Subiecte rezolvate Titularizare și Definitivat invățători

                                        Subiect rezolvat metodica matematică titularizare invatatori   Următoare secvență face parte din Programa școlara pentru disciplina Matematică clasa a IV-a                      Competențe specifice                Exemple de activități de învățare 5.1  Utilizarea terminologiei specifice și a unor simboluri  matematice în rezolvarea și/sau compunerea de probleme cu raționamemente diverse  - transformarea unei probleme rezolvate prin schimbarea numerelor sau a întrebării, prin înlocuirea cuvintelor care sugerează operația prin adăugarea unei întrebări etc. 5.2  Organizarea datelor în tabele și reprezentarea lor grafică  - identificarea datelor din reprezentări grafice (cu bare sau liniare)  -  ordonarea unor evenimente/obiecte din cotidian după anumite scale (de exemplu după intensitate, frecvență, dimensiuni, preferințe etc.)       Conținuturi: Ordinea efectuării operațiilor și folosirea parantezelor rotunde și pătrate Probleme care se rezolvă prin operațiile aritmetice cunoscute: metoda reprezentării grafice, metoda comparației, metoda mersului invers   Organizarea și reprezentarea datelor - date în tabele: analiza datelor, interpretare - grafice cu bare și liniare: construire, extragerea unor informații și prelucrarea lor   a) Exemplificați formarea/dezvoltarea competenței 5.1 din secvența dată prin intermediul învățării prin problematizarea, ca metodă didactică modernă b) Numiți trei acțiuni/etape ale metodei învățării prin problematizare, menționând totodată două avantaje ale utilizării metodei. c) Menționați resursele (de timp, de loc,material didactic, forme de organizare a clasei utilizate pentru formarea/dezvoltarea competenței specifice 5.2 din secvența dată, precizând totodată metoda, instrumentul sau modalitatea de evaluare utilizate pentru evaluarea formării/dezvoltării acestei competențe. d) Enumerați cele patru forme de organizare și activități didactice. e) Prezentați comparativ manualele școlare și auxiliarele curriculare. f) Menționați cele trei categorii de itemi clasificate după criteriul obiectivității în corectare și notare, specificând totdată definiția de lucru a itemului.     REZOLVARE SUBIECT   a) Pentru formarea și dezvoltarea competenței 5.1 „Utilizarea terminologiei specifice și a unor simboluri matematice în rezzolvarea și/sau compunerea de probleme cu raționamente diverse„, voi folosi ca metodă didactică modernă „învățarea prin problematizare”, care constă în formularea de către cadru didactic a situațiilor problemă, dificultăți din care elevul învață cev nou prin efort propriu.       Considerând că este o activitate de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor, elevii cunosc toate metodele de rezolvare a problemelor, voi alege o aplicație practică, un joc pe echipe „Găsește enunțul potrivit”. Voi crea condiții optime desfășurării activității, stabilesc obiectivele și strategiile didactice. Voi organiza elevii în șase echipe. Ei vor da cu zarul (1-6) și vor alege un plic. În plic vor avea toți de rezolvat aceeași sarcină didactică „să compună o problemă după desenul dat”, însăfiecare echipă ca avea reprezentări grafice diferite (sumă, produs, cât, diferență).       Prin metoda problematizării elevii aplică cunoștințe, deprinderi, capacități anterior formate, în condiții noi, își exersează abilitățile de a formula probleme pornind de la reprezentarea grafică dată.      În finalul activității, elevii își demontrează atitudinea pozitvă față de rezolvarea sarcinii, ei citesc problemele realizate, își exprimă părerea în legătură cu acestea.   b) Numiți trei etape ale metodei învățării prin problematizare menționând două avantaje.     Elevii au conștinetizat „situația” problemă atunci când au deschis plicurile; au analizat în echipă reprezentarea grafică, și-au exprimat părerile și au căutat soluții astfel încât compunerea enunțului să fie realizată corect.     Consider că AVANTAJELE „învățării prin problematizare” în activitățile matematice asigură interactivitatea, elevii colaborează între ei pentru rezolvarea sarcinii didactice și crește gradul de aplicabilitate a cunoștințelor în practică.   c) Menționați resursele (de timp, de loc,material didactic, forme de organizare a clasei utilizate pentru formarea/dezvoltarea competenței specifice 5.2 din secvența dată, precizând totodată metoda, instrumentul sau modalitatea de evaluare utilizate pentru evaluarea formării/dezvoltării acestei competențe.       Pentru formarea și dezvoltarea competenței 5.2 „Organizarea datelor în tabele și reprezentarea lor grafică”, voi propune o activitate extrașcolară „La ferma de animale”, unde elevii vor avea ca sarcină didactică să numească și completeze într-un tabel, numărul de animale din fiecare categorie (capre, oi, gâște, vaci etc.) - resursă de timp: 2 ore - resursă de loc: „Ferma de animale” - Pantelimon - material didactic: fișă cu tabel, creioane, animale - formă de organizare: frontală   Forma de evaluare va avea loc în clasă printr-o probă practică de realizare a unui grafic pe baza tabelului completat la „Ferma de animale”. Pe acel grafic vor trece numele lor și numărul de animale de la fermă.   e) Prezentați comparativ manualele școlare și auxiliarele curriculare.       Manualul școlar este un instrument de învățare pentru elev, este un document oficial care asigură concretizarea programei școlare într-o formă care vizează prezentarea cunoștințelor la nivel sistematic, subcapitole, grupuri de lecții, lecții.       Auziliarele curriculare sunt ghiduri metodologice, care prin coținut sunt conform prevederilor legale în vigoare și pe care cadrul didactic le poate selecta și utiliza la clasă în scopul îmbunătățirii calității procesului educațional.   f) Menționați cele trei categorii de itemi clasificate după criteriul obiectivității în corectare și notare, specificând totdată definiția de lucru a itemului.     1. Itemi obiectivi     2. Itemi subiectivi     3. Itemi semiobiectivi        Itemul este format din intrebare, formatul acesteia și răspunsul așteptat     MULT SUCCES !!!!       Descarca atasamentul in format word            

 Subiect rezolvat Metodică titularizare învățători                        Competențe specifice           Exemple de activități de învățare 3.1 Localizarea unor obiecte în spațiu și a unor simboluri în diverse reprezentări - descrierea poziției obiectelor în spațiu, în rapot cu alte obiecte (parallel, perpendicular) - jocuri de constructii a unor ansambluri de obiecte cu forme geometrice, cu respectarea unor cerințe (de exemplu deasupra cubului să fie un cilindru, iar în stânga cubului, să fie con) 3.2 Explorarea caracteristicilor, relațiilor și a proprietăților figurilor și corpurilor geometrice identificate în diferite contexte - identificarea și denumirea figurilor plane - estimarea mărimii unor suprafețe desenate pe o rețea, utilizând ca unitate de măsură pătratul cu latura de 1 cm     Conținuturi:   Localizarea unor obiecte - terminologia specifică: paralel, perpendicular - coorodonate într-o reprezentare grafică sub formă de rețea   Figuri geometrice - drepte perpendiculare, paraleleâ- poligoane: pătrat, dreptunghi, romb, paralelogram, triunghi - cerc   Corpuri geometrice - cub, paralelipiped, piramidă, cilindru, sferă, con (identificare, desfășurare, construcție folosind tipare sau diverse materiale)   a) Exemplificați formarea/dezvoltarea competenței 3.1 din secvența dată prin intermediul demonstrației, ca metodă didactică tradițională   b) Numiți trei forme didactice ale metodei demnostrației, menționând totdată două cerințe didactice în utilizarea metodei   c) Menționați resursele (de timp, de loc, material didactic, forme de organizare a clasei) utilizate pentru formarea/dezvoltarea competenței 3.2 din secvența dată, precizând totodată metoda, instrumetul sau modalitatea de evaluare utilizate pentru evaluarea formării/dezvoltării acestei competențe.   d) Enumerați cele patru etape ale proiectării pedagogice   e) Prezentați manualul școlar ca instrument de lucru al elevului   f) Enunțați două reguli de proiectare a itemilor de tip eseu, menționând totdată și două tipuri de eseu, utilizate în evaluările sumative.     ....................................................... ....................................................... ..     Rezolvare:   a) Pentru formarea/dezvoltarea 3.1 „Localizarea unor obiecte în spațiu și a unor simboluri în diverse reprezentări”, voi folosi ca metodă didactică, în instruirea elevilor, metoda demonstarției - o metodă prin care profesorul dovedește  pe bază de material concret - intuitiv, argumente logice, acțiuni practice, realitaea unui obiect, fenomen, proces sau a unor afirmații.            Pentru o demnstrație eficientă voi realiza un joc „Cartierul meu”. Activitatea se va desfășura în curtea școlii unde voi demonstra noțiunea de „paralel” și „perpendicular”. Voi descrie poziția unui copac față de alt copac; poziția unui bloc față de alt bloc; poziția copacului față de pământ; etc.       Elevii vor identifica și ei obiecte paralele și perpendiculare; vor dobândi cunoștințe; vor ști că două drepte paralele nu se întâlnesc niciodată iar cele perpendiculare formează un unghi drept; își formează abilități de localizare a obiectelor în spațiu; exersează poziții ale lor în raport cu cele din mediul înconjurător („Așază-te paralel cu copacul”; „Stai perpendicular pe alee...”, etc; își dezvoltă atitudini, ca interesul și curiozitatea pentru studiul noțiunilor de geometrie.   b) Numiți trei forme didactice ale metodei demnostrației, menționând totdată două cerințe didactice în utilizarea metodei   1. Demonstrația cu ajutorul obiectelor și fenomenelor reale   2. Demonstrația acțiunilor   3. Demonstrația comportamentelor   4. Demonstrația operațiilor   5. Demonstrația cu ajutorul materialelor         În utilizarea metodei demonstrației, două cerințe didactice ar putea fi: - materialele demonstrative trebuie să fie adecvate și reprezentative scopului didactic urmărit - activarea elevilor pe parcursul demonstrației prin stimulareacuriozității, distribuirea de sarcini de urmărit și executat   c) Menționați resursele (de timp, de loc, material didactic, forme de organizare a clasei) utilizate pentru formarea/dezvoltarea competenței 3.2 din secvența dată, precizând totodată metoda, instrumetul sau modalitatea de evaluare utilizate pentru evaluarea formării/dezvoltării acestei competențe.               Pentru dezvoltarea/formarea competenței specifice 3.2 „Explorarea caracteristicilor, relațiilor și a proprietăților figurilor și corpurilor geometrice identificate în diferite contexte” din secvența dată, propun o activitate de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor cu tema „Figuri geometrice plane”.           Resurse: Resurse de timp: 50 minute Resurse de loc:   sala de clasă Material didactic: cartoane duplex, hârtie glasată, foarfecă, lipici   Forma de organizare: pe grupe              Forma de evaluare va avea loc printr-o probă practică. Elevii vor fi împărțiți în șase grupe. Vor desupa figurile plane învățate (triunghi, patrat, dreptunghi, romb, paralelogram) și le vor combina având ca sarcină să realizeze pe cartonul Duplex un personaj sau  un obiect (robot, castel, peisaj, construcție, rachetă), apoi vor nota numărul figurilor plane folosite. Voi folosi apoi „Turul galeriei” pentru expunerea lucrărilor ca într-o galerie de artă. Grupurile de elevi se toesc prin dreptul galeriei, pentru a examina și discuta fiecare lucrare.       După „Turul galeriei” grupurile își reexaminează propiile lucrări prin comparative cu celelalte.   d) Enumerați cele patru etape ale proiectării pedagogice       1. Definirea obiectivelor și a sistemelor de referință spațio-temporal   2. Determinarea conținuturilor   3. Stabilirea strategiei optime de acțiune   4. Stabilirea criteriilor, a probelor și a instrumentelor de evaluare   e) Prezentați manualul școlar ca instrument de lucru al elevului          Manualul școlar reprezintă un document oficial de politică a educației, care asigură concretizarea programei școlare într-o formă care vizează prezentarea cunoștințelor și capacităților la nivel sistemic prin diferite unități didactice: capitole, subcapitole, gruprui de lecții, lecții.       Funcțiile pedagogice ale manualului școlar angajează capacitățile operaționale ale programelor școlare de formare-dezvoltare a personalității elevilor prin intermediul unor sarcini de instruire din ce în ce mai complexe.   f) Enunțați două reguli de proiectare a itemilor de tip eseu, menționând totdată și două tipuri de eseu, utilizate în evaluările sumative.     ►  Itemii de tip eseu sunt itemi obiectivi - cer elevului să construiască, să producă un răspuns liber în conformitate cu un set de cerințe date   ►  sarcina de lucru trebuie formulată clar, riguros și succint în termeni de performanță așteptată   ►  enunțul itemului trebuie însoțit de configurarea răspunsului așteptat   Doua tipuri de eseu utilizate în evaluarea sumativă sunt: - eseu structurat și eseu liber       descarca atasamentul in format word de mai jos            

SUBIECT DEFINITIVAT INVATATORI 2018   2. Redactati un eseu de 2-3 pagini in care sa prezentati evolutia relatiei dintre doua personaje dintr-un text dramatic apartinand lui Ion Luca Caragiale sau Marin Sorescu.                In elaborarea eseului, veti avea in vedere urmatoarele repere:  - prezentarea a trei elemente de structura si de limbaj ale textului dramatic, semnificative pentru constructia personajelor alese (de exemplu: act, scena, tablou, conflict dramatic, intriga, relatii spatio-temporale, dialog, monolog, tipologii de personaje, tehnici de caracterizare a personajelor etc.);  - evidentierea relatiei dintre cele doua personaje selectate, prin raportare la conflictul/conflictele textului dramatic ales;  - prezentarea a doua scene/tablouri semnificative pentru evolutia relatiei dintre cele doua personaje   Comedia este specia genului dramatic, in versuri sau in proza, ce se particularizeaza prin folosirea categoriei estetice a comicului, categorie bazata pe contrastul dintre esenta si aparenta (dintre ceea ce sunt personajele in realitate si ceea ce vor sa para), fapt care starneste risul. Tema comediei “O scrisoare pierduta” este cea sociala, cu implicatii politice. Pot spune ca tema acestui text dramatic se reflecta in constructia si in atitudinea personajului Zoe, autorul utilizand cu finete tipurile de comic, pentru a sublinia aceste aspecte. Referitor la comicul de nume, apelativul „coana” si diminutivul „Joitica” evidentiaza atitudinea duplicitara a Zoei: lui Pristanda ii permite sa i se adreseze astfel, in schimb, pentru cei din jur ea pare o persoana onorabila. Se observa ca in cazul ei, autorul nu foloseste comicul de limbaj. Ea este caracterizata prin comicul de caracter, fiind incadrata ca tip uman in tipul adulterinei, al femeii voluntare, al cochetei. Comicul de situatie este obtinut, in cazul acestui personaj, prin pierderea si regasirea succesiva a scrisorii, prin discutiile dintre Zoe si Tipatescu avand ca subiect pierderea scrisorii.   Actiunea este simpla. Zoe nu este prezenta in expozitiune, ci este inclusa in scena care subliniaza intriga. Tipatescu, prefectul judetului, trimite o scrisoare de dragoste amantei sale, Zoe, sotia bunului sau prieten, Zaharia Trahanache. Catavencu detine aceasta scrisoare, pe care o foloseste ca arma de santaj politic. Evenimentele se precipita si se succed intr-un ritm alert. Trahanache vede in scrisoarea aflata la Catavencu doar un fals josnic, Tipatescu ordona lui Pristanda sa il aresteze pe Catavencu, pentru a recupera scrisoarea, dar Zoe ii cere politistului sa il elibereze imediat, pentru a negocia cu el conditiile redobandirii documentului. Deznodamantul este fericit, ca in orice comedie, Zoe dobandind scrisoarea, pe care i-o inapoiaza cetateanul turmentat.  Conflictul dramatic principal consta in confruntarea a doua fractiuni: reprezentantii partidului puterii ( Tipatescu, Zoe, Zaharia Trahanache, Farfuridi si Branzovenescu), si gruparea independenta constituita in jurul lui Nae Catavencu, ambitios avocat si proprietar al ziarului “Racnetul Carpatilor”. Conflictul secundar este reprezentat de grupul Farfuridi-Branzovenescu care se teme de tradarea prefectului. Amplificarea conflictului se realizeaza prin intrarile repetate in scena ale cetateanului turmentat, care, neaducand scrisoarea, creeaza o stare de tensiune niciodata rezolvata, in final gestul sau devenind aproape superfluu. Cuplul Tipatescu-Zoe ajunge sa detina o  pozitie centrala  in ambele conflicte.   Stefan Tipatescu este prezentat inca din lista cu Persoanele de la inceputul piesei in functia de prefect al judetului. Superior celorlalti prin pregatire, avere, statut social, Tipatescu are aere senioriale si isi foloseste functia investita  ca privilegiu  personal, in  avantaj propriu, dovedind  moravurile specifice clasei politice, pe fondul alegerilor pentru Camera Deputatilor . In cadrul partidului, Trahanache este sef politic al puterii locale- “prezidentul”, iar Tipatescu- reprezentant al puterii centrale.  El intruchipeaza in comedie tipul donjuanului, al primului amorez, redus in maniera clasica la cateva trasaturi dominante.  Prietenul cel mai bun al lui Zaharia Trahanache, Tipatescu o iubeste pe sotia acestuia, Zoe, chiar de la o jumatate de an dupa ce ea se casatoreste cu neica Zaharia, dupa cum observa acesta cu naivitate : „pentru mine sa vie sa banuiasca cineva pe Joitica, ori pe amicul Fanica, totuna e… E un om cu care nu traiesc de ieri, de alaltaieri, traiesc de opt ani, o jumatate de an dupa ce m-am insurat a doua oara. De opt ani traim impreuna ca fratii, si niciun minut n-am gasit la omul acesta macar atatica rau.”       Zoe este sotia lui Zaharia Trahanache, unul dintre “stalpii “puterii locale si amanta lui Tipatescu. Reprezinta tipul cochetei adulterine, dar este si  femeia voluntara, impunandu-si deciziile atat asupra sotului, cat si asupra prefectului, speculand sentimentele de dragoste ale ambilor si jucand comedia sensibilitatii . Rolul important al acesteia este subliniat  de Farfuridi, in replica:”Adica partidul nostru: madam Trahanache, dumneata, nenea Zaharia, noi si ai nostri…”. Cand Zoe ii da lui Ghita ordin contrar celui dat de Tipatescu, si anume  sa-l elibereze si sa-l aduca pe Catavencu, cuvintele ei oglindesc pozitia sa: “Daca tii la tine, daca tii la familia ta, Ghita”. Lipsita de vulgaritate sau ridicol, scapand de tusa caricaturala,  asemenea lui Tipatescu, este intre personajele caragialiene distinse prin limbaj si prin anume calitati intelectuale sau de comportament. Dincolo de aparente, in cuplul pe care il formeaza cu Tipatescu, ea reprezinta ratiunea, puterea si detine de fapt controlul asupra relatiei. Un prim episod relevant pentru  relatia intre cei doi este  cel  din actul II, cand Zoe, speriata de santajul lui Catavencu, incearca sa-l convinga pe Tipatescu sa accepte conditiile acestuia. Zoe trece de la lacrimi si invocarea vulnerabilitatii pozitiei sale de femeie expusa blamarii  la energice amenintari, jucand cu abilitate cartea  santajului sentimental. Tipatescu este dominat psihologic de la inceput pana la sfarsit. Solutiile sale- fuga in lume, amenintarile adresate lui Catavencu-sunt lipsite de consistenta realismului  si ignorate de Zoe. Cu o mai lucida viziune asupra “blestematei de politica”, ea ajunge usor la concluzia- “Ei!s-apoi!mai la urma, Catavencu poate fi tot asa de bun deputat ca oricare altul!…”. Uzand de sentimentele cele mai sensibile ale prefectului, dar fara a-si clinti hotararea, Zoe ii invinge orgoliul si il determina sa accepte compromisul:” Poti fi tu dusmanul linistii mele? Fanica…” O alta secventa ce surprinde dinamica acestui cuplu este cea din actul IV, in care  Tipatescu si Zoe intampina pe Agamita Dandanache, sosit pentru a-si vizita colegiul. Cu orgoliul inca alterat de incercarea de a se fi supus lui Catavencu, Tipatescu apara pe Dandanache, care se dovedeste decrepit, in fata Zoei: “E simplu, dar e onest”. Femeia nu l-a iertat pentru indaratnicia lui, si il face sa se simta vinovat, simtind inca amenintarea scrisorii. Cand Dandanache marturiseste fara retineri periplul propriei scrisori de amor devenita arma de santaj, cei doi sunt bulversati. Dandanache e, in limitarea lui, mai canalie decat Catavencu, pentru ca nu si-a pus nicio clipa problema inapoierii scrisorii. Dupa ce o linisteste pe Zoe de dragul aparentelor, Tipatescu are un monolog in care constientizeaza desertaciunea luptei sale cu Catavencu: “Iaca pentru cine sacrific atata vreme linistea mea si a femeii pe care o iubesc…” El recunoaste astfel superioritatea intuitiei feminine chiar in chestiunile de “politica”. Dupa parerea mea, cuplul Tipatescu-Zoe Trahanache reprezinta un etalon al moravurilor in inalta burghezie provinciala. Nu intamplator, Dandanache il confunda pe Tipatescu cu sotul lui Zoe. Existenta acestui cuplu e un prilej pentru Caragiale de a satiriza morvurile societatii, vidul moral, imoralitatea din planul vietii conjugale, consonanta cu cea din planul politic.     A. METODICA PREDARII LIMBII SI LITERATURII ROMANE  Competenta specifica Participarea cu interes la dialoguri, in diferite contexte de comunicare face parte din Programa scolara pentru clasa a II-a, Comunicare in limba romana, aprobata prin OMEN nr. 3418/2013. a) Pornind de la competenta specifica data, scrieti doua exemple de activitati de invatare pentru o lectie de predare-invatare.                b) Exemplificati modul de utilizare a metodei dramatizarii in vederea realizarii competentei specifice date, prin valorificarea unuia dintre exemplele de activitati de invatare de la subpunctul a).        a) Exemple de activitati de invatare:1. Construirea de dialoguri pe o tema data intre doua personaje; 2. Jocul de rol (sau interpretarea rolurilor din poveste, cum vrem s-o formulam)  b) Pentru dezvoltarea competentei Participarea cu interes la dialoguri, in diferite contexte de comunicare am ales ca activitate de invatare jocul de rol , activitate pe care o realizez cu ajutorul metodei dramatizarii. La inceputul activitatii le citesc elevilor povestea “Capra cu trei iezi” sau poezia…….., identific cu ajutorul lor personajele din poveste si secventa care urmeaza a fi pusa in scena. Notez pe biletele personajele care vor fi interpretate si ii pun sa isi aleaga un biletel pentru distribuirea rolurilor, lupul, capra, iezii. Fiecare participant  primeste o fisa cu sarcinile de realizat si li se comunica timpul acordat pentru invatarea replicilor, le comunic ca pot folosi si fisele cu replici primate, daca nu au reusit sa memorize tot. Dupa invatarea individuala a rolului, elevii sunt chemati in fata pentru punerea in scena a secventei alese, la final, dezbat  cu toti participantii modul de interpretare si reluarea secventelor in care nu s-au obtinut comportamentele , la dezbatere participa si observatorii. La examen detaliati putin mai mult la continutul povestii sau fabulei, in functie de ce alegeti, aici m-am axact pe pasii metodei si redactarea la examen, povestiti scena aleasa )   METODICA PREDARII MATEMATICII  Analizati, in 1-2 pagini, rolul invatarii prin cooperare in activizarea elevilor in lectiile de matematica la clasele a III-a si a IV-a, avand in vedere urmatoarele aspecte: - explicarea specificitatii invatarii prin cooperare; - argumentarea unui punct de vedere personal cu privire la importanta utilizarii invatarii prin cooperare in lectiile de matematica la clasele a III-a si a IV-a; - prezentarea succinta a rolului formativ al invatarii prin cooperare in lectiile de matematica la clasele a III-a si a IV-a; - mentionarea a doua tipuri de lectie in care poate fi utilizata invatarea prin cooperare in lectiile de matematica la clasele a III-a si a IV-a.   Invatarea prin cooperare este o strategie de instruire structurata si sistematizata a grupurilor mici de elevi, astfel incat acestia sa poata lucra impreuna urmand ca fiecare membru al grupului   sa-si imbunatateasca performantele proprii si sa contribuie la cresterea performantelor celorlalti  membrii ai grupului. In opinia mea, invatarea prin cooperare a capatat  un rol esential in procesul instructive-educativ, in cadrul orelor de matematica , dar si in cadrul altor discipline. In primul rand, scoala romaneasca promova competitia si individualismul,  incurajand reusita personala, acum, in contextul unui invatamant orientat spre „modernitate”, ea si-a  schimbat strategia si abordeaza ideea cooperarii prin:  simularea interactiunii dintre copii;  depunerea unui efort sporit de catre copii in procesul de invatare;  Generarea sentimentelor de acceptare si simpatie;  dezvoltarea abilitatilor de comunicare;  dezvoltarea gandirii critice. In al doilea rand, datorita democratizarii accesului la cunostinte, rolul invatatorului se reduce dramatic, el devenind un organizator, o calauza a invatarii, oferind elevilor, in locul traditionalei “transmiteri de cunostinte”, veritabile “experiente de invatare”.Astfel, copiii se ajuta unii pe altii sa invete, impartasindu-si ideile;  stau unii langa altii, explica ceea ce stiu celorlalti, discuta fiecare aspect al temei pe care o au de rezolvat impreuna, se invata unii pe altii.(Exemple de metode in care se foleste invatarea prin cooperare: mozaicul, turul galeriei) In concluzie, in cadrul orelor de matematica, invatarea prin cooperare este o strategie de predare-invatare importanta,  dezvoltand atat competentele si deprinderi de la  disciplina, dar si competente si deprinderi  sociale si de comunicare interpersonala. Invatarea prin cooperare reprezinta folosirea grupurilor mici in scopuri instructionale, astfel incat- lucrand impreuna- elevii isi maximizeaza atat propria invatare, cat si pe a celorlalti colegi. Printr-o astfel de organizare a situatiilor de invatare, elevii depind intr-un mod pozitiv unii de altii, iar aceasta interdependenta pozitiva ii conduce la devotament fata de grup.   Alte elemente esentiale in invatarea prin cooperare sunt: -    responsabilitatea individuala -     interactiunea stimulatoare -    deprinderi si competente interpersonale -     constientizarea si evaluarea modului in care functioneaza grupul de lucru. Atunci cand se realizeaza invatarea prin cooperare in mod regulat, elevii, din “singuratici care invata”, pot deveni “colegi care invata impreuna”, atingand niveluri ale competentei academice in cadrul grupului si ca membri ai echipelor.             Grupurile de invatare prin cooperare se concentreaza asupra maximizarii succesului academic al tuturor membrilor grupului.             Normele grupului trebuie stabilite ca o problema a:  responsabilitatii grupului; capacitatii de reactie la ceilalti;   cooperarii;   luarii deciziilor prin consens;  rezolvarii de probleme. Tipuri de lectii in care se poate folosi invatarea prin cooperare: lectia mixta(de predare-invatare) , lectia de recapitulare(sistematizare si consolidare) sau in lectia de formare de periceperi si deprinderi(lectiile practice sau in care se fac aplicatii, probleme)

    SUBIECT TITULARIZARE INVATATORI 2018   B. LITERATURA ROMÂNĂ - 15 puncte: Redactaţi un eseu de 2-3 pagini în care să prezentaţi evoluţia relaţiei dintre două personaje din basmul cult Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă. În elaborarea eseului, veţi avea în vedere următoarele repere: - prezentarea a trei concepte operaţionale de construcţie a discursului narativ din basmul cult selectat, semnificative pentru tipologia personajelor alese (de exemplu: acţiune, temă, momentele subiectului, incipit, final, repere spaţiale, repere temporale); - evidențierea relaţiei dintre cele două personaje, prin raportare la conflictul/conflictele din basmul cult dat; - prezentarea a două secvențe/episoade semnificative pentru evoluţia relaţiei dintre cele două personaje. Sfat!!! Aici este indicat sa luati niste concepte operationale de constructie mai relevante, cum am ales mai jos, asta va spune si in barem    Basmul cult este specia genului epic, in proza, de intindere medie, cu o actiune desfasurata pe un singur plan narativ, cu un numar mare de personaje, reprezentand valori morale si in care este prezenta lupta dintre bine si rau. Tema basmului este lupta dintre bine si rau, prezenta in orice basm. In plus, in aceasta opera, Creanga evidentiaza formarea unui adolescent, care, plecand intr-o calatorie presarata cu numeroase probe, se va maturiza. Reprezentativi pentru fortele binelui sunt Harap-Alb si toti cei care il ajuta (Sfanta Duminica, Gerila, Flamanzila, Setila, Pasari-Lati-Lungila, Ochila, calul, regina albinelor, regina furnicilor), iar reprezentativi pentru fortele raului sunt Spanul si Imparatul Rosu, exact cei de care tatal eroului ii spusese sa se fereasca in calatoria sa. In final, ca in aproape toate basmele culte, raul este invins.   Actiunea se desfasoara dupa un tipar specific basmelor: o situatie initiala de echilibru, dereglarea echilibrului, plecarea la drum a eroului in incercarea de restabilire a echilibrului si revenirea la echilibrul initial. Astfel, se precizeaza ca intr-o tara un crai care avea trei feciori, primeste o scrisoare, de la fratele sau, Imparatul Verde, prin care ii cerea sa-i trimita pe unul dintre fii pentru a-i mosteni imparatia si a se urca pe tron. Primii doi frati esueaza in incercarea la care ii supune tatal lor, pentru a vedea daca sunt vrednici ca porneasca la drum. Cel mic reuseste si pleaca, avand cu sine un cal nazdravan care il va ajuta pemanent pe parcursul calatoriei sale. Naivitatea si lipsa de experienta  a mezinului il vor determina sa accepte tovaratia Spanului, cu care se intalneste in timp ce se ratacise intr-o padure. El incalca astfel porunca tatalui sau de a se feri de omul span si de omul ros. Este pacalit si devine rob al Spanului, acesta din urma dandu-se drept nepotul craiului, odata ce sosesc la curtea lui Verde Imparat. Fiul craiului, ce primise numele de Harap-Alb, pentru a marca statutul de sluga, este supus de catre Span la 3 probe: sa aduca salate din Gradina Ursului, sa aduca dintr-o padure capul plin de nestemate al unui cerb si sa o aduca pe fata Imparatului Rosu. El reuseste sa treaca atat de primele doua probe, cat si de ultima, desi, la curtea Imparatului Rosu este supus altor probe. Toate sunt trecute cu bine datorita prietenilor pe care eroul si-i face pe drum: Gerila, Flamanzila, Setila, Pasari-Lati-Lungila, Ochila, Sfanta Duminica, regina albinelor, regina furnicilor.   Conflictul este reprezentat de lupta dintre bine si rau. Se observa ca Spanul, personajul negativ al basmului, reprezentativ pentru fortele raului, joaca un rol aparte in viata eroului. El ii este chiar de ajutor acestuia, deoarece, la sfarsitul tuturor probelor la care il supune pe Harap-Alb, adolescentul devine adult. Chiar calul ii atrage atentia stapanului sau cu privire la necesitatea ca Spanul sa existe in viata lui Harap-Alb: „Si unii ca acestia sunt trebuitori pe lume cateodata, pentru ca fac pe oameni sa prinda la minte...”   Statutul social al personajului principal Harap-Alb, poate fi cu usurinta identificat in numele sau. Astfel, se sugereaza prin termenul „alb”, statutul initial al eroului, acela de fiu de crai, iar prin termenul „harap”, care inseamna om cu pielea neagra, sclav, se sugereaza statutul de rob, de sluga a Spanului, dupa ce acesta l-a inselat.   Statutul psihologic subliniaza un caracter inca in formare, avand in vedere ca fiul de crai era la varsta adolescentei si nu avea niciun fel de experienta a vietii.   Statutul moral pune in evidenta calitatile si defectele eroului. Astfel,  bunatatea si milostenia ii aduc foloase, pentru ca, miluind o batrana in curtea palatului, dobandeste sfaturi pretioase de la aceasta, atat inainte de plecarea la drum, cat si in timpul probelor la care a fost supus. Generozitatea si lipsa de prejudecata ii aduc alaturi cinci prieteni, care dovedesc ca nu infatisarea conteaza, ci modul in care pot ajuta la nevoie. Eroul are insa si defecte, precum: naivitatea, lipsa de incredere in fortele proprii.   Trasatura dominanta de caracter este naivitatea, generata de varsta frageda, de lipsa de experienta si de neascultarea sfatului parintesc. O scena semnificativa pentru ilustrarea acestei trasaturi o constituie intalnirea din curtea palatului cu batrana cersetoare. Nicio clipa eroul nu isi pune problema sa o intrebe pe aceasta cum a ajuns acolo, de vreme ce palatul era pazit cu grija. De asemenea, nu se intreaba de unde stie aceasta atatea amanunte despre el, din moment ce nu o mai intalnise niciodata. O alta scena semnificativa este intalnirea cu Spanul. Eroul nu numai ca nu isi da seama ca Spanul se deghizeaza de fiecare data cand ii apare pe drum eroului, ca sa para ca sunt 3 Spani, nu unul singur, dar nici nu banuieste ca acesta ii intinde o capcana, cand il invita sa coboare in fantana. Naivitatea in acest caz a avut drept consecinta schimbarea statutului, din fiu de crai in sluga.   Spânul este personajul secundar, reprezentand forta raului.El poate intruchipa un ajutor in parcurgerea etapelor spre maturizare, dovada fiind comportamentul sau ilogic si  juramantul depus de Harap-Alb în fântână ”pana vei muri si iar vei invia ”.Spanul mai poate fi si intruchiparea puterii Diavolului. Statutul sau social initial, este cel de sluga, acesta intalnindu-l pe fiul de crai in padurea labirint unde ii cere acestuia sa-l ia ca ajutor.   Portretul sau moral iese la iveala in momentul in care i se infatiseaza de trei ori sub aspect diferit, fiului de crai determinandu-l sa-l accepte ca sluga. Rautatea Spanului il va pune in situatii dificile pe Harap-Alb, mai intai spreluandu-i identitatea prin proba fantanii unde il pune pe fiul de crai sa-I jure credinta “  pana cand va muri si iar va invia”, apoi supunandu-l la o serie de probe precum cea a aducerii salatilor  din gradina Ursului, aducerea pieii cerbului,bătuta cu pietre pretioase sau aducerea fetei Imparatului Ros.Prin urmare,Spanul este intruchiparea raului , avand si rolul initiatorului, cum afirma si calul nazdravan un “ rau necesar”. De aceea calul nazdravan nu-l ucide inainte ca initierea eroului sa fie incheiata” Si unii ca acestia sunt trebuitori pe lume cateodata, pentru ca fac pe oamnei sa prinda la minte”, îi spune acesta lui Harap Alb, înaintea trecerii probelor.   Trasaturile distinctive ale celor doua personaje motiveaza si incadrarea lor in doua categorii:Harap Alb , protagonistul al basmului , reprezentant al fortelor binelui, este caracterizat de inocenta, bunatata si curaj; pe cand Spanul , personajul antagonist, este un reprezentant al fortelor raului iar trasatura ce-l individualizeaza este rautatea. Probele la care participa cele doua personaje sunt relevante, atat pentru caracterul fiecaruia, cat si pentru relatia stabilita intre cei doi. Relevantă in acest sens este proba fantanii in care fiul de crai isi dovedeste inocenta , avand incredere in cuvintele Spanului care il inchide in fantana ,obligandu-l sa-I jure credinta si modificandu-i statutul social si numele. Fiul de crai devine astfel sluga a Spanului ,purtand numele de Harap Alb.   O alta scena ilustrativa pentru relatiile dintre cele doua personaje , este cea finala,in care conflictul dintre cei doi ia sfarsit ;după demascarea Spânului, acesta îi taie capul lui Harap-Alb, eliberându-l de jurământ, semn ca iniţierea este încheiată. Eroul reînvie însă, datorită ajutorului primit de la prietenii săi, semn că a ştiut să fie un bun prieten, şi primeşte împărăţia şi fata pe care o dorea. Maturizarea eroului, la care Spânul contribuie în mod decisiv, este confirmată de nuntă şi de schimbarea statului social.   In relatie cu Spanul, in scena primei intalniri cu acesta, se dovedeste lipsa de maturitate a lui Harap-Alb, care primeste o adevarata lectie de viata. Desi calul ar fi putut sa il ajute, el il lasa pe erou sa hotarasca ce ar trebui facut, il lasa sa greseasca tocmai pentru a invata din experienta si a intelege ca aparentele pot insela. Pentru fiul de crai, prezenta Spanului inseamna invatarea lectiei umilintei, a ascultarii si astfel, a maturizarii, atat de necesare in devenirea lui ca imparat.     PEDAGOGIE   Redactaţi un text de 1-2 pagini referitor la finalitățile educației, în contextul funcționalității procesului de învățământ. În redactarea textului, veţi avea în vedere următoarele repere: - definirea conceptelor de finalități ale educației, de ideal educațional, de scopuri educaționale; - menţionarea a trei scopuri ale educației; - precizarea a trei caracteristici ale procesului de învăţământ; - prezentarea a două condiții sau a doi factori de creștere a eficienței procesului de învățământ.     Finalităţile educaţiei reprezintă orientările asumate la nivel de politică a educaţiei în vederea realizării activităţii de formare-dezvoltare a personalităţii umane, conform anumitor valori angajate în proiectarea sistemului şi a procesului de învăţământ. Finalităţile educaţiei se structurează pe trei niveluri ierarhic organizate: ideal educaţional; scopuri educaţionale; obiective educaţionale; Idealul educaţional exprimă cerinţele şi aspiraţiile unei societăţi într-o anumită etapă istorică sub forma unui model dezirabil de personalitate umană. Idealul educaţional are un nivel ridicat de generalitate şi se atinge pe termen lung, la realizarea sa contribuind sistemul educativ în ansamblul său. Idealul educaţional realizează legătura dintre ceea ce este şi ceea ce trebuie să devină omul în procesul educaţiei.   Scopurile educaţionale reprezintă finalităţi educaţionale cu nivel mediu de generalitate, care se realizează în intervale medii de timp. Scopurile educaţionale sunt anticipări mentale ale diverselor acţiuni de formare a personalităţii umane şi se referă la rezultatele ce urmează să se obţină în cadrul unui şir de acţiuni educaţionale. Specificul scopurilor educaţionale constă în faptul că acestea practic detaliază idealul educaţional la nivelul diverselor situaţii instructiv-educative.   Geissler distinge existenţa a patru perechi de scopuri, contradictorii dar, în ultimă instanţă, complementare: scopuri materiale (centrate pe asimilarea de informaţii) şi scopuri formale (urmărind modelarea aptitudinilor şi cultivarea personalităţii); scopuri de conţinut (centrate pe achiziţionarea de cunoştinţe punctuale) şi scopuri comportamentale (formarea şi interiorizarea unor acţiuni sau deprinderi); scopuri utilitare (axate pe formarea deprinderilor şi competenţelor cerute de activitatea practică) şi scopuri nepragmatice (vizează formarea unor conduite fără o finalitate practică imediată); scopuri specifice disciplinelor (caracteristice fiecărei materii) şi scopuri supradisciplinare (dezvoltarea inteligenţei, motivaţiei etc.);     CARACTERISTICILE PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT Caracterul informaţiv şi formativ Caracterul cognitiv-creativ Caracterul educaţional     Condiţiile si factorii de crestere a eficienţei procesului de învăţare   Proiectarea pedagogică fiind o acţiune de orientare şi pregătire a activităţii intructiv-educative, este cea dintâi condiţie de creştere a eficienţei procesului de învăţământ. În acest scop, ea trebuie realizată respectând anumite etape şi operaţii integrate în programul de instruire. Realizarea coerenţei componentelor procesului de învăţământ: - legătura strânsă dintre obiective şi conţinut determină tipul lectiei, strategia didactică necesară, formele de predare, învăţarea, evaluare, mijloacele de învăţământ şi locul folosirii lor, precum şi instrumentele de evaluare a rezultatelor - gradul de organizare a activităţii instructivo-educaţie, concretizarea într-un management şcolar modern, planificări şi programe bine alcătuite, respectând cerinţele pedagogice de alcătuire a programului - calitatea vietii şcolare se manifestă în lecţii şi activităţi cu caracter creativ, în calitatea performanţelor obţinute de elevi, în ordine, disciplină şi curăţenie şi într-o bază didactică modernă; - calitatea factorilor umani; - competenţele ştiinţifice de specialitate ale profesorilor, aptitudinile lor psihopedagogice şi metodice, conştiinţa profesională, receptivitatea faţă de nou, condiţionează creşterea eficienţei procesului de învăţământ; -  tot în această direcţie au influenţă şi calităţile intelectuale ale elevilor, frecvenţa la cursuri, pregătirea ritmică a lecţiilor, folosirea unor metode raţionale de învăţare.   Competenţa generală:  4. Generarea unor explicații simple prin folosirea unor elemente de logică   Competenţa specifică Exemple de activități de învățare 4.2. Formularea unor consecințe rezultate în urma observării unor relații, fenomene, procese simple - realizarea de asociații între fenomene și cauzele posibile;  - descrierea condițiilor pentru supraviețuirea oamenilor, animalelor, plantelor; - realizarea unor jocuri de rol „La doctor” pentru recunoașterea unor simptome ale unor boli frecvente; - stabilirea efectelor lipsei de igienă asupra propriei persoane și a celor din jur.         Domeniu de conţinut: Ştiinţele vieții Conţinuturi: Corpul omenesc: - Menținerea stării de sănătate – dietă, igiena personală, exercițiul fizic etc.; - Boli provocate de virusuri – metode de prevenție și tratare.   1. Prezentaţi eficienţa didactică a aplicării explicației, ca metodă de instruire, în cadrul demersului educaţional de formare/dezvoltare a competenţei specifice din secvenţa dată, prin valorificarea următoarelor repere:              - prezentarea metodei explicației; - exemplificarea modului de utilizare a metodei explicației în cadrul a două forme de organizare a procesului instructiv-educativ în vederea formării/dezvoltării competenţei specifice din secvenţa dată; - menționarea a trei mijloace didactice/suporturi tehnice de instruire utilizate pentru formarea/dezvoltarea competenţei specifice din secvenţa dată.   2. Argumentați eficienţa corelării, în procesul instructiv-educativ din învăţământul primar, a metodei explicației cu alte metode de instruire pentru formarea/dezvoltarea competenţei specifice din secvenţa dată.             Explicatia este forma de expunere care urmareste sa dezvaluie, sa clarifice si sa asigure intelegerea semnificatiilor, cauzelor relatiilor, principiilor, legilor, ipotezelor, teoriilor etc esentiale, care definesc obiectele, fenomenele, procesele etc. studiate. Ea se foloseste de datele descrierii si demonstratiei intuitive, de detaliile tipice de specialitate, teoretice si experimental-aplicative si de cele Iogico-matematice, asigurand constientizarea celor studiate in plan cognitiv si aplicativ, verificarea gradului de intelegere, contribuind la antrenarea si dezvoltarea spiritului de observatie, a memoriei si gandirii logice. Pentru a asigura o explicatie eficienta este necesar sa se evite exagerarile privind detaliile si argumentarile nesemnificative, secundare, deoarece acestea pot diminua posibilitatea evidentierii esentialului, a elementelor generale si de sinteza, si ca atare pot duce la scaderea nivelului cunoasterii, al pregatirii temeinice. Explicatia eficienta necesita un efort serios de documentare si experimentare, insotit de un proces logic de abstractizare a ceea ce este important, tipic si poate contribui, cu adevarat, la clarificarea si intelegerea in profunzime a ceea ce defineste in plan gnoseologic si praxiologic realitatea studiata.   Exemplificarea metodei (aici trebuie sa povestim exact pasii pe care ii facem in scenariul didactica, ce fac eu, ce fac copiii, ce informatii si materiale le transmit, ce isi noteaza in caiet, ce aplicatii fac cu ei, etc)   Pentru exemplificarea modului de utilizare a metodei explicației în cadrul a două forme de organizare a procesului instructiv-educativ în vederea formării/dezvoltării competenţei specifice din secvenţa dată am ales ca si continut “Menținerea stării de sănătate”. Prima parte a activitatii se va desfasura frontal, pentru a avea acces la informatii intreaga calasa. Le prezint elevilor care sunt cei trei facturi pentru a ne pastra starea de sanatate: dieta, igiena si miscarea, le explic care sunt consecintele daca nu tinem cont de ele.  cu ajutorul videoproiectorului prezint filmulete si imagini cu consecintele unei diete nesanatoase, lipsa hidratarii, lipsa miscarii si igienei personale. Le explic cu acutorul planselor cu imagini care sunt alimentele sanatoare(fructe, legume, proteine slabe etc) si care sunt daunatoare (fast food, chips-uri etc), le explic despre spalarea pe maini inainte de a consuma alimente si care sunt consecintele daca nu o fac, le arat imagin cu persoane obeze pentru a intelege rolul unei diete sanatoase si a miscarii, etc.( Aici  fiecare povesteste ce vrea sa faca cu copiii, nu sunt niste pasi fixi ca la metodele moderne, aici pur si simplu povestim cum ne desfasuram activitatea, ce ii invatatm pe copii, doar sa alegem un continut dat de ei si cel mai important este sa dezvoltam competenta, sa nu ne abatem de la ea, sa o recitim tot timpul ca sa vedem daca am ramas in tema)   A doua parte a activitatii se va desfasura pe grupe. Formez  grupe de cate 4 elevi si  impart cate o fisa de lucru fiecarei grupe. Elevii vor avea un item in care trebuie sa taie alimentele nesanatose, un item in care sa incercuiasca bauturile recomandate consumului(apa, suc natural, cola ,etc), sa descrie care este ritualul de igiena zilnic a unui om, sa identifice imagini cu tipuri de miscare care sunt benefice pentru sananatea omului (lupte, fotbal, alergat, mers etc).La sfaritul timpului timpului alocat pentru rezolvarea cerintelor, rog cate un elev din fiecare grupa sa prezinte rezultatele, se fac observatii, completari, se trage concluzii si se apreciaza activitatea elevilor. ( Se poate intra in detalii cu toata activitatea, la tot ce tine de continut despre tema, dar luati punctaj maxim si daca scrieti doar atat)   - menționarea a trei mijloace didactice Aici doar le mentionam, atat ne cere, adica exact ce am folosit: videoproiectorul, filmulete, planse cu imagini, fise de lucru   In opinia mea este necesara  corelarea metodei explicatiei, în procesul instructiv-educativ din învăţământul primar cu alte metode de instruire pentru formarea/dezvoltarea competenţei specifice din secvenţa dată.   In primul rand, in prima parte a activitatii este necesara corelarea metodei explicatiei cu metoda  conversatiei pentru a realiza conexiuni, pentru ai ajuta pe elevi sa faca  deductii logice cu ajutorul intrebarilor puse de invatator.   In al doilea rand, avem nevoie si de o metoda de fixare,in cazul de fata, metoda exercitiului, pentru a consolida si  verifica gradul  de insusire a informatiilor transmise, oferind ocazia invatatorului sa intervina si sa coreceteze acolo unde este cazul.   In concluzie, este necesar sa  corelam metoda explicatiei cu alte metode de predare-invatatre  în procesul instructiv-educativ din învăţământul primar  pentru formarea/dezvoltarea competenţei specifice din secvenţa dată.              

Subiectul al II-lea (30 de puncte) A. METODICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII ROMANE (15 puncte)         Competența specifică Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare face parte din Programa școlară pentru clasa a II-a, Comunicare în limba română, aprobată prin OMEN nr. 3418/2013.          a) Pornind de la competența specifică dată, scrieți două exemple de activități de învățare pentru o lecție de predare-învățare.         b)  Exemplificați modul de utilizare a metodei dramatizării în vederea realizării competenței specifice date, prin valorificarea unuia dintre exemplele de activități de învățare de la subpunctul a). B. METODICA PREDARII MATEMATICII (15 puncte)        Analizați în 1-2 pagini, rolul învățării prin cooperare în activizarea elevilor în lecțiile de matematică la clasele a III-a și a IV-a, având în vedere următoarele aspecte:        - exemplificarea specificității învățării prin cooperare;        - argumetarea unui punct de vedere personal cu privire la importanța utilizării prin cooperare în lecțiile de matematică la clasele a III-a și a IV-a;        - prezentarea succintă a rolului formativ al învățării prin cooperare în lecțiile de matematică la clasele a III-a și a IV-a;        - menționarea a două tipurio de lecție în care poate fi utilizată învățarea prin cooperare în lecțiile de matematică la clasele a III-a si a IV-a.   REZOLVARE        A. Competențele specifice sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora, formându-se pe durata unui an școlar.        Competența „Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare” îi este subordonată competenței generale „Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicare”.        a) Pentru realizarea competențelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.         Pentru competența dată, pot fi utilizate următoarele activități de învățare:         - participarea la discutii în perechi/în grup pe teme de interes;         - utilizarea formulelor de adresare, de solicitare, de mulțumire, corespunzătoare unui anumit context;         - jocuri de rol: întâlniri cu personaje fantastice, întâmplări petrecute în vis, călătorii în lumi imaginare;         - formularea unei opinii referitoare la un personaj/o întâmplare/un mod de comportament etc.         - dramatizări.         b) Lecția de predare-învățare sau de însușire de noi cunoștințe are un obiectiv didactic fundamental - insușirea de cunoștințe (si, pe baza acestora, dezvoltarea unor capacități și atitudini intelectuale)- dar prezintă o structură mixtă, îndeosebi la clasele mici. Când obiectivul didacticfundamental al lecției îl constituie însușirea unor noi cunoștințe, celelalte etape corespunzătoare tipului mixt sunt prezente, dar au o pondere mult mai mică.         Dramatizarea este o metodă activă care se bazează pe utilizarea mijloacelor și procedeelor artei dramtice, urmăreste redarea cât mai fidelă și mai creativă a personajului interpretat. Este o metodă simulativă, care poate lua în activitatea didactică diverse forme: dramtizarea unor povestiri sau schițe, punerea în scenă a unor evenimente, procesul literar etc. Prin activitatea de dramatizare, elevii pot înțelege modalitățile variate de comunicare ale artei dramatice.         În clasele primare sunt valorificate, prin dramatizare, schițele și poveștile în care predomină dialogul, piesele de teatru pentru copii, majoritatea textelor dialogate din manualele școlare.        Dintre exemplele de activități de învățare enumerate, optez pentru exersarea unei dramatizări, luată ca metodă didactică. Astfel, propun ca text suport „Unde-i unul nu-i putere”, după Victor Sivetidis, un text care are ca temă principală puterea prieteniei. După ce au loc discuțiile pregătitoare pentru abordarea textului, după ce se citește și înțelege rolul, se poate trece la dramatizare.        În această etapă, după ce s-a înțeles foarte bine mesajul desprins, se iau în discuție detaliile referitoare la interpretarea rolurilor. Se descriu personajele, atât din punct de vedere fizic, cât și psihic, cu toate sentimentele pe care le au acestea. Se discută în grup, luându-se cele mai bune decizii în privința rolurilor. este responsabilitatea grupului de  a decide cine este cel mai potrivit sa interpreteze un anume presonaj, cum trebuie acesta să se miște, să se comporte, ce ton va adopta.        Cu timpul, elevii câștigă autonomie, dar, la început, învățătorul trebuie să acorde mult sprijin pentru succesul acestei activități. Copiiii trebuie ajutați să decidă asupra rolurilor pe care și le asumă, să li se explice ce trebuie să facă pentru a-l interpreta, cum să-și schimbe vocea, cum sa se poziționeze față de auditoriu, etc.         Elevii intră în mod natural în joc: cei ce interpretează „intră în pielea unor personaje”, ceilalți se vor comporta în mod spontan ca „public”, încercând să identifice rolurile și să decodofice mesajul. După interpretarea scenelor, se trece la evaluarea activității. Elevii își vor exprima în mod liber părerea despre cine a fost cel mai bun, vor evidnția greșelile, vor face remarci asupra modului de interpretare a unui grup, în ansamblul său.         Dincolo de opiniile critice și conștinetizarea erorilor, această etapă va constitui o ocazie în plus pentru a incita copiiii să se exprime, să avaseze un punct de vedere personal, să se obișnuiască cu acest tip de metodă și să accepte diferențele de păreri asupra unuia și aceluiasi fapt, să-și motiveze o alegere.         Așadar, printre multiplele beneficii aduse de această metodă se numără și: entuziasmul copiilor, spontaneitatea lor, retenția mesajului, dovedindu-se chiar și după multe luni faptul că un copil poate relata cu ușurință acelasi text.         Dezvoltarea deprinderilor de comunicare, atingerea acestei competențe specifice, dar și adaptarea la cerințele vieții sociale, care solicită schimbări de rol, statut și perspectivă, sunt doar câteva dintre obiectivele majore ale dramatizării.   B. Activizarea elevilor constituie o acțiune de educare și instruire, de dezvoltare a personalității acestora, prin dirijare și stimulare metodică, prin trezirea interesului pentru cunoastere și acțiune, prin activitatea proprie. Activizarea constă și în antrenarea elevilor, în toate formele de activitate școlară, în creșterea treptată a efortului depus de aceștia pentru a-i ajuta să se înscrie în curba efortului.          Printre modalitățile de activizarea a elevilor se numără și: formele de organizare a claselor, strategiile de învățare, individualizarea, personalizarea, învățarea prin cooperare, metode de învățare activă.          Învățarea prin cooperare presupune un principiu, o strategie educațională a cărei eficiență este tot mai mult apăreciată.          Învățarea prin cooperare are loc atunci când elevii lucrează împreună, în perechi, în grupuri mici pentru realizarea unui obiectiv comun: rezolvarea unei probleme, explorarea unei teme, producerea - crearea unor idei și soluții noi într-o situație dată.          Rolul învățării prin cooperare este acela de a conduce la atitudini de încredere, de prietenie și intrajutorare, la dorința de a răspunde la solicitările și nevoile celorlalti în vederea rezolvării prin eforturi comune a unor sarcini.          În opinia mea, învățarea prin cooperare se face pe grupe, utilizând metode moderne, de formare și dezvoltare a gândirii critice, locul acesteia în lecțiile de matematică fiind o reală importanță. În cadrul activităților matematice, unde învățarea pornește de la aspecte concrete, este absolut necesar să se lucreze pe grupe, elevii exersează anumite deprinderi, cooperează pentru găsirea celo mai bune soluții la probleme. În clasele terminale ale ciclului primar, clasele a III-a și a IV-a, conținuturile au, oarecum, un caracter abstract,a stfel elevii învață treptat concepte, noțiuni, folosindu-și operațiile superioare ale gândirii. De aceea, este important ca aceștia să lucreze în grupe, beneficiile acestora fiind deja cunoscute.         Rolul formativ al acesteia în cadrul lecțiilor de matematică se poate rezuma la găsirea mai multor soluții la problemele, exercițiile date, datorită multitudinilor de idei dintr-o gripă. Pe lângă formarea unei gândiri matematice, logice, abstracte, în rândul copiilor, învățarea prin cooperare oferă posibilitatea formării unor caractere sociale, dezvoltă abilitățile de comunicare, generează sentimente de acceptare și simpatie, chiar încurajează și comportamentele de facilitare a succesului celorlalti.         Există mai multe tipuri de lecții unde se poate utiliza învățarea prin cooperare. Astfel, în cadrul lecțiilor de însișire de noi cunoștințe, elevii pot descoperi în grupuri mici noțiunile matematice. În lecțiile de consolidare, aceștia își pot exersa deprinderile de calcul, de rezolvare de probleme, utilizarea noțiunilor matematice etc. Chiar și în lecțiile de recapitulae, elevii pot exersa diverse deprinderi de calcul, folosind numeroasele metode didactice de cooperare: Brainstorming, Mozaicul, Cubul, Diagrama Venn etc.         În concluzie, învățarea prin cooperare poate consolida atitudinile pozitive față de învățare, poate îmbunătăți performanțele, rezultatele școlare și stima de sine a elevilor, putând promova interacțiunea pozitivă și sprijinul reciproc între elevi, în acest mod lecțiile de matematică devin atractive, activizante.