Combinarea alimentelor si digestia de S....
Recent Posts
Refacerea sănătății si imunitătii de Don...
Manualul vindecatorului de Ted Andrews - Gh...
Dezintoxicare fizica si psihica de Mihaita Toma
...
Mă hrănesc, deci nu îmbătrânesc de Michel Montigna...
Adevarul despre medicina alternativa de Simon Sing...
Nutritia omului act sacru de Radu Mânecuță
Cuv...
Ma hranesc deci slabesc de Michel Montignac
PRE...
Sanatate din famacia Domnului de Maria Treben
...
Posts
Și noi ce mai mâncăm ca să slăbim de G. Mencinicopschi
Calitatea alimentelor are două faţete: Una dintre acestea este extrem de atrăgătoare, dar adeseori mincinoasă şi se referă la calităţile senzoriale: gust, miros, culoare, aromă, savoare, saţietate, palatibilitate, suculenţă, prospeţime. Este şi primul factor, în afara preţului, care ne determină să cumpărăm şi să consumăm un aliment.
Mai întâi mâncăm alimentul cu ochii. Cei care le ambalează şi reclamele mincinoase au grijă să creeze o imagine cât mai atrăgătoare a produsului. Consumând apoi alimentul, constatăm că este savuros şi îl catalogăm imediat ca fiind "bun", nemaivâzând nimic dincolo de această imagine mincinoasă.
Uităm, sau ignorăm... iar simţurile noastre nu pot să detecteze faţa adevărată a calităţii alimentelor, cea nutriţională, care împreună cu stilul de viaţă activ previne apariţia bolilor, ne asigură o sănătate durabilă şi încetineşte procesul de îmbătrânire (efect anti-aging). nutriţională, la valoarea biologică a alimentelor, care nu poate fi evaluată direct prin simţurile noastre.
Astăzi alimentele industrializate, rafinate, conţin o contradicţie puternică, o minciună, între cele două faţete: cea senzorială este extrem de frumoasă şi gustoasă, iar cea nutriţională este aproape inexistentă!
Intrebarile potrivite de Debbie Ford
Zece întrebări esenţiale
care vă conduc
către o viaţă extraordinară
„Uneori nu primim răspunsurile dorite, pentru că, pur şi simplu, nu ne-am pus întrebările potrivite. Nu se va mai întâmpla astfel. Debbie Ford ne spune ce ar trebui să întrebăm, pentru a obţine ceea ce ne dorim cu adevărat.
Marianne Williamson, autoarea cărţii Iubire magică
„Indiferent de ce-ţi doreşti - fie să arăţi bine, să ai mai mult succes în afaceri, sau o legătură mai strânsă cu partenerul tău - dacă îţi pui întrebările potrivite, vei începe să te îndrepţi, cu mai multă forţă, în direcţia viselor tale„
Jack Canfield, autor al cărţii Puterea concentrării
„Calitatea vieţii voastre este determinată de calitatea alegerilor pe care le faceţi. Dacă vă doriţi o viaţă mai bună, atunci trebuie să alegeţi cu înţelepciune, folosind recomandările din cartea întrebările potrivite. Această carte, practică şi profundă în acelaşi timp, vă va oferi cadrul potrivit pentru a face alegeri care vă vor schimba viaţa.”
Cheryl Richardson, autoare a cărţii Tu eşti pe primul plan şi E viaţa ta!
„întrebările sunt şi răspunsul. Debbie ne învaţă cum să punem întrebările potrivite pentru a obţine răspunsurile corecte şi pentru a ajunge la rezultatele dorite, chiar acum.”
Mark Victor Hansen, autor al cărţii Milionar într-un minut
1. MOMENTUL ALEGERII
În fiecare zi, fiecare dintre noi face o mulţime de alegeri care vor avea impact asupra vieţilor noastre. Unele dintre acestea sunt de mică importanţă şi ne vor influenţa în următoarele câteva minute, ore, sau zile, în timp ce altele ne vor schimba complet cursul vieţii. Unele alegeri sunt mai uşor de făcut, altele mai greu. Unele ne vor conduce direct spre succes, în timp ce altele ne vor aduce faţă în faţă cu eşecul.Unele vor părea cutremurător de importante, în timp ce altele vor părea complet nesemnificative. Dar ce trebuie să ştim neapărat este că fiecare alegere, importantă sau nu, uşoară sau dificilă, pe care o luăm în mod individual sau colectiv, ne modifică cursul vieţii. Calitatea alegerilor noastre va hotărî, dacă ne vom lupta cu frustrările, sau vom trăi o viaţă extraordinară - viaţa visurilor noastre.
Capacitatea noastră de a face alegeri implică anumite drepturi şi libertăţi. Dacă putem alege, atunci putem determina ce decizii să luăm în legătură cu corpurile, sănătatea, relaţiile, finanţele şi carierele noastre, cu vieţile noastre sociale şi cu credinţele noastre spirituale. Opţiunea ne permite să alegem, să selectăm, să decidem între posibilele căi de urmat. Să mergem la dreapta sau la stânga. Să mergem înainte sau înapoi, să fim fericiţi sau trişti, iubitori sau plini de ură, satisfăcuţi sau nemulţumiţi. Alegerea ne dă puterea de a avea succes sau de a fi neîmpliniţi, să fim buni sau extraordinari, să simţim plăcere sau durere. Putem alege îngheţată cu ciocolată sau cu vanilie, putem munci sau ne putem juca, economisi sau cheltui, putem fi responsabili de faptele noastre sau victime. Putem fi ocupaţi sau nu, fideli sau nu, disciplinaţi sau leneşi. Putem merge pe o cale care să ne reflecte sinele nostru superior, sau pe una care să ne reflecte sinele nostru inferior, în final, noi suntem cei care alegem.
Lucrul care ne face pe fiecare dintre noi speciali şi ne deosebeşte de toate celelalte forme de viaţă, este capacitatea de a ne cântări opţiunile şi de a face alegeri conştiente, deliberate. Posibilitatea de a alege ar putea fi cel mai de preţ dar al nostru. Când eram mai tineri, aşteptam cu nerăbdare să ajungem la vârsta la care să nu mai trebuiască să facem ceea ce ni se spune. Consideram că această capacitate de a face propriile noastre alegeri era un dar nepreţuit. De-abia aşteptam ziua când nu va mai fi nevoie să respectăm regulile părinţilor, care ne fuseseră impuse timp de ani de zile, şi să ne conducem vieţile singuri. Aşteptam momentul când deveneam liberi şi stăpâni pe propriile noastre destine, savurând acel moment hotărâtor, când puteam alege când să ne trezim, când şi ce să mâncăm, când să ne culcăm - şi când să nu facem toate astea. Ca tineri adulţi, dreptul de a alege însemna libertate. Capacitatea de a alege, presupunea posibilităţi nelimitate pentru a ne crea un viitor plin de visele şi dorinţele noastre. Alegerea ne oferea speranţă. Ne promitea o viaţă emoţionantă - o viaţă în care am fi fost liberi să gândim şi să creăm orice ne-am fi dorit. Ca tineri ce deveneau adulţi, am făcut alegeri pentru că ne entuziasmau, pentru că ne simţeam bine, pentru că ofereau promisiunea unei satisfacţii, sau a unei recompense.
Când suntem tineri e uşor să spunem: „O să-mi îndeplinesc visurile mai târziu” sau „Anul viitor va fi anul meu de glorie”. Tinereţea îşi permite luxul să creadă că „într-o zi” vom ajunge, în mod miraculos, la destinaţia din visurile noastre. Apoi se întâmplă însă ceva. Ne maturizăm şi realitatea crudă îşi spune cuvântul: ziua pe care am tot aşteptat-o, nu va veni în mod miraculos.
Prezentul nostru se bazează pe alegerile pe care le-am făcut ieri şi pe cele de acum trei zile, trei luni, sau trei ani. Nu ajungem să avem datorii enorme, din cauza unei singure cheltuieli extravagante. Nici nu ne îngrăşăm cu 10 kg pentru că mancăm copios la o singură masă. Iar relaţiile noastre, bineînţeles că nu se încheie peste noapte, în urma unei singure dispute mai aprinse. Suntem acolo unde suntem, din cauza unor alegeri subconştiente nepotrivite pe care le luăm absolut în fiecare zi şi care ajung să formeze realitatea în care ne aflăm.
Dacă vrem să înţelegem mai bine cum am creat realitatea prezentă, nu trebuie decât să vedem alegerile pe care le-am făcut în trecut. Examinarea condiţiilor actuale ne va demonstra că am ajuns unde suntem, în urma rezultatelor deciziilor luate ieri, alaltăieri şi în zilele anterioare. La fel, dacă vrem să vedem cum ne va fi viaţa în viitor, trebuie să studiem alegerile pe care le facem astăzi. Poate că nu ne-am gândit niciodată la viaţa noastră în acest mod. Dar, este cert că viitorul va depinde de deciziile luate de noi, chiar în acest moment. Atunci, care este motivul pentru care cei mai mulţi dintre noi petrec atât de puţin timp gândindu-se la alegerile pe care le fac? De ce, de multe ori, nu ne uităm în ambele direcţii, înainte de a porni înainte şi nu cântărim toate opţiunile posibile şi consecinţele acestora?
Vieţile noastre nu sunt un joc de noroc la care avem ghinion - şi nici nu sunt astfel, din cauza părinţilor, a soţului, sau a şefului. Acest lucru are şi avantaje şi dezavantaje. Dezavantajul este că suntem singurii răspunzători de viaţa noastră. Avantajul este faptul că noi şi numai noi avem puterea de a ne schimba vieţile - şi o putem face în orice moment.
Este destul de simplu: dacă vrem ca vieţile noastre să fie diferite, tot ce trebuie este să facem alte alegeri. Cei mai mulţi dintre noi continuăm să facem aceleaşi alegeri din obişnuinţă, din confort, teamă sau lene şi apoi ne mirăm de ce nu obţinem rezultate diferite. Adevărul este că suntem atât de ocupaţi de supravieţuire, încât nici măcar nu ne dăm seama că alegerile si acţiunile noastre nu ne conduc spre împlinirea speranţelor si a viselor. Suntem prea preocupaţi de rutina zilnică şi preferăm să mergem pe calea cea mai uşoară, mai cunoscută, sau care opune cea mai mică rezistenţă - chiar dacă ne conduce spre un loc în care nu dorim, de fapt să ajungem. Mulţi dintre noi se poticnesc în fiecare zi, încercând să facă tot ce pot, fără a conştientiza şi a avea instrumentele necesare pentru a-şi schimba cursul vieţii. Apoi suntem uimiţi când ne trezim şi descoperim că, de ani de zile, luptăm pentru aceleaşi scopuri şi dorinţe şi tot nu suntem acolo unde ne-am fi dorit.
Cei mai mulţi dintre noi au pierdut din vedere relaţia care există între alegerile şi acţiunile noastre şi rezultatele acestora. În loc să ne asumăm responsabilitatea pentru starea actuală a lucrurilor, devenim specialişti în a-i acuza pe alţii, considerând că e vina lor, atunci când vieţile noastre nu sunt atât de minunate pe cât ne-am aşteptat.
Am putea chiar arăta cu degetul spre alţii, în loc sa vedem alegerile pe care noi le-am făcut şi care ne-au dus exact în locul în care suntem astăzi. Dacă nu suntem conştienţi atunci când facem alegeri, nu vom face nimic altceva decât să repetăm tiparele din trecut.
Dacă vreţi să vă atingeţi ţelurile şi să creaţi viaţa pe care o doriţi, va trebui să faceţi alte alegeri, care să va conducă spre acţiuni noi. Această carte este harta voastră. Cele zece întrebări simple pe care le veţi găsi în paginile de faţă - şi pe care am ales să le numesc „întrebări potrivite” - vă vor oferi puterea şi inspiraţia de a vă crea, în mod conştient, o viaţă de care să fiţi mulţumiţi, făcând o alegere după alta. Ele vă vor ajuta să deveniţi conştienţi de alegerile importante şi de consecinţele lor; vă vor îndruma şi vă vor susţine în procesul de a lua decizii corecte. Şi astfel, veţi descoperi drumul cel mai direct spre împlinirea propriilor visuri.
Cartea întrebările potrivite, este alcătuită din zece întrebări fundamentale, concepute cu scopul de a vă clarifica motivaţiile care stau la baza acţiunilor voastre. Răspunsurile pe care le veţi da la aceste întrebări, vor dezvălui imediat modul în care gândiţi şi vă vor ajuta să faceţi alegerile care se dovedesc a fi, în mod categoric, în interesul vostru. Ele pot păcăli prin simplitate, dar sunt deosebit de puternice şi pot fi folosite în orice situaţie, sau în orice moment de cumpănă. lată care sunt întrebările Potrivite:
Această alegere mă va împinge către un viitor fericit, sau mă va ţine blocat în trecut?
Această alegere va duce la o viaţă împlinită pe termen lung, sau va constitui doar o satisfacţie de moment?
Sunt stăpân pe propria mea putere, sau încerc să mulţumesc pe altcineva?
Mă gândesc la ce este corect, sau la ce este greşit?
Această alegere îmi va aduce şi mai multă energie vitală, sau îmi va fura energia?
Voi folosi această situaţie ca pe un catalizator în creşterea şi evoluţia mea, sau o voi folosi pentru a mă pedepsi?
Această alegere îmi sporeşte puterea, sau mi-o slăbeşte?
Este acesta un act de iubire de sine, sau un act de autosabotaj?
Este acesta un act de credinţă, sau un act caracterizat de frică?
Această alegere reprezintă manifestarea laturii mele Divine, sau a laturii mele umane?
De ce aceste întrebări? Odată, l-am auzit pe Tony Robbins, spunând: „întrebările de calitate creează o viaţă de calitate”. Calitatea vieţilor noastre este suma tuturor deciziilor noastre. Pentru a lua decizii de calitate, trebuie să vedem limpede. Punându-ne întrebări în legătură cu toate variantele posibile, devenim mai conştienţi şi putem vedea mai clar eventualele rezultate ale acţiunilor noastre. Când vă puneţi aceste întrebări pe parcursul procesului decizional, vedeţi imediat dacă decizia pe care sunteţi pe cale s-o luaţi este o expresie a părţii voastre luminate sau a celei întunecate, dacă alegerea provine din speranţele şi visele voastre, sau din temeri şi îndoieli. Aceste întrebări vă oferă înţelepciunea necesară, pentru ca ce era înainte inconştient, să devină conştient, pentru ca să puteţi alege cu toată puterea ce vine din actul de a fi pe deplin conştient
ÎNŢELEGEREA IMPACTULUI PE CARE
ÎL AU ALEGERILE NOASTREAlegerile pe care le facem ne afectează stările de dispoziţie şi modul în care ne vedem pe noi înşine. Ele influenţează calitatea relaţiilor cu noi înşine, cu ceilalţi şi cu lumea. Fiecare acţiune determină apariţia unei reacţii de aceeaşi amplitudine, dar de semn opus; aceasta este legea cauzei şi a efectului. Nici o acţiune nu trece neobservată. Putem să ne păcălim, spunându-ne că acţiunile noastre nu au nici o importanţă - în special dacă ştim că nimeni nu ne vede. Dar toate alegerile noastre au o influenţă asupra viitorului. Dacă ne uităm la oamenii care au făcut ceva important la nivel mondial, vedem că toţi au adoptat soluţii pline de curaj. Vedem că ei au luat acele decizii cu claritate, certitudine şi hotărâre. S-au educat în a lua decizii care nu erau întotdeauna uşor de luat. Acţiunile le-au alimentat forţa vitală, ţelurile propuse şi visurile. De fiecare dată când luăm o decizie care nu este în concordanţă cu dorinţele inimii noastre, nu numai că ne îndepărtăm de ceea ce spunem că dorim de la viaţă, dar ne şi blocăm forţa vitală - acea forţă interioară, unică, ce ne ţine în viaţă din punct de vedere spiritual şi fizic.
Atunci când punem întrebările potrivite şi facem alegerile potrivite, ne alimentăm forţa vitală. Cu câţiva ani în urmă, într-un weekend petrecut la o întâlnire condusă de Ammachi - o indiancă - liderul spiritual al unui număr mare de oameni de pe tot globul, am înţeles semnificaţia acestei forţe vitale, aşa cum n-o mai făcusem până atunci. Eram total epuizată şi hotărâsem să-l iau şi pe fiul meu. Beau; aveam intenţia de a mă cufunda adânc în interiorul meu. Ştiam că trebuie să fac unele schimbări în viaţă, dar nu ştiam sigur ce era greşit, ce ar trebui să fac, sau în ce direcţie să mă îndrept. Un weekend de rugăciune şi de meditaţie părea să fie exact tonicul de care aveam nevoie pentru a mă lămuri în privinţa schimbărilor pe care trebuia să le fac.
Când am ajuns acolo, am intrat într-o sală imensă. M-am aşezat împreună cu alte câteva sute de participanţi şi am început să meditez. Îmi era greu să mă concentrez. Adevărul este că eram atât de dezechilibrată, încât nu puteam să stau într-un loc. Decât să continui să fiu agitată în interior, am preferat să mă plimb prin jurul hotelului. Mă simţeam atât de bine afară. Ciripitul păsărelelor, vântul care-mi atingea faţa şi pe care-l auzeam foşnind prin copaci, erau exact ce-şi dorea sufletul meu. Treptat am început să mă relaxez şi să mă adaptez la ritmul natural al locului. Apoi, am observat că, la înserat toată lumea ieşea afară pentru o meditaţie. Am găsit un loc pe o bancă şi m-am alăturat celorlalte persoane din grup.
După ce am închis ochii şi mi-am îndreptat atenţia către respiraţie, am simţit cât de superficial respiram - era doar o şoaptă faţă de ceea ce trebuia să fie un curent puternic şi continuu de aer. Am continuat să mă relaxez şi mi-am promis să uit de tot ce ştiam şi simţeam. Singura dorinţă era să ies din starea mea, pentru a putea primi îndrumarea pe care ştiam că o aveam la dispoziţie în prezenţa acestei femei divine şi a unui grup de căutători spirituali ca şi mine. Când, într-un final, am reuşit, am avut o viziune minunată. În interiorul minţii, am văzut-o pe Ammachi intrând în conştiinţa mea. Am respirat adânc, pentru a absorbi înţelepciunea pe care o primeam şi am simţit cum inima mi se deschidea larg, în faţa adevărului din spusele ei.
În meditaţie, am auzit-o spunând că nu voi putea să-mi continui activitatea de profesor, dacă nu făceam unele schimbări majore în viaţa mea. Mi-a spus că eram epuizată, că-mi lipsea puterea şi vitalitatea de a continua în acelaşi ritm. Apoi, mi-a arătat o imagine care mi-a schimbat viaţa definitiv. În meditaţie, a arătat spre abdomenul meu inferior şi mi-a spus: „Fiecare dintre noi purtăm o flacără. A ta este foarte mică. Este numai o licărire.” Mi-a spus că alegerile pe care le făceam nu-mi alimentau focul interior ci, dimpotrivă, îi diminuau puterea. Apoi am văzut imaginea unei flăcări puternice. Era un foc aprig, viu. Esenţa lui era viguroasă, strălucitoare şi puternică, de culoarea aurului, a chihlimbarului, în combinaţie cu roşu. Această flacără interioară sănătoasă, plină de forţă vitală, era mult diferită faţă de cea pe care tocmai o văzusem în mine, care era şovăitoare, mică şi slabă. Esenţa focului meu era firavă, timidă şi obosită. Arăta ca şi când urma să se stingă, dacă nu mai puneai câţiva buşteni pe foc. Pe măsură ce am ascultat mai atent, am auzit ceea ce astăzi consider că au fost cele mai importante informaţii pe care le-am primit vreodată.
Toţi avem o flacără internă care este păstrătoarea forţei noastre vitale. Fiecare alegere pe care o facem, ori aduce mai multă forţă, întărind, aprinzând şi hrănindu-ne flacăra, ori diminuează această forţă, micşorând intensitatea flăcării şi reducându-i puterea.
Atunci când focul interior este viu, ne simţim puternici şi încrezători. Avem puterea şi curajul de a spune adevărul, ca şi umilinţa de a cere ce ne trebuie. O flacără sănătoasă ne umple minţile cu imagini clare şi cu inspiraţie şi ne oferă tăria de a ţine cont de visele noastre şi de a le urma. Atunci când ne alimentăm focul din interior, putem vedea cu foarte mare claritate şi putem acţiona fără să ne abatem din drum. O flacără puternică ne împinge spre stări de conştiinţă mai înalte, acolo unde sălăşluiesc iubirea de sine şi libertatea emoţională.
Însă atunci când flăcările sunt mici, suntem vulnerabili, firavi şi slabi. Suntem temători, susceptibili şi îngrijoraţi şi ne îndoim de propriile noastre puteri. Atunci când flăcările nu au fost îngrijite şi hrănite, căutăm cu disperare împlinire în lucrurile din exteriorul nostru. Încetăm să mai comunicăm cu ceilalţi, fiindu-ne teamă că nu merităm să fim iubiţi şi fericiţi. Atunci când flăcările noastre sunt slabe, nu avem un sistem defensiv apt să lupte cu boala, îndoiala, grija, lipsa de apreciere faţă de propria persoană, dependenţa sau critica. Atunci când flacăra noastră este mică aşteptăm ca alţii să ne alimenteze focul, pentru că noi nu am făcut-o. Un foc mic este slab şi cade pradă dialogurilor negative continue, care se infiltrează în minţile noastre.
Este important de ştiut faptul că starea şi intensitatea focului nostru îi afectează şi pe cei din jur. O flacără mică provoacă îngrijorarea celorlalţi, în acelaşi mod în care ne-am simţi obligaţi să avem grijă de un foc care e pe cale să se stingă. O flacără interioară intermitentă ne impune să căutăm modalităţi pentru a o înteţi şi a o revitaliza. Putem să lăsăm nesupravegheat un foc care de-abia mai pâlpâie? Putem să-l ignorăm mai mult de câteva minute? Nu, dacă vrem să-l menţinem aprins. Un foc cu izbucniri intermitente riscă să se stingă, în timp ce o flacără sănătoasă se înalţă spre cer, arde strălucitor şi deţine suficientă putere pentru a rămâne aprinsă, chiar şi atunci când vântul bate în rafale.
Flăcările noastre sunt esenţa noastră. Atunci când sunt bine alimentate, ele menţin intensitatea focului. Dar flăcările noastre interioare trebuie îngrijite şi protejate. Trebuie să le onorăm, să avem grijă de ele şi să le hrănim, pentru a le păstra forţa. Sarcina noastră este de a proteja aceste flăcări, ştiind că ele sunt forţa noastră vitală, spiritul nostru şi păstrătoarele divinităţii noastre.
Acum o să vă spun ceva care o să vă trezească la realitate: alegerile ne influenţează comportamentul şi acţiunile. Fiecare alegere, ori pune lemne pe focul nostru interior, ori îl stropeşte cu apă, diminuându-i astfel forţele. Dacă vrem să strălucim în toată lumina noastră, dacă vrem să ne exprimăm în mod autentic şi dorim ca forţa să ne propulseze scopurile în lume, sarcina primordială trebuie să fie aceea de a ne menţine focul interior - forţa noastră vitală - cât mai puternic.
Acum aş vrea să vă imaginaţi că singurul lucru pe care-l aveţi de făcut, în viaţa asta, este să îngrijiţi această flacără interioară, s-o menţineţi aprinsă şi activă. Imaginaţi-vă că nu aveţi absolut nimic altceva de făcut, decât să luaţi zilnic, săptămânal, lunar şi anual hotărâri care să protejeze acel foc. Imaginaţi-vă cum vă îngrijiţi de intensitatea acestui foc, ştiind că el şi numai el, vă poate oferi toată iubirea, banii, sănătatea, siguranţa, împlinirea şi pacea pe care o doriţi. Cel mai probabil veţi fi foarte, foarte atenţi la acest foc şi veţi face alegeri care vă vor spori puterea şi vă vor îmbunătăţi viaţa pentru a vă menţine forţa vitală.
Iată câteva exemple de alegeri care vă micşorează lumina şi apoi câteva exemple de alegeri care vă înteţesc focul.
Enciclopedia plantelor medicinale
Sanatate din famacia Domnului de Maria Treben
Mă hrănesc, deci nu îmbătrânesc de Michel Montignac
CUPRINS:
INTRODUCERE
PARTEA I
CINCIZECI DE ANI ÎN DEPLINĂ STRĂLUCIRE
Lăsaţi în urmă trecutul
Refuzaţi îmburghezirea şi goniţi conformismul 18
Acordaţi atenţie propriului corp
PARTEA AII-A
SĂ ÎNŢELEGEM ÎNAINTE
DE A ACŢIONA
CAPITOLUL I
CE SE SCHIMBĂ DUPĂ CINCIZECI DE ANI 27
Modificările aparatului digestiv 27
Pofta de mâncare 28
Digestia 28
Metabolismul substanţelor nutritive 29
Proteinele 29 l
Lipidele
Glucidele
Eliminarea deşeurilor 'T
Factorii psihologici ' i
Resursele financiare.11
Supraconsumul de medicamente 31] j
CAPITOLUL II
NEVOILE NUTRIŢIONALE PENTRU 3
A RĂMÂNE TINERI 35
Să ştim să ne recunoaştem greşelile 33
Tradiţie şi convivialitate 36
Feriţi-vă de regimuri! 37
Aportul energetic 3H
Valoarea energetică a alimentelor 38
Raţia alimentară de dorit 39
Trebuie să mâncăm suficient 39
Trebuie să mâncăm mai bine 41
CAPITOLUL III
DIFERITELE CATEGORII DE ALIMENTE 42
Macronutrienţii 43
Proteinele 43
Proporţia de masă proteică din organism 43
Putem înlocui carnea? 44
Mâncăm destule proteine?
Glucidele 45
Hiperglicemie şi hiperinsulinism 46
Intoleranţa faţă de lactoză 47
Atenţie la zahăr! 47
Glucidele se aleg după indicele lor glicemic 48
Lipidele, 50
Grăsimile sunt indispensabile 50
Cele două feţe ale colesterolului 51
Grăsimile sau acizii graşi 52
|t Substanţele nutritive neenergetice 56
Aportul de fibre 56
Fibrele insolubile 56
Fibrele solubile 56
Inconvenientele consumului de fibre 57
Cum să consumăm zilnic fibrele? 57
Aportul de lichide 58
Vârstnicii nu beau suficiente lichide 59
Când trebuie să bem? 60
Cu privire la băuturile alcoolice 61
Micronutrienţii 62
Antioxidanţii 63
Ceilalţi micronutrienţi 66
Vitamina B9 sau acidul folie 66
Vitamina B6 68
Vitamina D 69
Vitamina Bl
Calciul 71
Magneziul 73
Potasiul 73
Fierul 75
Cromul 77
PARTEA AIII-A
PLANUL DE ACŢIUNE:
SĂ ACŢIONĂM ÎN CUNOŞTINŢĂ DE CAUZĂ
CAPITOLUL I
STRATEGIE PENTRU A NE PĂSTRA ÎN FORMĂ 81
Să învingem oboseala 81
Multiplele faţete ale oboselii 81
Cauzele oboselii 8.<
Surmenajul 8.<
Oboseala legată de abuzul de medicamente 84
Oboseala psihică 85
Oboseala patologică 80
Oboseala datorată carenţelor nutriţionale 87
Hipoglicemia, o sursă de oboseală 88
Acidoza 90
Alimente ce favorizează oboseala contra alimentelor ce întreţin forma? 91
Alimentele ce favorizează oboseala 91
Alimentele ce întreţin forma 92
Cum să avem un corp performant 98
Trebuie să ne mişcăm 98
Nutriţia la efort 99
Cum mâncăm înainte de efort 99'
Cum mâncăm în timpul efortului 101
Cum mâncăm după efort 101
Menţinerea vitalităţii sexuale 102
Când vrei, poţi 102
Bucătăria afrodiziacă —f-*
Cum să „fortificăm" creierul pentru a ne păstra memoria 109
Creierul nu se uzează decât dacă nu-1 folosim 109
Alimentaţia şi îmbătrânirea cerebrală 110
Maladia lui Alzheimer 113
Trebuie să ne intereseze totul 114
CAPITOLUL II
SĂ ÎNVĂŢĂM CUM SĂ NE GESTIONĂM
GREUTATEA 119
Variaţia componentelor masei corporale 119
Corpolenţa după cincizeci de ani 120
Care este greutatea potrivită? 120
Clasificarea obezităţii 121
Obezitatea androidă 121
Obezitatea ginoidă 121
Obezitatea abdominală profundă 122
Este necesar să slăbim? 122
La bărbaţi 122
La femei 123
Riscurile obezităţii 123
Problemele respiratorii 123
Problemele reumatologice 124
Cancerul şi obezitatea 124
Riscurile chirurgicale 124
Consecinţele psihosociale 125
Efectele pierderii în greutate 125
Poate fi obezitatea un avantaj? 125
Menopauza duce laângrăşare? 126
CAPITOLULUI )
METODA MONTIGNAC: O SIMPLĂ »3
SCHIMBARE DE ORIENTARE ÎN
OBIŞNUINŢELE ALIMENTARE 127
De ce ne îngrăşăm? 12'^
Glicemia 130
Hiperinsulinismul 131
Indicele glicemic 132
Zahărul 13.1
Făina 13ft
Cartoful 137
Obişnuinţele alimentare 138
Principiile de bază ale metodei Montignac 141
Faza 1 141
Faza II 144
Recomandări generale pentru faza 1 144
CAPITOLUL IV
PREVENIREA RISCURILOR
CARDIO-VASCULARE 146
Factorii răspunzători pentru bolile cardio-vasculare 147
Colesterolul 148
Trigliceridele 150, Hiperglicemia şi hiperinsulinismul 151
Hiperuricemia 152
Deficitul de antioxidant! 152
Igiena vieţii 152
Tabagismul 152
Stresul 153
Sedentarismul 153
Prevenirea bolilor cardio-vasculare prin intermediul alimentaţiei 154
Alegerea grăsimilor 154
Alegerea proteinelor 154
Alegerea glucidelor 156
Adoptarea unei alimentaţii bogate în fibre 156
Alegerea alimentelor bogate în antioxidanţi 156
Alţi nutrienţi necesari 157
Potasiul 157
Magneziu! 158
Calciul 158
Sodiul 158
Fierul 159
Vitamina B9 (sau acidul folie) 159
Băuturile 159
Trebuie să bem vin 159
Cafeaua 160
Ceaiul 160
Ciocolata 161
Laptele 161
Băuturile dulci 161
Proprietăţile condimentelor
Busuiocul 162
Usturoiul 162
Alimentaţia de tip mediteranean 162
CAPITOLUL V
CUM SĂ COEXISTĂM PAŞNIC CU DIABETUL 170
Diabetul insulino-dependent (diabetul de tip I) 170
Diabetul gras, fără dependenţă de insulina (tipul II). 17|
Dietetica diabeticilor 171
Diabetul de tip II 171
Diabetul de tip 1 172
CAPITOLUL VI
AMELIORAREA BOLILOR REUMATISMALE 174
Osteoporoza 174
Cele două tipuri de osteoporoză 175
Osteoporoza de tip 1 175
Osteoporoza de tip II 17d
Examinarea problemei 17d
Factorii favorizanţi ai osteoporozei 17d
Alimentaţia dietetică în osteoporoză 11(>
Asigurarea unui aport caloric corect 17'^
Asigurarea unui aport bun de fosfor 181
Asigurarea unei concentraţii suficiente de vitamina D 182
Anumiţi nutrienţi previn osteoporoza 182
Excesul anumitor nutrienţi favorizează osteoporoza 183
Osteomalacia 184
Cauzele 184
Când ne putem gândi la osteomalacie? 185
Cum să dovedim prezenţa bolii? 185
Tratamentul 185
Reumatismele inflamatorii 186
Postul 186
Regimul personalizat, prin excludere 186
Regimul Dr. Seignalet 187
Raţia de proteine 187
Untura de peşte 188
Artroza 188
Cauzele 188
Remediile 189
Hiperuricemia 190
Cauzele 190
Complicaţiile 191
Tratamentul 192
CAPITOLUL VII
ELIMINAREACONSTIPAŢIEI ŞI ACOLITEI 194
Constipaţia 194
Diferitele tipuri de constipaţie 195
Constipaţia recentă 195
Constipaţia cronică 195
Lipsa reflexului rectal 195
Pentru a nu mai fi constipaţi, trebuie să mâncăm mai corect 196
Colitele 198
CAPITOLUL VIII
STIMULAREA MIJLOACELOR DE
AUTOAPĂRARE 200
Imunitatea 200
Mecanismele imunitare 200
Stimularea imunităţii 202
Alimentaţia corectă ne fereşte de infecţii 201
Trebuie să mâncăm proteine 2(M
Aportul energetic 20>
Sporirea raţiei de vitamine 20.">
Să ne facem plinul de oligo-elemente 205
Să alegem grăsimile bune 20(>
Alimentele care stimulează imunitatea 20(>
Atenţie la preparare 200
Igiena de viaţă 207
CAPITOLUL IX
PREVENIREA CANCERULUI CU AJUTORUL
NUTRIŢIEI.210
Ce este cancerul? 210
Frecvenţa cancerelor 211
Cauzele cancerului 212
Factorii care pot favoriza apariţia cancerului 212
Excesul de greutate 212
Grăsimile „rele" 213
Unele proteine 213
Glucidele „rele" 214
Abuzul de alcool 214
Alimentele sărate şi afumate 214
Nitratul din apă '. 215
Apele cu clor 215
Pesticidele, insecticidele, erbicidele, fungicidele 215
Modul de preparare a hranei 215
Carenţa de antioxidanţi 216
Alimentele care protejează organismul împotriva cancerului 217
Fibrele 217
Antioxidanţii 217
Legumele verzi 217
Fructele 217
Pentru a ne asigura o bună protecţie împotriva cancerului 218
CAPITOLUL X
EVITAREA DENUTRIŢIEI
Cauzele denutriţiei 219
Aporturile insuficiente (anabolismul redus) 219 „ Uzura " accelerată a stocului de proteine
(catabolismul crescut) 220
Consecinţele denutriţiei 221
Deficitul imunitar 221 întârzierea cicatrizărilor 221
Deficitul de sinteză a albuminei 222
Cum să luptăm împotriva denutriţiei? 222
CONCLUZIE 223
ANEXE
ANEXA I
BILANŢUL NUTRIŢIONAL
Reţineţi!
Începând cu 15 octombrie a.c. veţi găsi pe piaţă
CALENDARUL GASTRONOMIC 2003 at cu reţete, în special, din regimul diso6'
TIPOGRAFIA l R EC SON l
ŞIR FRANCE2ANR. 66.6UCUBEŞH. ia.: 3M. U.90/35. 092.728.632
Examen de conştiinţă. alimentară 227
Rezultate, 228
Starea fizică 228
Cum stăm cu greutatea? 230
Indicele de masă corporală sau
Body Mass Index (BMI) 230
Aprecierea stării de hidratare 232
Starea danturii 232
Examenele de laborator 233
Radiografiile 234
ANEXAU i
SĂ ÎNŢELEGEM BINE FENOMENUL
DE ÎMBĂTRÂNIRE 235
Ce vârstă poate atinge omul? 235
Factorii de îmbătrânire 236
Impactul genetic 236
Impactul mediului înconjurător 239
ANEXA III
CUM SĂ FACEM BINE CUMPĂRĂTURILE 241
Plăcerea de a mânca 241
Să facem bine cumpărăturile 242
Micul comerciant 243
Piaţa din cartier 243
Supermagazânele > 244
Viaţa în casele de bătrâni 245
Introducere
Jeanne Calmet tocmai şi-a sărbătorit împlinirea vârstei de 101 ani. Ea nu e numai o reprezentantă a speciei noastre, ci – pe lângă aceasta – mai este şi franţuzoaică, fapt ce face să ne vibreze coarda patriotică.
I-am amintit naţionalitatea doar pentru a sublinia că, în general, compatrioţii noştri au – statistic vorbind – o stare de sănătate mai bună decât a locuitorilor din alte ţări industrializate. Această menţiune ar fi, totuşi, insuficientă, dacă nu am preciza că decana oficială a omenirii a trăit mereu în ţinutul Pagnol, din Provence, ceea ce constituie un punct de referinţă în calificarea celui mai sănătos mod de hrană din lume: regimul mediteranean.
Când intri în clubul foarte deschis, de acum, al persoanelor de cincizeci de ani, este îmbucurător să ştii că străbunicii multora dintre noi sunt încă în viaţă. Fără doar şi poate că te simţi ca un flăcău! Căci astăzi este posibil să atingi o asemenea vârstă venerabilă şi nu e deloc o prostie să te gândeşti că fiecare dintre noi poate deveni cel puţin centenar. Dacă suntem cu toţii de acord să trăim până atunci, această dorinţă este obligatoriu şi implicit condiţionată de o bună stare de sănătate, deoarece ideea că nu ne-am putea duce zilele decât târâş-grăpiş este insuportabilă.
Totuşi, se cuvine să constatăm că epoca noastră prezintă, în acest domeniu, o situaţie care ar trebui să fie un semnal de alarmă: în timp ce durata vieţii s-a prelungit dincolo de ceea ce ne puteam imagina la începutul secolului 20, suntem siliţi să vedem că -paradoxal – specia noastră nu a fost nicicând mai bolnavă.
Realitatea statistica este chiar îngrijorătoare: unele boli, care, pe vremuri, iniervencau târziu în cursul vieţii, acum apar din ce în ce mai devreme. l;ciiomenul este deosebit de des întâlnit într-o ţară ca Statele Unite, unde, populaţia ce trece de şaizeci de ani şi uneori chiar mai tânără se află într-o stare de decrepitudine ce dă de gândit.
Hste uşor să-ţi dai seama de acest fapt, dacă îţi petreci câteva orc pe un aeroport american. Numărul de persoane coapte, cu siguranţă, dar încă tinere, care se deplasează într-un scaun cu rotile, este impresionant. Aceste wheel-chairs se pot lega, de altfel, unele de altele şi sunt trase de nişte tractoare mici. Vezi, prin urmare, trenuri întregi de scaune pe rotile, circulând între diferitele porţi de îmbarcare, făcând naveta între sosirile şi plecările terminalelor. Unii s-ar putea gândi că ăsta e un lux pe care şi-1 oferă americanii ce călătoresc, asemenea jucătorilor de golf din ţara lor, care se deplasează în maşinuţe, pe teren, pentru a merge de la o gaură la alta. Nici vorbă: acest mod de transport este o necesitate impusă de starea sănătăţii respectivelor persoane.
Dar, dacă problema este identificată în mod corespunzător, în schimb soluţia propusă e departe de a fi eficientă. Totuşi, medicina şi auxiliarul său, industria farmaceutică, n-au fost niciodată mai active, mai inventive şi mai productive. Zadarnic. Bugetul alocat cheltuielilor pentru sănătate devine, pe zi ce trece, tot mai insuficient.
I'atologiile sunt, în majoritate, cunoscute. Depistarea lor, bine pusă la punct. Terapeutica, bine elaborată, în tehnica chirurgicală, în tratamente, îngrijire, medicaţie s-au făcut progrese fenomenale. Dar, în ansamblu, problema rămâne aceeaşi: ştim să prelungim viaţa, dar nu şi sa menţinem sănătatea.
Cu ţoale astea, soluţia ne este la îndemână şi nu a fost niciodată altfel. Omul modern, cu aroganţa lui ştiinţifică, e cel care a igno-rat-o, a dispreţuit-o în mod voit. Soluţia ţine de bun-simţ, de raţiune – ce zic eu? – de înţelepciune.
Ea este, pur şi simplu, în propria noastră farfurie. Pentru că se află în ceea ce mâncăm, în calitatea alimentaţiei noastre. Cum spunea Hippocrate, cu cinci secole înaintea lui Hristos: „Hrana ne este cel mai bun leac".
Avem motive să fim mândri de medicii, de cercetătorii şi de toţi oamenii noştri de ştiinţă, care, cu hotărâre şi curaj, au făcut ca ştiinţa să progreseze – în cincizeci de ani – într-un mod cu totul excepţional. Ei au împins limitele cunoaşterii din domeniul medical dicolo de orice imaginaţie, dar, în acelaşi timp, au dat la o parte esenţialul: factorul alimentar. Au uitat unul dintre principalele postulate ale existenţei unei fiinţe vii – indiferent dacă aceasta aparţine regimului vegetal sau celui animal – şi care condiţionează, în mod strâns, supravieţuirea şi sănătatea sa de calitatea hranei consumate.
De la al doilea război mondial, producţia alimentară a cunoscut o adevărată revoluţie. La originea acesteia stau două fenomene. Pe de o parte, creşterea considerabilă a populaţiei din ţările occidentale (baby-boom), care a obligat guvernele să încurajeze producţia de masă. Singurul criteriu al agriculturii a devenit productivitatea. Pe de altă parte, fenomenala creştere a urbanizării a făcut ca, în câteva decenii, regiunile rurale să se golească în favoarea marilor oraşe, creând astfel un decalaj important între zonele de producţie alimentară şi zonele de consum.
Pentru a se produce mai mult, s-a recurs, în neştire, la mecanizare, la fertilizarea cu îngrăşăminte chimice, la utilizarea masivă a pesticidelor, insecticidelor şi erbicidelor chimice, agresând mediul înconjurător. Totodată, s-au selecţionat seminţele, prin hibridare controlată, cu un singur scop: randamentul.
Pentru a se putea păstra alimentele, chiar şi pe durata transportului de la locul de producţie la cel de prelucrare şi de consum, s-a recurs la recoltarea înaintea maturării, la coacerea artificială, la refrigerare, la congelare şi la o întreagă gamă de practici industriale diverse (ca ionizarea) destinate să menţină o impresie artificială de prospeţime a produselor, care – în timp normal – ar f i putrezit.
La capătul traseului, industria alimentară nu s-a lăsat mai prejos: a făcut inovaţii în domeniul condiţionării şi al conservării, folosind aditivii alimentari meniţi să dea produselor un aspect mai atrăgător, să le îmbunătăţească artificial gustul sau să le împiedice, mulţumită conservanţilor, să se auto-distrugă în mod natural.
Paralel, producţia animală a devenit intensivă, prin crearea de ferme zootehnice concentraţionare, unde hormonii şi antibioticele au devenit auxiliari eficienţi ai productivităţii.
Rezultatul acestei revoluţii agro-alimentare a fost, mai întâi, progresul. Trebuie să recunoaştem, într-adevăr, că persoanele din ţările occidentale nu suferă de foame, nici chiar cele care au nenorocul să fie printre indivizii excluşi, fără muncă şi fără domiciliu fix. Căci belşugul alimentar la care am ajuns, în această civilizaţie a abundenţei, este suficient pentru ca să hrănească pe toată lumea, inclusiv pe cei fără mijloace.
Reversul medaliei este că, dacă suntem siguri de cantitate, descoperim tot mai mult, pe zi ce trece, că nu avem asigurată calitatea. Calitatea nutriţională a alimentelor este atât de scăzută, încât putem considera, de acum, că a fost atinsă cota de alertă. Aceasta înseamnă că alimentaţia care ne este oferită astăzi nu mai răspunde necesităţilor nutriţionale ale corpului nostru, pentru că, în afară de energia care ne permite să supravieţuim, ea este lipsită de elementele vitale de care avem nevoie pentru a ne păstra sănătatea.
Totuşi, ar fi exagerat să considerăm că toate alimentele aflate la dispoziţia noastră sunt suspecte. Noi denunţăm mai ales mediocritatea nutriţională a acelora ce fac obiectul unei producţii intensive si, deseori, al proceselor industriale de transformare şi prelucrare. Celelalte – pentru că, slavă Domnului, mai există şi dintre acestea – sunt acceptabile şi chiar recomandate.
Obişnuinţele alimentare s-au schimbat în mod considerabil, în ultimii cincizeci de ani. Dar este regretabil că tendinţa contemporanilor noştri este aceea de a le privilegia pe cele rele, în detrimentul celor bune. Or, în toate cazurile, în care oamenii au devenit conşl u-iiţi şi s-au luat măsuri concrete cu toată seriozitatea, rezultatele obţinute au fost suficient de clare pentru a încuraja răspândirea lor, cu toate că, pe moment, încă nu se poate avea în vedere o generalizare.
În decursul primei perioade de viaţă şi – în mare – până la cincizeci de ani, organismul suportă, fără a se manifesta prea mult, carenţele şi insuficienţele unei alimentaţii sărace calitativ. El compensează – în parte – aceste deficituri, luând din propriile sale rezerve, ceea ce explică faptul că simptomele ce premerg eventualele patologii sunt rareori descoperite în această perioadă.
Şi, într-o bună zi, soneriile de alarmă încep să sune. Dar situaţia nu este luată chiar în serios decât atunci când se declanşează o adevărată alertă. Atunci vine clipa surprizelor dureroase, a decepţiilor şi regretelor, dar şi a hotărârilor de ultimă oră. Pentru că nu este niciodată prea târziu să iei o hotărâre bună. Oricum, este mai bine să nu fim obligaţi să o facem când nu mai avem încotro. Cartea de faţă răspunde tocmai acestei preocupări.
Mulţi dintre dumneavoastră treceţi de pragul celor cincizeci de ani, fiind în deplină putere. Adică, păstrându-vă plenitudinea calităţilor fizice şi intelectuale. Chiar vă şi minunaţi că sunteţi, mai mult ca niciodată, într-o formă atât de perfectă. Cartea de faţă este scrisă pentru dumneavoastră, căci ea vă va permite să vă evaluaţi starea sănătăţii, să conştientizaţi că este înţelept să-i oferiţi acestei maşini, care este corpul dumneavoastră – după o jumătate de secol de servicii bune şi de toată încrederea – dacă nu un consult general şi o revizie în toată legea, măcar un program de prevenire. Corpul are raţiunile sale, pe care raţiunea ar trebui să le cunoască.
Dar cartea aceasta se adresează şi celor ce au înaintat ceva mai mult în a doua parte a vieţii, în special celor care au anumite probleme de sănătate. Sfaturile pe care le vor găsi în această lucrare le vor permite, dacă nu să se însănătoşească, cel puţin să obţină o anumită ameliorare a afecţiunilor lor.
Şi unii, şi ceilalţi, vor descoperi, cu siguranţă, că factorul alimentar este determinant pentru sănătate şi că unele schimbări ale obişnuinţelor lor din acest domeniu pot fi de ajuns ca să-i facă să vadă viaţa într-o lumină dintre cele mai optimiste. Vor înţelege fără nici un efort că singurul mijloc de a rămâne tânăr şi sănătos este, pur şi simplu, să te hrăneşti mai bine.