Cu toate ca a aparut DOOM 3, cu unele schimbari in...
Recent Posts
A a (=area) arie, suprafaţă
AAE (American Associa...
Dicţionarul de faţă se adresează studenţilor de la...
ABERAŢIE MENTALĂ (IXCOERENŢĂ
A GÎNDIR1I), deviaţi...
Dicţionar Genetic
ADN. O substanţă chimică din ...
INTRODUCERE
1. Ce este psihologia.
...
A: (litera) avertisment ca trebuie sa iei o noua i...
Posts
INTRODUCERE
1. Ce este psihologia.
Omul simte, gândeşte, voieşte şi face. Se supără sau se bucură, se întreabă despre rostul lucrurilor şi încearcă să le schimbe conform scopurilor sale. Îi place sa fie împreuna cu alţii, dar are şi momente când prefera sa fie singur. Când vine pe lume, nu ştie nimic, nu vorbeşte şi este complet neajutorat, dar învăţa să vorbească, să se comporte, să acţioneze şi să-şi poarte singur de grijă. Dar fiecare simte, gândeşte, voieşte şi face, comunică şi intră în relaţii cu alţi în felul său personal, pentru că fiecare om este o personalitate distinctă, cu însuşiri proprii care îl deosebesc de alţi oameni.
A simţi, a gândi, a voi, a face, a comunica şi a fi împreună cu alţii, precum şi însuşirile fiecărei persoane sunt manifestări ale psihicului uman.
Psihicul este o modalitate prin care omul există ca fiinţă în acelaşi timp biologică şi socială, deci ca fiinţă biosocială iar ca fiinţă bio-psiho-socială, omul este personalitate.
Psihicul său îi asigura omului adaptarea la condiţiile mediului, prin comportamente care depind atât de schimbările din mediu, cât şi de condiţiile interne specifice ale individului respectiv.
Comportamentul este o reacţie vizibilă, observabilă. Vom da câteva exemple de comportamente: vorbirea, rezolvarea unei probleme, fuga din faţa primejdiei. Exteriorizarea simţirii, a gândirii, a voinţei precum şi activitatea, fie ea joc, învăţare, munca sau creaţie, sunt de asemenea comportamente.
Întotdeauna comportamentul este subiectiv, în sensul că, prin comportamentul său, individul răspunde la o situaţie aşa cum o trăieşte şi o înţelege el, în funcţie de propria experienţa şi de însuşirile sale de personalitate. De aceea, în aceeaşi situaţie indivizi diferiţi pot să aibă răspunsuri sau reacţii diferite. Să ne gândim, de exemplu, la următoarea situaţie: într-o clasa de elevi, se cere sa se răspundă în scris prin “DĂ sau “NU” la următoarea întrebare: “Este bine ca uniforma şcolară sa fie obligatorie?” Este imposibil să se obţină numai răspunsuri afirmative sau numai răspunsuri negative. Fiecare va răspunde în funcţie de criteriile după care se conduce, de modul său de a judeca lucrurile, de experienţa şi gustul sau. Un alt exemplu care demonstrează că suntem subiectivi ar putea fi următorul: dacă luam în mână un obiect mic de fier în greutate de 1 kg şi o pungă cu lână cântărind 1 kg, avem impresia ca punga cu lâna este mai uşoară, deşi cele doua obiecte sunt egale ca greutate.
Omul este în acelaşi timp fiinţă naturala (biologică), prin genetica sa moştenită la naştere şi fiinţă care se formează şi se dezvolta în mediul social-cultural uman.
Deci psihicul său are atât origine naturala, cât şi origine social-culturala, căci omul trăieşte între oameni şi asimilează de la aceştia cunoştinţe, moduri de a se comporta şi a-şi manifesta simţirea, moduri de a face, valori după care se conduce. În procesul de formare a psihicului uman limba, ca instrument de comunicare, este esenţială.
Vom spune ca prin psihicul sau omul cunoaşte (ştie), face şi se conduce după valori.
Psihicul se manifesta prin procese psihice (gândire, memorie, afectivitate etc.), prin stări psihice (starea de conştienţă sau de inconştienţă, buna sau proasta dispoziţie etc.) şi prin însuşiri psihice (însuşiri temperamentale, caracter, nivel de creativitate etc.). La omul concret psihicul este chiar personalitatea sa, care se formează, se dezvoltă şi se manifestă în societate prin relaţiile interpersonale.
Obiectul de studiu al psihologiei este psihicul omului ca fiinţă bio-psiho-socială.
Încă din Antichitate, marii gânditori s-au preocupat de problema spiritului şi-au pus întrebarea dacă omul este numai corp sau şi suflet, prin care cunoaşte adevărul, binele şi frumosul.
De exemplu, pentru a arăta diferitele trepte la care omul poate să ajungă în cunoaşterea adevărului, Platon a creat, în dialogul Republica, mitul peşterii, pe care îl vom prezenta pe scurt: să presupunem că o mulţime de oameni sunt înlănţuiţi cu faţa spre interiorul unei peşteri, încă de la naştere. Din spatele lor, nişte “păpuşari” proiectează pe peretele peşterii păpuşi care sunt copii ale lucrurilor. Cei înlănţuiţi vad umbrele acelor păpuşi. Să presupunem că unii dintre cel înlănţuiţi reuşesc să întoarcă privirea spre ieşire. Întâi vor fi orbiţi de lumina focului din spatele păpuşilor. Încetul cu încetul se vor obişnui cu acea lumina şi vor vedea păpuşile. Cât de mare este deosebirea dintre ceea ce vad acum şi umbrele pe care le văzuseră în timpul înlănţuirii! Unii mai cutezători vor rupe lanţurile şi vor urca cu greu spre ieşirea din peştera. Ajunşi afara, vor fi orbiţi de lumina zilei. Cu timpul se vor obişnui şi atunci vor vedea lucrurile ale căror copii sunt păpuşile proiectate în peştera. Dar cât de mare este deosebirea dintre cal şi păpuşa care îl reprezintă Cine va reuşi sa privească în soare, va vedea ideea de Bine.
Termeni de reţinut: psihic, comportament, comportament subiectiv.
Structura şi dezvoltarea personalităţii.
SENZAŢILE
1. L. Definirea şi caracterizarea generală a senzaţiilor
Senzaţiile sunt procese psihice senzoriale elementare de cunoaştere a însuşirilor concrete, luate separat, ale obiectelor, când acestea stimulează receptorul unul singur organ de simţ.
De exemplu, atingând zăpada, o simţim rece.
Termenul senzaţie denumeşte procesul de semnalizare prin simţuri şi, în acelaşi timp, rezultatul acestui proces, adică imaginea primară a însuşirilor concrete ale obiectelor. De exemplu, senzaţie de acru, senzaţie de roşu etc.
Orice obiect este o sinteza de mai multe însuşiri concrete, iar senzaţiile reflectă astfel de însuşiri separate. De exemplu, zăpada are însuşirile concrete “albă”, “rece”, “moale”. Ochiul ne dă doar senzaţia de alb.
Modalităţi senzoriale.
Senzaţii vizuale. Sunt produse de undele electromagnetice cu lungimea de unda cuprinsă între 390-80 milimicroni. Dacă obiectul reflecta în proporţii egale undele din spectrul 390 – 80 milimicroni, atunci avem senzaţia de alb; dacă obiectul reflecta undele selectiv, vom avea senzaţia culorii respective. Bastonaşele din retina sunt specializate pentru lumina diurnă, iar conurile pentru lumina cromatică (culori).
Proprietăţile culorilor: 1) Luminozitate. Cu cât reflectă mai multă lumină, cu atât culoarea este mai strălucitoare.
2) Tonalitatea cromatică este determinată de lungimea de unda care predomină. De exemplu, dacă predomină lungimi de circa 60 milimicroni, avem culoarea roşu.
3) Saturaţia. Cu cât lungimile de unda reflectate sunt mai omogene, cu atât culoarea este mai pura (mai saturată).
Din combinarea celor trei proprietăţi, rezultă o gamă foarte diversă de însuşiri vizuale ale obiectelor, deci posibilitatea de a le identifica şi discrimina. Exista o corelaţie între ambianţa cromatică şi stările sufleteşti. De exemplu, culorile închise provoacă tristeţe, iar cele deschise optimism. Oamenii se deosebesc între ei şi după preferinţa lor pentru anumite culori.
Imagini consecutive. Reprezintă perseverarea senzaţiei câteva momente şi după ce stimularea a încetat. Pe acest fenomen se bazează perceperea filmelor la cinematograf.
Senzaţii auditive. Sunt produse de vibraţii ale obiectelor. Undele sonore cu frecvenţa între 16-20 cicli pe secunda şi 20 0 cicli pe secundă sunt stimulii pentru senzaţiile auditive, în care sunt reflectate următoarele caracteristici ale undelor sonore:
A) amplitudinea, care dă intensitatea sunetului; b) frecvenţa, care dă înălţimea sunetului; c) forma undei, care dă timbrul.
Timbrul este determinat de natura sursei sonore (vioară, corn, voce omeneasca etc.). Undele periodice produc sunete numite muzicale, iar cele neperiodice produc zgomote. Senzaţiile auditive au un rol important în învăţarea vorbirii (auzul fonematic).
Senzaţii cutanate. Iau naştere ca urmare a stimulării receptorilor din piele şi sunt de mai multe feluri:
A) senzaţiile tactile sunt determinate de presiunea obiectelor cu care intrăm în contact Prin ele obţinem informaţii despre consistenţă, duritatea, asperitatea obiectelor. Cea mai ridicată sensibilitate tactila se află pe suprafaţa limbii, pe buze şi pe vârful degetelor, iar cea mai scăzuta pe frunte şi spate. Aceste senzaţii sunt foarte importante deoarece, în interacţiune cu cele kinestezice, contribuie la cunoaşterea caracteristicilor spaţiale ale obiectelor: formă, mărime, relief. Activitatea manuală, inclusiv scrierea nu este posibilă fără ele.
B) senzaţii termice iau naştere datorita diferenţei dintre temperatura corpului şi temperatura din mediu.
Senzaţii olfactive. Sunt determinate de natura chimică a substanţelor, stimulii lor fiind substanţele volatile; sunt importante pentru că reglează apetitul. De asemenea, senzaţiile olfactive ne avertizează asupra prezenţei substanţelor periculoase şi au o tonalitate afectivă accentuată.
Senzaţii gustative. Sunt determinate de caracteristicile chimice ale substanţelor solubile în salivă. Există 4 gusturi fundamentale: dulce, acru, sărat şi amar; o mare diversitate de gusturi iau naştere din combinarea acestora. În corelaţie cu senzaţiile olfactive, de temperatură şi vizuale, contribuie la reglarea apetitului. Ca şi celelalte senzaţii au şi tonalitate afectivă (gusturi plăcute sau gusturi neplăcute):
Cu toate ca a aparut DOOM 3, cu unele schimbari in functie de cererea societatii, eu adaug la bibioteca si depozitul meu de carte, DOOM 2.
DOOM 3 se adapteaza limbajului celor care il utilizează.
Din pacate, cu toate ca nu e corect, pentru ca totul devine o normalitate intr-o societate confuza din toate punctele de vedere.
Aveti mai jos DOOM 2 - Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române pdf
A a (=area) arie, suprafaţă
AAE (American Association of Engi-neers) Asociaţia
Americană a Inginerilor
abandon abandonare, părăsire; a abandona, a părăsi, a renunţa
abandonment (nav) abandon
abate (met) a (se) calma; a reveni, a face o revenire; (termo) a
slăbi, a micşora (focul, arderea); (TH) a risipi (fumul), a
abate, a reduce, a slăbi
abatement slăbire, reducere; (chim, met) calmare; (ec) rabat,
bonificaţie; (met) revenire; (termo) slăbirea focului / arderii;
risipirea (fumului)
abbreviate a prescurta
abbreviation abreviere
abeam (nav) (la) travers
Abel closed tester (chim, T) aparat Abel-Pensky închis
aberration aberaţie, abatere, deviaţie, deviere
ability capacitate, aptitudine, proprie-tate; putere; tărie; (ec)
solvabilitate
ability test examen de aptitudine
ability to flow (T, TH) fluiditate, capacitate de a curge / de
curgere
ability to maintain cutting power (mas-un) durabilitate a
sculei / a tăişului
ability of supply capacitate de aprovizionare
ABMTM (Associated British Machine-Tool Markers)
Societatea Britanică a Producătorilor de Maşini-Unelte
ablation scoatere / îndepărtare de material de pe suprafaţa unui
corp (prin vaporizare, topire, aşchiere, etc.)
ablative material material special pentru acoperiri asigurând
protecţie termică
able to work gata / apt / capabil de lucru / de muncă
abnormal anormal, neregulat; (TH) ne-corespunzător (calitativ,
dimensional)
abnormality anormalitate, anomalie, neregularitate
abnormal steel (met) oţel necorespunzător
aboard (ship) (nav) la bord
abolish a desfiinţa, a anula
abort a renunţa la o comandă / acţiune, a întrerupe (brusc) o
activitate / o procedură
about circa, aproximativ, cam; despre, de; cu privire la
about length lungime aproximativă
about-sledge hammer (met) baros
above-critical supercritic, supracritic
above-freezing peste punctul de congelare
above-grade de calitate excepţională
above-ground de suprafaţă; (de) pe sol; la suprafaţă, suprateran,
aerian
above-mentioned mai sus-menţionat
above par de calitate excepţională; peste nivelul obişnuit
above the level deasupra nivelului
abr. (=abridged) prescurtat
abradability abrazivitate
abradability index (TH) indice de abrazivitate
abradant abraziv (rar)
abrade a pregăti o suprafaţă în sensul măririi rugozităţii, a coji
(semifabri-cate metalice), a şlefui, a curăţa cu material abraziv
abrader (T) maşină de încercat la abraziune
abrading curăţire cu abraziv, şlefuire
abraser abraziv, material abraziv
abrasion abraziune, şlefuire, (mec) răzuire; (T) uzură abrazivă
abrasion hardness duritate / rezistenţă la abraziune
abrasion proof rezistent la abraziune
abrasion resistance rezistenţă la abraziune
abrasion resistant / resisting rezistent la abraziune / la uzură
abrazivă
abrasion test (T) test de rezistenţă la abraziune
abrasion tester (T) aparat de încercare la abraziune
abrasion testing încercare / testare la uzură (abrazivă)
abrasive abraziv; (met) nisip de sablare, material de şlefuit;
material abraziv
abrasive belt (mas-un) bandă abrazivă
abrasive belt grinding machine maşină de rectificat cu bandă
abrazivă
abrasive blade disc abraziv
abrasive blasting (met) împroşcare / curăţare cu material
abraziv
abrasive brick (mas-un) pilă abrazivă
abrasive cleaning (met) curăţire prin sablare, sablare
abrasive cloth pânză de şmirghel / abrazivă
abrasive cutting(-off) machine (mas-un) maşină de debitat cu
disc abraziv
abrasive cutting(-off) wheel (mas-un) disc abraziv pentru
debitare
abrasive disc / disk disc abraziv, piatră abrazivă / de polizor
abrasive dust (mas-un) praf de şlefuit, pulbere abrazivă
abrasive hardness (T) duritate la striere / la uzură prin frecare
abrasive material material abraziv
abrasive paper hârtie abrazivă / de şmirghel
abrasive paste pastă abrazivă / de rodaj
abrasive power pulbere abrazivă, şmirghel
abrasive resistance (T) rezistenţă la uzură abrazivă
Dictionar Geografic
A
Agroclimatologie
Ramura a climatologiei, care studiază clima ca factor al producţiei agricole.
Alba Iulia (oraş)
Oraş situat în Podişul Transivaniei, culoarul Alba Iulia – Turda.
Menţionat inca din perioada daco-roman sub numele de Apullum.
Albie minora
Canalul de scurgere al unui rau la debite medii. Sinonim matca răului.
Almajului (munţi)
Culme muntoasa în Munţii Banatului -1224 m.
Alogena
Care se deosebeşte (prin natura şi origine) de mediul în care se afla.
Altin-Tepe (mina)
Mina situata în Podişul Dobrogei unde se extrage minereu de cupru.
Altiplanaţie
Procesul de nivelare în mici trepte, a reliefului pe versanţii montani, sub acţiunea alterării şi dezagregării ciclice a îngheţului şi dezgheţului. Se realizează trepte, terase şi umeri.
Alumina
Oxid natural de aluminiu, a cărui forma cristalizata este corindonul.
Aluminiu
Metal uşor, ductibil şi maleabil, de culoare argintie, folosit pe scara întinsă în industrie şi în tehnica.
Aluvionare
1. Depunere de aluviuni.
2. Concentrare a minereurilor şi a cărbunilor efectuata în jgheaburi cu ajutorul unui curent de apa, materialele depuiindu-se în ordinea greutăţii lor specifice.
Aluviune
Material detritic (mil, nisip, pietriş) transportat şi depus prin acţiunea apelor curgătoare.
Ament
Inflorescenţa din flori foarte mici, insrate pe o axa şi atârnând ca un ciucure
Amorf
Care nu cristalizează, nu are forma precisa.
Ampoi (rau)
Afluent al Mureşului (Munţii Apuseni).
Aninei (munţi)
Culme muntoasa situata în Munţii Banatului – 1160 m.
Aninoasa
ANINOASA
AŞEZAREA GEOGRAFICA
Depresiunea Petroşani, pe Jiul de Vest
VECHIMEA şi NUMĂRUL DE LOCUITORI (1992)
Depresiunea sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria carbonifera
Antibiotic
Substanţa care are un efect bacteriostatic supra dezvoltării anumitor microbi.
Anticlinal
Parte ridicata în forma de bolta a unei cute de teren. Se compune din flancurile anticlinalului şi creasta (axa sau şarniera) anticlinalului (axa mediana a boltii).
Antropica
1. Forma de relief creata de om.
2. Eroziune declanşată de om în urma distrugerii covorului vegetal sau a altor acţiuni de exploatare neraţională a mediului. Omul este factorul esenţial al dezechilibrului actual al medului geografic.
Antropogen
(In sintagma) Fenomen antropogen = fenomenn datorat acţiunii omului, cu urmări asupra reliefului, vegetaţiei şi climei;
Fenomen antropic
Apa curgătoare
Ape care au un curs continuu; curg tot timpul.
Apa de adâncime
Ape ale căror cursuri sau bazine, în cazul lacurilor sobterane, se afla în totalitate sau parţial la odistanta mai mare sau mai mica de suprafaţa pământului;
Apa freatica
Pânza de apa subterana provenita din apa de infiltraţie, din care se alimentează izvoarele şi fântânile.
Apa subterana - Ape de adâncime
Ape teritoriale - Porţiune a marii sau a oceanului situata dealungul coastelor unui stat şi formând o parte integranta a teritoriului acestui stat.
Apicultura - Apicultura este ştiinţa care se ocupa cu creşterea şi îngrijirea raţională a albinelor, în scopul folosirii produselor lor; prisăcărit, albinărit, stupărit.
Apuseni (grupa muntoasa)
Arad - Oraş situat în Câmpia de Vest, Câmpia Aradului, pe Mureş. Menţionat documentar din perioada feudala, 1132.
Argeş (rau) - Argesul are izvoare în Munţii Făgăraş şi pina la vărsarea în Dunăre, aduna afluenţi din zona mai înaltă (Vâlsan, Râu Doamnei, cu Râu Târgului si Argesel) şi din câmpie (Şabăr şi Neajlov cu Cilnistea). Principalul sau afluent, Dâmboviţa (tot cu izvoare în Făgăraş) are un curs complex, similar Argesului şi un afluent în câmpie (Colentina);
Argila - Roca sedimentara alcătuită din silicaţi de aluminiu, foarte răspândită în natura şi folosita în olărie.
Argiloiluviere - Proces pedogenetic caracterizat prin translocarea mecanica a particulelor argiloase dintr-un orizont superior (eluvial) într-un orizont inferior (iluvial).
Argint - Metal preţios, maleabil şi ductibil, de culoare alba cenuşie.
Arţar - Arbore cu lemnul alb, rezistent, înrudit, cu paltinul.
Atmosfera - Învelişul de aer menţinut în jurul Pământului de forţa gravitaţiei.
Limita superioara a atmosferei este considerata a fi la o înălţime de circa 3000 km, unde forţa de gravitaţie a Pământului se egalizează cu forţa centrifuga, sau la 20.000 km, unde se mai resimte magnetismul terestru.
Forma atmosferei este elipsoidala pentru stratele inferioare (ca efect al forţei centrifuge şi mişcărilor convective care o fac sa fie mai bombata la poli şi mai aplatizata la ecuator) şi de „para” sau de „cometa” pentru stratele superioare (din cauza „vântului solar” care o turteşte în partea expusa spre Soare, determinând totodată alungirea ei sub forma unei trene, în parte opusa).
Atol - Insula de forma unui inel, cu unele întreruperi, construita prin depunerea scheletelor de corali, având la mijloc unlac de tip laguna (lagoon), care comunica sau nu cu marea prin mici canale.
Aur - Metal preţios, de culoare galben stalucitoare, din care se fac obiecte de valoare;
Aurora boreala
Autarhie
Autobuz
Autocamion
Autoturism
Avicultura
Dicţionar Genetic
ADN. O substanţă chimică din care sunt formate genele şi care conţine informaţia necesară formării şi funcţionării corpului uman.
amniocenteză. Un test care constă în a recolta o cantitate de lichid amniotic pentru a analiza genele sau cromozomii unui bebeluş nenăscut. Bebeluşul este înconjurat, în uter, de un li-chid. Acest lichid conţine câteva celule din pielea bebeluşului. O cantitate mică de lichid amniotic este extrasă cu un ac foarte fin care puncţionează pielea mamei şi uterul. Lichidul este trimis la laborator pentru a fi analizat.
arbore familial. O reprezentare schematică a persoanelor din familia dumneavoastră, care au sau nu o afecţiune genetică, precum şi a modului în care sunt ele înrudite una cu cealaltă şi cu dumneavoastră.
autozomal. Omul are 23 de perechi de cromozomi. Perechile de la 1 la 22 se numesc autozomi şi arată la fel la ambele sexe. Perechea cu numărul 23 diferă la cele două sexe şi aceşti cromozomi se numesc cromozomi sexuali.
avort spontan. Terminarea unei sarcini înainte ca bebeluşul să supravieţuiască în afara uterului matern.
boală ereditară. O boală care este moştenită (transmisă într-o familie de-a lungul generaţiilor).
boală genetică. O boală cauzată de o anomalie la nivelul unei gene sau a unui cromozom.
boli autozomal dominante. Aceste boli apar când o persoană moşteneşte o copie modificată (mutaţie) a unei gene. Gena modificată este dominantă faţă de gena normală.
boli autozomal recesive. Aceste boli apar când o persoană
2
ta.
translocaţie neechilibrată. O translocaţie în care rearanja-mentul cromozomial conţine material cromozomial în plus şi/sau în minus. Poate apare la copilul unui părinte cu o translo-caţie echilibrată.
translocaţie reciprocă. O translocaţie reciprocă apare când două fragmente rupte din doi cromozomi diferiţi îşi schimbă locul.
translocaţie robertsoniană. O translocaţie robertsoniană apare atunci când un cromozom se ataşează altui cromozom.
trăsături legate de X. Vezi boli legate de X.
uter. Termenul medical pentru cavitatea în care se dezvoltă be-beluşul în timpul sarcinii.
vagin. Calea de legătură dintre uter şi exteriorul corpului femi-nin, canalul de naştere.
XX. Cromozomii sexuali ai unei femei normale. Fiecare cro-mozom X este moştenit de la cei doi părinţi.
XY. Cromozomii sexuali ai unui bărbat normal. Bărbaţii au un cromozom X şi un cromozom Y. Un bărbat moşteneşte cro-mozomul X de la mama lui şi cromozomul Y de la tatăl lui.
Dictionar frazeologic Englez - Roman
abide by the rules=a respecta regulile
abide by the regulations=a respecta regulamentul
abound în one's own sensee=a-si fi singurul povatuitor
about and about=tot un drac
about East=adevarat
about right=corect;cum se cuvine;zdravan;solid
above-board=deschis;sincer;cinstit;cu cartile pe fata
above ground=in viata
above one's bend=peste puterea de intelegere a cuiva
above par=peste medie;deasupra mediei
above the mark=cu totul iesit din comun
above the salt=in capul mesei=in fruntea bucatelor
abreast of the time;abreast with the time=in pas cu vremea
accede to a demand;accede to a request=a stisface o cerere
accept a brief for=a accepta sa apere
accept on behalf of somebody=a accepta sa reprezinte pe cineva în justitie
accept persons=a fi partinitor
accept something at its face value=a lua ceva drept bani buni
according to Cocker=dupa toate regulile artei;ca la carte
account for expenses=a justifica cheltuielile
account for something=a explica cauza unui lucru
ace it (up)!=stop!;stai!;opreste!
achieve one's end;achieve one's purpose=a-si realiza scopul;a-si realiza tel
acknowledge the corn=a recunoaste veridicitatea unei afirmatii;a admite un fapt
acknowledge the corn=a-si recunoaste vina; a se da batut
acquiesce în something=a consimti la ceva
across the board=in general
across the board wage increase=crestere generala a retributiei
act for somebody=a actiona în numele cuiva(temporar indisponibil)
act ham=a juca ca o cizma
act one's age=a (re)actiona conform virstei
act on one's own initiative=a actiona din proprie initiativa
act upon one's own initiative=a actiona din proprie initiativa
act on somebody's advice=a proceda dupa sfatul cuiva
act upon somebody's advice=a proceda dupa sfatul cuiva
act out a word=a mima intelesul unui cuvint
act the ape=a se maimutari; a se prosti
act the ass=a face pe caraghiosul; a se prosti;a face pe prostul
act the (giddy) goat=a da cu caciula-n ciini
act a stone to somebody's cairn=a aduce laude post-mortem
add fuel to the fire=a pune paie pe foc
addoil to the fire=a turna gaz peste foc
admit daylinght into somebody=a ciurui pe cineva;a face strecuratoare pe cin
adore the rising sun=a se da dupa cum bate vintul;a se pune bine cu stapinir
address oneself to something=a se apuca de (o munca)
administer justice=a aplica legea; a face dreptate
advantage in=avantaj serviciu(la tenis)
advantage out=avantaj primitor(la tenis)
after fashion;after sort=de bine de rau; aşa şi asa; în felul sau; sui gener
after a manner=intr-un fel sau altul;cumva
after death the doctor=i-a venit doctorul dupa moarte
after meat mustard=dupa ploaie nu mai trebuie caciula
agains heavy odds=in conditii extrem de vitrege(precare)
agains somebody's mind=contrar dorintei cuiva;contrar vointei cuiva
agains the collar=cu chiu cu vai;cu greu; fara tragere de inima;de nevoie
agains the collar=(referitor la o treaba) foarte penibil
agains the grain;agains hair=fara chef;fara tragere de inima;mai mult în sil
agains the sun=de la dreapta la stinga
agree like cats and dogs=a se avea ca ciinele cu pisica;a se minca intre ei
agree like harp and harrow= a se minca intre ei
agree like pickpockets în a fair=a se minca intre ei
agree with somebody=a-i prii;a-i face bine;a suporta
ahead of one's time=depasind vremea;depasind epoca sa
ahead of time=inainte de vreme;(referitor la ceas)inainte
aim at the moon=a tintii sus
air one's knowledge=a face caz de cunostintele sale;a face pe savantul
a la mode=inabusita în sos de vin; servita cu inghetata
alight on the lure=a inghiti momeala
alight on something=a da din intimplare(peste solutie)
alive and kicking=inca în putere;foarte activ; bine mersi; vesel şi vioi
all aboard!=imbarcarea!;poftiti în vagoane!
all alone like a country dunny=singur cuc;singurel
all along=tot timpul; de la inceput
all along of=din pricina;din cauza;datorita
all and sundry=toti fara exceptie
all behind like Barney's bull=a fi obosit-mort;epuizat;darimat;
all behind like Barney's bull=a fi lat în fund;gluma: a fi latifundiar
all clear!=alarma aeriana a trecut!; drumul e liber!
all covet,all lose=lacomia sparge sacul;lacomia sparge omenia
all day with somebody;it's all day with him now=se poate sterge(linge) pe bo
all hands to the pumps!=toata lumea la lucru!
all fis geese are swans=tot ce are(face)el este nemaipomenit!;ca el nimeni!
all in=istovit; sleit; secatuit; stors; vlaguit; una peste alta
all în a breath=intr-un suflet; pe nerasuflate; toti odata
all în a fluster=foarte tulburat; în draci
all în all=totul; cu totul
all în goog time=toate la timpul lor
all în the day's work=normal; în firea lucrurilor; nimic deosebit;treaba uso
all în the same key=monoton; uniform; la unison
all is fish that comes to his net=stie sa traga folos din toate
all is grist that comes to his mill=stie sa traga folos din toate
all is not gold that glitters=nu tot ce sclipeste e aur
all is not gold that glitters=nu tot ce zboara se maninca
all legs and wings=nu stie ce sa faca cu miinile şi picioarele(ref.vlajgan)
all manner of=tot felul de;fel de fel de
all my eye(and Betty Martin)=curata prostie!; curata timpenie!
all of a dither;all of a doodash=agitat; excitat; iritat; emotionat; tulbura
all of a jump;all of a twitter=foarte agitat; tremurind de emotie
all of a piece (with)=in deplina concordanta cu;la fel cu
all of shake;all off a tremble=tremurind ca varga;dirdiind din toate madular
all of a twitter=foarte agitat; tremurind de emotie
all one knows=tot posibilul;tot ce e cu putinta; în limita posibilitatilor
all on one stick=cu toata sleahta
all out=din rasputeri; cu toata energia
all over=pretutindeni;in tot locul;din cap pina-n picioare;leit;(gata) termi
all over again=inca o data;da capo al fine
all over creation=pretutindeni; peste tot locul
all over onself=in al noulea cer; plin de sine; infumurat; arogant; prezumti
all over the shop=pretutindeni;in toate directiile;in toate sensurile
all over the shop=nesistematic;alandala;claie peste gramada;fara un scop pre
allow for=a lua în considerare
all present and correct=cu efectivul complet
all's quiet along the Potomac=totul este o.k.;toate-s bune şi la locul lor
all's right with the world=toate-s bune şi la vara cald; totul este în regul
all sugar and honey=foarte mieros;cuvintul dulce de viclean,ca o miere sarat
all talk and no cider=vorba lunga, saracia omului;mult zgomot pentru nimic
all the difference în the world=este o deosebire ca de la cer la pamint
all the fat în the fire=o sa fie vai şi amar
all the go=ultimul strigat al modei
all the other way=tocmai contrariul; exact invers
all the rage=ultimul raget; ultimul strigat(al modei)
all there=a fi la inaltime; a fi ager
all the vogue=ultimul strigat (al modei)
all the world and his wife=toti în par; toata sleahta
all told=cu totul; una peste alta
all to the good=cu atit mai bine
all to the mustard=fain; misto
all water runs to his mill=o duce bine
all well and good(but.)=n-am nimic impotriva(dar.)
all wool and a yard wide=strasnic;teribil;veritabil;autentic;demn de increde
almost never killed a fly=e mai prudent sa fi rezervat în vorbire
almost was never hanged=e mai prudent sa fi rezervat în vorbire
amalgamate(with)=a se uni; a fuziona
Am i ever!= as!;nici vorba(ca nu)!;ti-ai gasit!
among the shades=in imparatia umbrelor
anchor comes home=incercarea da gres; chix
and all=si (toate)celelalte; şi restul; şi aşa mai departe
and all that=si aşa mai departe
and how!=ba bine ca nu!; mai e vorba!; cred şi eu! şi inca cum!
and no mistake=va asigur;negresit; zau asa!; nevoie-mare!(ironic)
and no one is the wiser=fara sa stie nimeni; pe furis
and small wonder=si nu-i de mirare; e normal sa fie asa
and some=inca multe altele; şi aşa mai departe
and stuff=si alte fleacuri; şi altele
and that=si aşa mai departe
and that's that=asa care va sa zica;asta e, şi cu asta basta
and there's an end=asta-i tot; şi gata; şi cu asta basta
and they hanged Ned Kelly!=asta-i curata tilharie
angle for=a vina o favoare(functie,invitatie,complimente)
angle with a silver hook=a umbla cu viclenii
answer în kind=a plati cu aceeasi moneda
answer the purpose=a corespunde destinatiei sale
answer's a lemon=nu tine!; nu se prinde!
answer to the description (of)=corespunde semnalmentelor;corespunde descrier
answer to the name of=a raspunde la numele de
A number one=de prim rang; de mare clasa
any day=fara doar şi poate; fara discutii; nu mai incape discutii;de buna se
any advance?=cine ofera mai mult?; cine spune mai mult?
any port în a storm=cind nu ai de calitate, este bun şi ce ai
any port în a storm=la vreme de lipsa şi unealta rea-i buna
anything doing?=se poate face ceva?
anything goes=se poate orice; merge orice
appeal to the country=a dizolva parlamentul;a tine alegeri noi
appear before the footlights=a aparea pe scena; a-si face debutul
appear for somebody=a reprezenta pe cineva(in instanta)
applaud to the echo=a aplauda frenetic
apply oneself to=a-si concentra energia şi eforturile(intr-o directie)
Dicţionarul de faţă se adresează studenţilor de la instituţiile de învăţămînt superior
cu profil economic şi îşi propune să fie un instrument de lucru util şi specialiştilor
din domeniul economiei, cetăţeni ai Republicii Moldova, vorbitori de limbă rusă.
Inventarul terminologic prezentat în dicţionar nu conţine toţi termenii din
domeniul economiei. Autorul a selectat pe cei mai frecvent întîlniţi în activitatea
economiştilor şi a contabililor, precum şi în textele de specialitate care se studiază lalecţiile practice.
Dicţionarul constă din două părţi:
- prima parte include circa 400 de termeni din domeniul economiei;
- partea a doua conţine aproximativ 150 de structuri terminologice şi definiţii
care explică cele mai importante procese şi fenomene economice.
Dicţionarul se adresează şi tuturor celor care, folosind în mod curent limba
română, au nevoie de informaţii şi lămuriri noi în legătură cu sensul unor termeni şi
structuri terminologice.
A: (litera) avertisment ca trebuie sa iei o noua iniţiativă, ca te afli în fata unui alt început, sau trebuie sa iei totul de la capăt.
ABDOMEN: (dureros) nereguli sau probleme interne, profunde în viaţa ta, ce se cer descoperite; (dezgolit) lipsuri materiale, deschidere la orice propunere, (umflat sau foarte mare) acumulare exagerata de bunuri sau relaţii, lăcomie, exagerare, snobism; imaginaţie bogata; minciuni.
ABUR: lucruri confuze, neclare, nesigure, nelămuriri pe plan profesional sau intelectual; (rece) încercarea de a te concentra profund într-o problema; (fierbinte) te simţi extenuat, suprasolicitat, nemaifăcând fata la aglomeraţia de informaţii sau evenimente pe care le deţii sau provoci.
AC: certuri, critici, cinism, remarci ostile, ironii, umor neînţeles de alţii; ceva nu merge bine; nelinişte; (găsind) griji inutile cu privire la lucruri banale; extenuare; senzaţia ca nu mai faci fata evenimentelor; minuţiozitate, atenţie sporita la detalii, trebuie sa priveşti lucrurile în amănunt, fara sa te apleci numai asupra aspectului de ansamblu; munca de detaliu şi precizie; (punând ata în ac) pregătiri pentru noi planuri sau proiecte.
ACADEA: vorbe dulci, de împăcare; linguşeala; relaţii cu un bărbat cu chelie.
ACATIST: dorinţe şi planuri multiple, multe cunoştinţe noi; ti se cere să-ţi întorci gândul către religie sau către origini (casa, familie, regiune de baştină).
ACCELERAŢIE: (apăsând pe pedala la un vehicul) vei atinge obiectivele pe care ti leai pus în plan cu ajutor din afara, nu numai prin eforturi proprii; (pedala este blocata) nu dezvolta un obicei care sar putea transforma mai târziu în viciu; abtinete de la unele lucruri ce ar putea deveni periculoase; nevoia de a încetini putin ritmul pentru a nu exagera; exces de zel ce ar putea duce la extenuare sau suprasolicitare; senzaţia ca lucrurile stau pe loc şi dorinţa de a face ceva concret pentru a înainta mai repede.
ACCEPT: condiţii favorabile, perspectiva unor avantaje; (ti se propune ceva şi accepţi cu greu) înţelegere, acord, colaborare, cu lanse de succes; îndoieli, suspiciuni, incertitudine, nehotărâre; ai nevoie de o perioada de gândire într-o chestiune importanta; se cere multa chibzuinţă; (accepţi imediat) siguranţa, încredere, iniţiativă, curaj, speranţe mari.
ACCIDENT: turnura proasta a evenimentelor, surprize neplăcute, vesti proaste, zbucium sufletesc, teama de eşec, pesimism, neîncredere în viitor; gânduri negative; piedici în evoluţia unor proiecte; blocaj în comunicare; relaţii defectuoase cu cei din jur; neînţelegeri, cponflicte, lipsa de armonie în plan relaţional; dispute; (martor sau implicat într-un accident de orice fel) avertisment; prudenta sporita în relaţie cu ceilalţi; (de maşină) blocaje în comunicare; neînţelegeri; conflicte în domenii financiare, probleme legate de bani şi proprietăţi; (de avion) neînţelegeri pe plan profesional, dispute aprinse, contradicţii cu colegii de serviciu sau cu şefii; (pe mare) mari probleme pe plan emoţional, zbucium sufletesc, neînţelegeri în cuplu sau în relaţiile cu cei dragi.
ACOPERI: (ceva) încercare de a ascunde ceva; eschivare, teama de răspundere, egoism; (pe cineva) grija, compasiune, înţelegere, mila, instinct matern/patern dezvoltat, nevoie de implicare emoţională.
ACOPERIŞ: senzaţie de siguranţă, ocrotire, mulţumire, protecţie în fata problemelor materiale; confort; încredere, ajutor dat de cineva la nevoie; (stricat, spart, dărăpănat) nesiguranţa, instabilitate, insecuritate, probleme în sânul familiei.
ACORDEON: emoţii puternice, melancolie, romantism, amintiri puternice, sentimentalism.
ACROBAT: (pe sârma sau la trapez) situaţie riscanta, hazardanta, se cere curaj şi înfruntarea pericolului de unul singur, într-o situaţie incerta, dar cu posibilitatea de a primi sprijin la nevoie; nesiguranţa, teama de a greşi; (cazând) ai nevoie de autocontrol sau de o alternativa de rezerva, care sa te scoată din impas în cazul unui posibil eşec.