru invatare pe care n-ar putea sa le dobandeasca singur - scoala impune modele noi de viata, modele care se imprima in universul interior - scoala il formeaza pentru viata sociala cu conditia sa-i spui pentru ce invata, la ce-i foloseste scoala - la venirea in scoala, daca gradinita a facut ce trebuia, stapanesc in buna masura sistemul limbii - totusi aceste cunostinte nu sunt solide. Influentele factorilor externi(a mediului inconjurator) ar putea sa modifice modul lui de gandire - in legatura cu limbajul(exprimarea) intalnim copii cu deviatii serioase in acest sens in functie de mediul cultural in care se dezvolta si deviatiile de limbaj in functie de zona in care se afla - o pronuntie incorecta duce la o scriere incorecta - psihologia spune ca un copil poate lucra in grupe dupa 7 ani - invatamantul formeaza deprinderile intelectuale de baza (scrisul, cititul, calculul) - copilul isi schimba statutul social, este mai important in familie si in grupurile de copii - dincolo de 7 ani copilul intra intr-o periaoda de adaptare si trairi - dincolo de 8 ani isi formeaza o expansiune caracteristica de relariile cu mediul datorita curiozitatii - la 9 ani apar capacitati noi de autoconducere si autonomie, devine mai ordonat si mai perseverent devenind mai atent cu ordonarea timpului - apare capacitatea de stapanire de sine  - ca sa se adapteze eficient este nevoie de alternare a activitatii de invatare cu cea de recreere - dupa fiecare 45 de minute AR TREBUI sa fie o etapa de recreere de 15-20 de minute si cantitatea de lectii se stabileste cu multa grija in asa fel incat sarcinile didactice dificile sa fie atragatoare si accesibile - relatiile profesorilor cu elevii trebuie sa fie deschise si nestresante - RABDAREA trebuie sa fie o caracteristica a dascalului - in cadrul porcesului de predare invatare se formeaza atentia voluntara, creste stabilitatea atentiei si distributivitatea ei, se dezvolta gandirea si imaginatia - se remarca in mare masura creativitatea  

Procesul didactic la clasele pregatitoare - CURS IV Ce este important pentru un profesor la clasele pregatitoare? - calitatea comunicarii profesorului,adica, sa aiba o exprimare clara, sa elaboreze un tex, sa fie capabil sa imprime copilului dorinta de a invata lectia - eficienta stilului de lucru Sa retinem : - componentele de comunicare se formeaza numai daca in clasa este o atmosfera de lucru apropiata deschisa si nestresata intre copii si dascal. - profesorul trebuie sa manifeste rabdare cu fiecare copil - profesorul trebuie sa dovedeasca imaginatie pedagogica in imaginarea lectiilor incat sa formeze o lectie pentru toti si pentru fiecare - constientizarea profesorilor in legatura cu faptul ca aceasta competenta de comunicare nu consta doar in raspunsul la intrebari corecte,ci sa ordoneze logic mai multe propozitii incat sa obtina un text sau un discurs, eventual sa contrazica cu cuvinte simple argumentat mai multe idei - dictarile numeroase in care elevii folosesc numai litere de tipar consuma din timpul destinat comunicarii, deoarece elevii vor invata in clasa I literele de mana - programa clasei pregatitoare prevede DESENAREA SI RECUNOASTEREA LITERELOR DAR NU SI SCRIEREA LOR - folosirea corecta a timpului de invatare :  a) timpul retinut de profesor b) timpul elevului - echilibrarea cunostintelor transmise incat sa corespunda nivelului de varsta - timpul de invatare trebuie bine impartit, astfel incat cele 45 de minute ale lectiei sa le impartim in segmente de 15 minute; - echilibrarea timpului profesorilor si al elevilor - conform legii predarea trebuie sa fie 75% din ora iar 25% trebuie sa fie activitati specifice in grupuri de elevi - programa scolara pentru aceasta clasa are 2 parti distincte 1. competente specifice ale disciplinei insotite de activitati de invatare posibile 2. continuturile si competentele sunt obligatorii in activitatea de invatare - in clasa pregatitoare urmarim formarea la elevi a auzului FONEMATIC ( cand pronunti un cuvant, copilul trebuie sa auda toate sunetele   ANALIZA FONETICA - COMPONENTA FONETICA - necesara la aceasta clasa Metoda de baza folosita pentru formarea auzului fonematic este analiza analitico-sintetica, adica, pornind de la o propozitie ajungem la un cuvant, apoi la o silaba si sunet, apoi construim din sunete alte cuvinte - la clasa pregatitoare trebuie sa folosim cuvinte care nu sunt fonetice adica, el - iel; ea - ia; pentru a nu-l forta sa-si formeze auzul; - exceptii mai sunt la acest nivel diftongii-tritongii unde copiii aud vocalele si semivocalele - grupul de litere - ghe,ghi,che,chi - pentru copilul la aceasta clasa reprezinta un sunet si nu un grup de sunete - pentru a-i forma bine auzul fonematic ne alegem bine cuvintele, pornind de la o silaba la sunte trebuie sa avem grija cum alegem cuvintele care sa nu fie o aglomerare de consoane sau vocale   - metoda globala - O GRESEALA DES FOLOSITA IN INVATAMANTUL ROMANESC, este o metoda folosita cu succes in tarile din Vest, ca Anglia, Franta etc, care nu au limbi fonetice, de aceea in aceste tari a avut succes; la noi nu se recomanda deoarece avem o limba fonetica, cu multe familii de cuvinte